- Dosarul nr.
- 3ra-650/23
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 21 octombrie 2026
- Părțile
- Secăreanu Liuba vs Agentia Apele Moldovei
- Pe scurt
- Recursul depus pana la 1 septembrie 2023 Temeiurile recursului nu se incadreaza in prevederile art 246 din Codul administrativ in vigoare pana la 1 septembrie 2023 Dezacordul recurentului cu decizia contestata nu constituie temei de casare a acesteia
3ra-650/23 — Contestarea actului administrativ
ÎNCHEIERE
cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Agenția „Apele Moldovei”, în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Secăreanu Liuba împotriva Agenției „Apele Moldovei” cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil și a deciziei adoptate în procedura prealabilă, împotriva deciziei din 28 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău (Dosarul nr. 3ra-650/23 NR. PIGD 2-21123329-01-3ra-20062023) Recursul depus până la 1 septembrie 2023. Temeiurile recursului nu se încadrează în prevederile art. 246 din Codul administrativ (în vigoare până la 1 septembrie 2023). Dezacordul recurentului cu decizia contestată nu constituie temei de casare a acesteia.
Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani: L. Holevițcaia Curtea de Apel Chișinău: Gh. Mîra, I. Dutca, D. Băbălău 21 octombrie 2026 Textul corespunde originalului Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de Agenția „Apele Moldovei”, Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din: Diana Stănilă, Președinte, Gheorghe Stratulat, Ana Cucerescu, judecători, constată următoarele: ÎN FAPT
La 18 august 2021, Liuba Secăreanu a depus cerere de chemare în judecată în procedura contenciosului administrativ împotriva Agenției „Apele Moldovei”, privind anularea actului administrativ individual defavorabil și a deciziei adoptate în procedura prealabilă.
În motivarea acțiunii, reclamanta a invocat că a fost angajată în serviciul public, în baza contractului individual de muncă nr. 7 din 09.12.2015 și a Ordinului nr. 257-p din 09.12.2015, în urma unui concurs, la Agenția „Apele Moldovei”, în calitate de șef al Secției Cadastru din cadrul Direcției Managementul Resurselor de Apă, începând cu data de 11 decembrie 2015.
Reclamanta a menționat că, în urma reformei instituționale operate de Guvernul Republicii Moldova, Secția Cadastru a fost lichidată, aceasta fiind transferată, prin Ordinul nr. 308-p din 03.12.2018, în funcția de specialist principal al Direcției Managementul Resurselor de Apă, începând cu data de 03.12.2018.
A relevat că, potrivit Fișei de post nr. 20 din 21.01.2020, i-au fost atribuite următoarele sarcini de bază ale funcției ocupate: evidența regulamentelor de exploatare ale lacurilor de acumulare/iazurilor și a bazinelor de acumulare; înregistrarea regulamentelor și fișelor tehnice ale lacurilor de acumulare/iazurilor, conform HG nr. 977 din 16.08.2016; ținerea evidenței lacurilor de acumulare/iazurilor și a bazinelor, conform listei (Excel); întreținerea corespondenței cu beneficiarii; acordarea asistenței consultative și informaționale beneficiarilor; evidența titlurilor de autentificare a dreptului deținătorului de teren din domeniul public, gestionate de Agenția „Apele Moldovei”; deplasări în teritoriu pentru depunerea cererilor de înregistrare a titlurilor de autentificare a dreptului deținătorului de teren la Agenția Servicii Publice; ținerea listei titlurilor de autentificare a dreptului deținătorului de teren din domeniul public, gestionate de Agenția „Apele Moldovei”; asigurarea îndeplinirii în termen a sarcinilor vizate spre executare de către conducerea instituției (e- Management); oferirea răspunsurilor la petiții și scrisori din domeniul de activitate; întreținerea corespondenței cu organizații/instituții, solicitanți și beneficiari. 1
Reclamanta a invocat că, de la momentul angajării, la 11.12.2015, și până în prezent, anual, în calitate de funcționar public, a fost supusă evaluării potrivit prevederilor Secțiunii a 2-a – Evaluarea performanțelor profesionale ale funcționarului public (art. 34, 36) din Legea nr. 158 din 04.07.2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, fiind evaluată cu următoarele calificative: anul 2016 – foarte bine; anul 2017 – foarte bine; anul 2018 – bine; anul 2019 – foarte bine.
A relatat că, deși performanțele sale profesionale individuale pentru trimestrele I, II, III și IV ale anului 2020 au fost evaluate cu calificativul „bine”, la evaluarea anuală pentru anul 2020 i-a fost atribuit calificativul „satisfăcător”, fapt cu care nu a fost de acord, astfel încât Fișa de evaluare pentru anul 2020 din 10.02.2021 a fost contestată de aceasta, mai întâi prin Nota nr. 8 din 22.02.2021, iar ulterior, la data de 09.03.2021, printr-o acțiune în instanța de judecată (dosar nr. 3-689/2021, 2-21035976-12-3-09032021- 1).
Reclamanta a menționat că, prin Decizia nr. 08-04/0406 din 19.03.2021, Agenția „Apele Moldovei” a recunoscut că procedura de evaluare a fost realizată cu încălcarea normelor din Regulamentul cu privire la evaluarea performanțelor profesionale ale funcționarului public, prevăzut în Anexa nr. 8 la HG nr. 201 din 11.03.2009 privind punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 158-XVI din 04.07.2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, fiind retrasă Fișa de evaluare pentru anul 2020 din 10.02.2021 și dispusă reevaluarea anuală a reclamantei.
A invocat că, la reevaluarea activității sale pentru anul 2020 (Fișa de reevaluare din 06.04.2021), administrația Agenției a comis aceleași abuzuri și ilegalități, transformând procedura de reevaluare într-un act de răfuială în raport cu reclamanta, prin acordarea calificativului „nesatisfăcător” și destituirea acesteia din funcția publică.
Reclamanta a precizat că actele administrative individuale defavorabile adoptate în acest sens au fost atacate în instanța de judecată la data de 14.06.2021 (dosarul nr. 3-1689/2021, judecător Alexei Paniș), iar la data de 21.07.2021 a fost contestat Ordinul nr. 74-p din 03.06.2021, emis de Agenția „Apele Moldovei”, cu privire la destituirea din funcția publică (dosarul nr. 3-2029/2021, judecător Oleg Melniciuc).
Reclamanta a susținut că încălcările și abuzurile administrației Agenției „Apele Moldovei”, legate de evaluarea sa anuală în calitate de funcționar public, enunțate supra, au determinat-o să înainteze o cerere de recuzare a persoanelor care acționau în numele autorității publice în procedura administrativă privind emiterea actului administrativ individual de evaluare a performanțelor profesionale ale reclamantei pentru anul 2020: E. Belîi – evaluator, R. Cazacu – contrasemnatar și A. Antonevici – conducătorul autorității publice (Agenția „Apele Moldovei”).
Reclamanta a relevat că calificativul și punctajul din Fișa de evaluare din 10.02.2021, retrasă ulterior de administrație, precum și cele din Fișa de 2 reevaluare din 06.04.2021 au fost stabilite în mod părtinitor, fiind diminuate cu rea-credință, și constituie un act de hărțuire psihică și de răzbunare asupra acesteia, ca urmare a conflictului evident dintre administrația Agenției „Apele Moldovei” (A. Antonevici, R. Cazacu), evaluatorul L. Belîi și persoana evaluată. Conflictul s-a reflectat în sesizările reclamantei, în care cei trei au fost nominalizați ca persoane cu funcții de răspundere, considerate vinovate de comiterea abuzurilor în exercitarea funcțiilor pe care le ocupau în cadrul Agenției „Apele Moldovei” în perioada decembrie 2019–2021. Sesizările au fost adresate, în conformitate cu art. 20, 22 și 23 din Legea nr. 158 din 04.07.2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, Comisiei de disciplină a Agenției „Apele Moldovei”, Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, Guvernului Republicii Moldova, Procuraturii Generale a Republicii Moldova, Avocatului Poporului și instanțelor de judecată. Prin Hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Râșcani) din 08 iunie 2021, a fost anulat Ordinul nr. 105-p din 23.06.2020 al Agenției „Apele Moldovei” privind aplicarea sancțiunii disciplinare „avertisment” reclamantei, ca urmare a practicilor abuzive și ilegale comise de persoanele menționate. În acest sens, au fost anexate Sesizarea nr. 45 din 25.06.2020, Sesizarea suplimentară nr. 63 din 03.09.2020, Denunțul nr. 103 din 09.12.2020 și Nota nr. 111 din 30.12.2020.
Consideră Secăreanu Liuba că, prin practicile abuzive de evitare și excludere, cu orice preț, a obligativității prezentării de către proprietari/beneficiari a actelor de proprietate la înregistrarea regulamentelor și fișelor tehnice ale lacurilor/iazurilor de acumulare, actualii factori de decizie din cadrul Agenției „Apele Moldovei” contribuie la perpetuarea faptelor de deținere ilegală a lacurilor/iazurilor de acumulare și la adâncirea fenomenului de corupție în Republica Moldova.
Reclamanta a susținut că un exemplu concludent în acest sens îl constituie cazul legat de înregistrarea regulamentului de exploatare și a fișei tehnice a iazului amplasat pe terenul cu nr. cadastral 8515135285 din satul Caplani, raionul Ștefan Vodă, efectuată de E. Belîi contrar normelor în vigoare, reclamanta refuzând să execute indicațiile abuzive în acest sens ale directorului A. Antonevici, în urma căruia a fost inițiată o investigație de către organul de anchetă.
Totodată, a precizat că, în prezent, ordonanța Procuraturii Ștefan Vodă de respingere a plângerii sale privind dezacordul cu ordonanța de neîncepere a urmăririi penale se află pe rolul instanței de judecată. De asemenea, a menționat că, la data de 02 august 2021, Curtea de Apel Chișinău, în urma recursului reclamantei din 05 iulie 2021, a anulat Încheierea Judecătoriei Căușeni (sediul Ștefan Vodă) din 25.06.2021 privind respingerea plângerii depuse în temeiul art. 313 CPP împotriva ordonanțelor Procuraturii Ștefan Vodă din 12.03.2021 și din 03.02.2021, privind refuzul începerii urmăririi penale și clasarea dosarului penal pornit în baza sesizărilor adresate de reclamantă Procurorului General al Republicii Moldova cu privire la 3 practicile ilegale ale administrației Agenției „Apele Moldovei” în materia înregistrării regulamentelor de exploatare și a fișelor tehnice ale lacurilor de acumulare/iazurilor.
A învederat reclamanta că, deși practicile ilegale comise de administrația Agenției „Apele Moldovei”, inclusiv destituirea sa din funcția publică, au fost contestate în instanța de judecată, aceasta continuă să săvârșească abuzuri la adresa sa, inclusiv în perioada absenței forțate de la serviciu, ca urmare a destituirii pe care o consideră ilegală din funcția publică.
Reclamanta a punctat că, urmărind scopul meschin de a nu admite posibilitatea repunerii acesteia în funcția publică, administrația Agenției „Apele Moldovei” a emis, în lipsa sa de la serviciu, un alt act administrativ individual defavorabil în raport cu reclamanta, și anume Ordinul Agenției „Apele Moldovei” nr. 93-p din 13.07.2021, cu privire la constatarea nulității Ordinului Agenției „Apele Moldovei” nr. 257 din 09.12.2015, cu privire la numirea în funcție, și a Ordinului Agenției „Apele Moldovei” nr. 308-p din 03.12.2018, cu privire la transferul doamnei Liuba Secăreanu.
Reclamanta a subliniat că, la data de 26.07.2021, a adresat Cancelariei de Stat a Guvernului Republicii Moldova, Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului și Agenției „Apele Moldovei” o cerere prealabilă privind anularea ordinului respectiv, iar prin răspunsul nr. 15-81- 429-5262 din 28.07.2021 al Cancelariei de Stat și răspunsul nr. 04/1-05/2563 din 28.07.2021 al Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, cererea prealabilă a fost readresată emitentului – Agenției „Apele Moldovei”.
Reclamanta a mai indicat că, la data de 12.08.2021, a primit prin poștă Decizia Agenției „Apele Moldovei” nr. 08-04/0964, datată 09.06.2021, prin care cererea prealabilă a fost respinsă ca neîntemeiată.
Reclamanta a accentuat că faptele expuse mai sus au determinat-o să se adreseze instanței de judecată cu o cerere privind anularea Ordinului Agenției „Apele Moldovei” nr. 93-p din 13.07.2021, cu privire la constatarea nulității Ordinului Agenției „Apele Moldovei” nr. 257 din 09.12.2015, cu privire la numirea în funcție, și a Ordinului Agenției „Apele Moldovei” nr. 308-p din 03.12.2018, cu privire la transferul doamnei Liuba Secăreanu, precum și a Deciziei Agenției „Apele Moldovei” nr. 08-04/0964, datată 09.06.2021, de refuz al cererii prealabile, pe care le consideră neîntemeiate, abuzive și ilegale.
Reclamanta a menționat că ordinul în cauză a fost adoptat cu încălcarea art. 31, 118, 85, 86, 87, 92 și 94 din Codul administrativ, actul administrativ individual defavorabil nefiind motivat și neprezentând argumentele care ar fi fost expuse în cadrul audierii reclamantei, fiind astfel emis fără realizarea altor proceduri administrative prevăzute de lege în acest sens, precum investigații, administrarea probelor și examinarea opiniilor participanților contrare conținutului final al actului etc. 4
A susținut că ordinul menționat a fost adoptat cu încălcarea prevederilor art. 141 din Codul administrativ, emitentul neargumentând faptul că actele contestate ar conține un viciu deosebit de grav și că acest lucru ar fi fost evident în cadrul aprecierii concludente a tuturor circumstanțelor pe care emitentul le-ar fi luat în considerare.
Reclamanta a mai indicat că pârâta a ignorat prevederile art. 70 din Codul administrativ, potrivit cărora, dacă se inițiază o procedură administrativă din oficiu, autoritatea publică informează în scris participanții despre aceasta în decursul unui termen rezonabil. În speță, reclamanta nu a fost înștiințată despre inițierea procedurii administrative de constatare a nulității actelor invocate.
Reclamanta a precizat că anularea Ordinului Agenției „Apele Moldovei” nr. 93-p din 13.07.2021, cu privire la constatarea nulității Ordinului Agenției „Apele Moldovei” nr. 257 din 09.12.2015, cu privire la numirea în funcție, și a Ordinului Agenției „Apele Moldovei” nr. 308-p din 03.12.2018, cu privire la transferul doamnei Liuba Secăreanu, vine în contradicție cu prevederile art. 84 alin. (5) din Codul muncii, conform căruia nulitatea contractului individual de muncă se constată prin hotărâre a instanței de judecată.
De asemenea, reclamanta a subliniat că, la emiterea ordinului respectiv, administrația Agenției „Apele Moldovei” a ignorat cu rea-intenție prevederile art. 32 alin. (2) din Codul administrativ, acționând astfel încât să nu fie asigurată participarea neîngrădită a reclamantei la procedura administrativă de constatare a nulității actelor invocate. Procedura în cauză a fost inițiată după destituirea abuzivă și ilegală a reclamantei din funcția publică printr-un alt act administrativ individual defavorabil, și anume Ordinul nr. 74-p din 03.06.2021, „Cu privire la destituirea din funcția publică”.
Reclamanta a indicat că Ordinul Agenției „Apele Moldovei” nr. 93-p din 13.07.2021, cu privire la constatarea nulității Ordinului Agenției „Apele Moldovei” nr. 257 din 09.12.2015, cu privire la numirea în funcție, și a Ordinului Agenției „Apele Moldovei” nr. 308-p din 03.12.2018, cu privire la transferul său, a fost emis contrar prevederilor art. 24, 25 și 50 din Codul administrativ, după 40 de zile de la demiterea sa din funcție. Reclamanta a susținut că administrația Agenției „Apele Moldovei” a acționat cu rea- credință, în semn de răzbunare pentru denunțarea publică de către aceasta, în conformitate cu prevederile Legii nr. 158 din 04.07.2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public și ale Legii integrității, a ilegalităților săvârșite de reprezentanții instituției (A. Antonevici – director, R. Cazacu – director adjunct, E. Belîi – șef de direcție), inclusiv a abuzurilor legate de evaluarea sa în calitate de funcționar public și de destituirea din funcția publică. Potrivit reclamantei, s-a urmărit, de fapt, inventarea și fundamentarea condițiilor necesare pentru împiedicarea repunerii acesteia în funcția publică din care fusese destituită ilegal. 5
În drept, reclamanta și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art. 391 din Codul civil; art. 11 alin. (1) lit. a), art. 24, 25, 31, art. 32 alin. (2), art. 50, 52, 70, 85, 86, 87, 92, 94, 117, 118, 120, 141, 146, 162, 164, 165, 166, 167, 168, 169, 189, 191, 193, 203, 204, 206, 207, 208, 209, 211, 212, 216, 218, 219, 220, 221, 222, 223, 224, 225 și 226 din Codul administrativ; art. 5, 9, 10, art. 84 alin. (5), art. 89, 90, art. 184 alin. (1), art. 329, art. 330 alin. (1), art. 331 și 332 din Codul muncii; art. 14, 15, 20, 22, 23, 34, 36 și art. 63 alin. (2) din Legea nr. 158 din 04.07.2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public; art. 10 alin. (1) lit. d) și art. 14 lit. a) din Legea integrității nr. 82 din 25.05.2017; art. 15 alin. (6) lit. f) din Legea nr. 98 din 04.05.2012 privind administrația publică centrală de specialitate; pct. 4, pct. 5 lit. d), pct. 8, 11, pct. 15 lit. a), n), h), pct. 18, 21, 22, 23, 24, 25, 68 și 71 din Regulamentul cu privire la evaluarea performanțelor profesionale ale funcționarului public, prevăzut în Anexa nr. 8 la HG nr. 201 din 11.03.2009 privind punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 158-XVI din 04.07.2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public; pct. 11 alin. (6) și pct. 16 din HG nr. 882 din 22.10.2014 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea și funcționarea Agenției „Apele Moldovei”, a structurii și a efectivului-limită ale acesteia.
Reclamanta Liuba Secăreanu a solicitat anularea Ordinului Agenției „Apele Moldovei” nr. 93-p din 13.07.2021, cu privire la constatarea nulității Ordinului Agenției „Apele Moldovei” nr. 257 din 09.12.2015, cu privire la numirea în funcție, și a Ordinului Agenției „Apele Moldovei” nr. 308-p din 03.12.2018, cu privire la transferul doamnei Liuba Secăreanu; anularea Deciziei Agenției „Apele Moldovei” nr. 08-04/0964 din 09.06.2021 privind respingerea cererii prealabile; obligarea pârâtului la repararea, în temeiul art. 332 din Codul muncii, a prejudiciului moral cauzat ca urmare a emiterii actului administrativ defavorabil, estimat la suma de 100 000 de lei, precum și compensarea cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 4 500 de lei.
Prin încheierea din 21 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, acțiunea înaintată de Liuba Secăreanu împotriva Agenției „Apele Moldovei” a fost declarată inadmisibilă în partea ce ține de repararea prejudiciului moral în sumă de 100 000 de lei (f. d. 204–205).
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
29. Prin hotărârea din 21 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani acțiunea în contencios administrativ înaintată de Liuba Secăreanu s-a admis fiind anulate ca fiind ilegale, actul administrativ individual defavorabil – ordinul nr.93-p din 13.07.2021 „Cu privire la constatarea nulității ordinului Agenției „Apele Moldovei” nr. 257 din 09.12.2015 cu privire la numirea în funcție și ordinul Agenției „Apele Moldovei” nr.308-p din 03.12.2018 cu privire la transferul dnei Liuba Secăreanu” și decizia adoptată în procedura prealabilă – decizia nr.08-04/0964 din 09.06.2021, fiind încasată de la Agenția 6 „Apele Moldovei” în beneficiul reclamantei Liuba Secăreanu suma de 4 500 de lei cu titlu de asistență juridică.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
30. Prin decizia din 28 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă cererea de apel depusă de Agenției „Apele Moldovei” împotriva hotărârii din 21 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.
Instanța de apel a reținut că prima instanță a reținut că ordinul nr. 93- p din 13 iulie 2021, prin care Agenția „Apele Moldovei” a constatat nulitatea ordinului de numire în funcție a Liubei Secăreanu și a ordinului de transfer al acesteia, constituie un act administrativ individual defavorabil, emis cu încălcarea prevederilor legale, întrucât nu conține o motivare suficientă în fapt și în drept.
Instanța a constatat că autoritatea publică nu a indicat în mod clar temeiurile de nulitate prevăzute de lege și nici circumstanțele care ar fi justificat constatarea nulității actelor administrative emise anterior. Totodată, ordinul contestat nu conține justificări care să explice motivele pentru care, la aproximativ șase ani de la numirea reclamantei în funcția publică, autoritatea a ajuns la concluzia că actul de numire era nul.
De asemenea, instanța de apel a apreciat că invocarea de către autoritatea publică a lipsei experienței profesionale în domeniul cadastral și a obținerii de către reclamantă a unui punctaj de 5,5 la proba scrisă nu constituie argumente suficiente pentru constatarea nulității actelor de numire și de transfer. Or, actele prezentate de candidați au fost examinate anterior organizării concursului, iar reclamanta a fost admisă la concurs și desemnată învingătoare, potrivit procesului-verbal al Comisiei de concurs din 9 decembrie 2015. În plus, instanța a reținut că eventualele neconcordanțe privind studiile reclamantei nu au fost constatate la momentul numirii acesteia în funcție, iar performanțele sale profesionale au fost evaluate, în anii următori, cu calificativele „bine” și „foarte bine”.
Totodată, instanța de apel a subliniat că motivarea actului administrativ individual reprezintă o condiție esențială a legalității acestuia și trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au determinat emiterea actului, precum și justificarea soluției adoptate. Simpla invocare a unor prevederi legale, fără explicarea aplicabilității acestora la circumstanțele concrete ale cauzei, echivalează cu lipsa motivării. În acest sens, instanța a constatat că actul administrativ contestat nu întrunește cerințele prevăzute de art. 118 din Codul administrativ.
Instanța de apel a mai reținut că decizia adoptată în procedura prealabilă nu a examinat în mod corespunzător toate argumentele invocate de reclamantă și nu a elucidat toate circumstanțele relevante pentru soluționarea cauzei, concluziile autorității fiind superficiale. Prin urmare, a 7 constatat nerespectarea principiului legalității, precum și a limitelor exercitării dreptului discreționar și a principiului proporționalității.
În ceea ce privește cheltuielile de asistență juridică, instanța de apel a considerat întemeiată soluția primei instanțe privind încasarea de la Agenția „Apele Moldovei” în beneficiul Liubei Secăreanu a sumei de 4 500 lei, reținând că aceste cheltuieli au fost dovedite și corespund criteriilor de necesitate, rezonabilitate și echitate.
În concluzie, instanța de apel a constatat că argumentele invocate de Agenția „Apele Moldovei” nu sunt susținute de probe și nu justifică casarea hotărârii primei instanțe, care a stabilit corect circumstanțele de fapt și raporturile juridice relevante și a aplicat corespunzător normele de drept material și procedural. În consecință, a respins apelul declarat de Agenția „Apele Moldovei” și a menținut hotărârea primei instanțe.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
38. La 27 aprilie 2023, prin intermediul oficiului poștal, Agenția „Apele Moldovei”, a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 28 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău, iar la 06 iulie 2023 a depus cerere de recurs motivat, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei cu emiterea unei noi decizii de respingere a acțiunii.
ARGUMENTELE RECURSULUI
39. În motivarea recursului, Agenția „Apele Moldovei” a susținut că instanța de apel a interpretat eronat normele de drept referitoare la motivarea actului administrativ individual, concluzionând neîntemeiat că ordinul nr. 93-p din 13 iulie 2021 este ilegal pentru lipsa motivării.
În acest sens, recurenta a invocat prevederile art. 123 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Codul administrativ, arătând că lipsa motivării poate fi remediată de autoritatea publică până la finalizarea dezbaterilor judiciare în prima instanță.
A susținut că, în speță, motivarea a fost completată prin decizia adoptată asupra cererii prealabile, în care au fost expuse temeiurile de fapt și de drept ale emiterii ordinului contestat și au fost examinate pretențiile reclamantei, însă instanțele nu au ținut cont de această împrejurare.
Recurenta a contestat concluzia potrivit căreia motivele emiterii actului ar fi fost prezentate abia în etapa cercetării judecătorești, precizând că acestea fuseseră comunicate intimatei în cadrul procedurii prealabile.
A menționat recurenta că motivul determinant al constatării nulității ordinelor de numire și de transfer îl constituie lipsa studiilor corespunzătoare și a experienței necesare ocupării funcției, împrejurări pe care le-a calificat drept un viciu deosebit de grav în sensul art. 141 din Codul administrativ. 8
În consecință, Agenția „Apele Moldovei” a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 28 martie 2023 și emiterea unei noi decizii de respingere a acțiunii înaintate de Liuba Secăreanu.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
45. Art. XI alin.(1) și (3) din Legea nr.246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) statuează că: „(1) Prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu excepția art.IV, V pct. 1–9 și 11–16 și art.VII, care vor intra în vigoare la 1 septembrie 2023. (3) Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.”
Din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Recursul declarat de Agenția „Apele Moldovei” a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii nr.246 din 31 iulie 2023, în vigoare din 1 septembrie 2023, prin urmare va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursurilor.
Articolul 244 alin.(1) din Codul administrativ (în redacția legii în vigoare până la 1 septembrie 2023) statuează că: „(1) Hotărârile curții de apel ca instanță de fond, precum şi deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.”
Articolul 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ (în redacția legii în vigoare până la 1 septembrie 2023) prevede că: (1) Recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. (2) Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.”
Articolul 246 alin.(1) și (2) lit.a)-f) din Codul administrativ (în redacția legii în vigoare până la 1 septembrie 2023) reglementează că: „(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere. (2) Recursul se declară inadmisibil în special când: a) decizia instanței de apel nu poate fi contestată cu recurs; b) recursul este depus în mod repetat; c) recursul este depus de o persoană neîmputernicită; d) recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art. 245 alin. (1); e) motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după 9 expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (2); f) cererea de recurs nu corespunde cerințelor stabilite la art. 244 alin. (2), art. 233 alin. (1) și (2) și art. 234 alin. (2) și recurentul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de Curtea Supremă de Justiție.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
51. Referitor la termenul de depunere a recursului, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei contestate, în ședință publică, la 28 martie 2023.
Actele cauzei atestă că participanților la proces le-au fost comunicate copia dispozitivului deciziei instanței de apel și copia deciziei integrale, la 01 aprilie 2023 și, respectiv, la 07 iunie 2023, prin intermediul poștei electronice, fapt confirmat de extrasele anexate la dosar (f.d. 44, 46, vol. II).
Astfel, recursul a fost depus de Agenția „Apele Moldovei”, cu respectarea prevederilor art. 245 din Codul administrativ (în redacția legii în vigoare până la operarea modificărilor prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023, în vigoare 1 septembrie 2023).
Din analiza prevederilor legale citate supra, rezultă că admisibilitatea /inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate, ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente şi serioase.
Completul Curții Supreme de Justiție reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate şi în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă şi care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din admisibilitatea cererii de recurs.
În această ordine de idei, completul Curții Supreme de Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar şi cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile şi esențiale încălcări de drept procedural şi material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile curții de apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond şi invocare ex officio a erorilor de drept.
Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare şi întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.
Acest argument rezultă şi din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ şi anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului şi filtrului de admisibilitate.
De asemenea, Completul Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită şi în contextul rolului şi funcției 10 legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea şi interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.
Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate şi a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franţei, pct.45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național şi de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.141,§39).
La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac şi procedurile care implică doar chestiuni de drept, şi nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, §31, Seria A, nr.212-A).
În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează că recursul depus de Agenția „Apele Moldovei”, urmeaza a fi declarat inadmisibil.
În conformitate cu prevederile art.230 și art.246 din Codul administrativ, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus de Agenția „Apele Moldovei”. Încheierea este irevocabilă. Președinte Diana Stănilă Judecători Gheorghe Stratulat Ana Cucerescu 11