3ra-592/22 — incasarea cheltuielilor de asistență juridică

Dosarul nr. 3ra-592/22 2-21035976-01-3ra-07062022 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: G. Cazacu) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Negru) Î N C H E I E R E 6 iulie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Iurie Bejenaru Aliona Miron examinând admisibilitatea recursului depus de Agenția ,,Apele Moldovei”, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Secăreanu Liuba împotriva Agenției ,,Apele Moldovei” cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 1 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul depus de Agenția ,,Apele Moldovei” și menținută hotărârea din 30 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, c o n s t a t ă: La 9 martie 2021, Secăreanu Liuba a depus cerere de chemare în judecată împotriva Agenției ,,Apele Moldovei” cu privire la anularea fișei de evaluare, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a indicat că activând în calitate de specialist principal al Direcției Managementul Resurselor de Apă din cadrul Agenției „Apele Moldovei”, conform contractului individual de muncă în serviciul public nr. 7 din 9 decembrie 2015 și ordinului nr. 257-p din 9 decembrie 2015, a fost angajată, în baza rezultatelor concursului, la Agenția „Apele Moldovei” în calitate de șef al secției cadastru din cadrul Direcției Managementul Resurselor de Apă începând cu data de 11 decembrie 2015. A menționat în acest context că în urma reformei instituționale operate de Guvernul Republicii Moldova, prin ordinul 308-p din 3 decembrie 2018 a fost transferată din funcția de șef al secției cadastru din cadrul Direcției Managementul Resurselor de Apă în funcția de specialist principal al Direcției Managementul Resurselor de Apă începând cu 3 decembrie 2018. Astfel, a explicat că potrivit fișei de post nr. 20 din 21 ianuarie 2020, i-au fost atribuite următoarele sarcini de bază ale funcției ocupate: 1. Ține evidența Regulamentelor de exploatare ale lacurilor de acumulare/iazurilor și a bazinelor de acumulare: înregistrează Regulamentele și Fișele tehnice ale lacurilor de acumulare/iazurilor, conform Hotărârii Guvernului nr. 977 din 16 august 2016; ține 1 evidența lacurilor de acumulare/iazurilor și a bazinelor, conform listei (Excel); întreține corespondența cu beneficiarii;

acordă asistența consultativă și informațională beneficiarilor. 2. Ține evidența titlurilor de autentificare a dreptului deținătorului de teren din domeniul public, gestionate de către Agenția „Apele Moldovei”: deplasări în teritoriu pentru depunerea cererilor pentru înregistrarea titlurilor de autentificare a dreptului deținătorului de teren la Agenția Servicii Publice; ținerea listei titlurilor de autentificare a dreptului deținătorului de teren din domeniul public, gestionate de către Agenția „Apele Moldovei”. 3. Asigurarea îndeplinirii în termen a sarcinilor vizate spre executare de către conducerea instituției (e-Management): răspunde la petiții, scrisori din domeniul de activitate; întreține corespondența cu organizații/instituții, solicitanți și beneficiari.

A indicat că de la angajare la Agenția „Apele Moldovei” la data de 11 decembrie 2015 până în prezent, anual, în calitatea de funcționar public, a fost supusă evaluării potrivit prevederilor din Secțiunea a 2-a. Evaluarea performanțelor profesionale ale funcționarului public potrivit art. 34, 36 din Legea cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, fiind evaluată cu următoarele calificative: anul 2016 - foarte bine, anul 2017 - foarte bine, anul 2018 - bine, anul 2019 - foarte bine, anul 2020 - satisfăcător. Cu referire la dispozițiile pct. 18 al Anexei nr. 8 din Hotărârea Guvernului privind punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public nr. 201 din 11 martie 2009, a remarcat că evaluatorul a încălcat drepturile sale în procesul de evaluare.

Având în vedere prevederile art. 94 Cod administrativ, a evidențiat că înainte de emiterea unui act administrativ individual defavorabil pentru un participant sau înainte de respingerea unui act administrativ individual favorabil, participantul are dreptul să fie audiat în legătură cu faptele și circumstanțele relevante pentru actul ce urmează a fi emis. Prin urmare, a afirmat că fișa în cauză nu este motivată, a fost emisă fără administrarea probelor și fără asigurarea dreptului destinatarei de a fi audiată înainte de emiterea actului administrativ defavorabil.

A susținut că încălcările și abuzurile enumerate mai sus demonstrează că evaluatorul administrația Agenției „Apele Moldovei” au manifestat lipsă de obiectivitate și imparțialitate în procesul de evaluare a dânsei, cu atât mai mult cu cât la cele patru evaluări trimestriale a performanțelor profesionale individuale ale ei din perioada anului 2020 i s-a acordat punctajul final de 3,4; 3,4; 3,5; 3,5 și calificativul bine. Astfel, este de neînțeles faptul că aprecierea nivelului de manifestare a criteriilor de evaluare în Fișa de evaluare din 10 februarie 2021 a fost făcută cu atribuirea unui punctaj diminuat și necorespunzător cu cel fixat în cele patru evaluări din cursul anului. Este de părere că punctajul și calificativul acordat în Fișa de evaluare datată cu 10 februarie 2021 au fost stabilite incorect, tendențios și cu rea-credință împotriva sa.

În acest sens a relatat că, s-a adresat cu cerere prealabilă privind anularea Fișei de evaluare a funcționarului public de execuție pe anul 2020 din 10 februarie 2021, cu reluarea procedurii de evaluare, către Cancelaria de Stat a Guvernului Republicii 2 Moldova, Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului și Agenția „Apele Moldovei”, iar până în prezent a primit răspuns doar de la Cancelaria de Stat a Guvernului Republicii Moldova, care a readresat cererea prealabilă pârâtului pentru examinare, fapt ce a determinat-o să se adreseze în instanța de judecată.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 11, 94, 118, 119, 120, 189, 191, 193, 203, 204, 206-209, 211, 212, 216, 218-226 Cod administrativ, art. 5, 9, 10 din Codul muncii, art. 34, 36 din Legea cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public nr. 158 din 4 iulie 2008, pct. 15, 16, 18, 25 (Anexa nr. 8) din Hotărârea Guvernului privind punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public nr. 201 din 11 martie 2009. A solicitat anularea Fișei de evaluare a funcționarului public de execuție din 10 februarie 2021 emisă de către Agenția „Apele Moldovei”, încasarea din contul Agenției „Apele Moldovei” a prejudiciului moral în sumă de 50 000 lei și a cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 5 000 lei.

Prin încheierea din 30 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, acțiunea reclamantei Secăreanu Liuba împotriva Agenției ,,Apele Moldovei” cu privire la anularea fișei de evaluare din 10 februarie 2021 și încasarea prejudiciului moral a fost declarată inadmisibilă. Prin hotărârea din 30 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani a fost admisă parțial cererea de chemare în judecată depusă de Secăreanu Liuba împotriva Agenției ,,Apele Moldovei” cu privire la încasarea cheltuielilor de asistență juridică. A fost încasat de la Agenția ,,Apele Moldovei” în beneficiul Liubei Secăreanu cheltuielile de asistență juridică în mărime de 2 500 lei. În rest pretențiile cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată au fost respinse ca neîntemeiate.

La 2 iulie 2021, Agenția „Apele Moldovei” a depus apel împotriva hotărârii din 30 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, iar în urma notificării la 7 octombrie 2021 a hotărârii motivate, la 5 noiembrie 2021 a prezentat motivarea apelului, cu respectarea termenelor prevăzute de art. 232 Cod administrativ. Prin decizia din 1 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul depus de Agenția ,,Apele Moldovei” și menținută hotărârea din 30 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a reținut că reieșind din faptul că prin actul contestat în instanță și anume fișa de evaluare din 10 februarie 2021, Liubei Secăreanu a fost încălcat un drept, recunoscut însăși de către Agenția „Apele Moldovei” prin Decizia nr. 08-04/0406 din 19 martie 2021, în contextul realizării dreptului la apărare, garantat de art. 26 al Constituției Republicii Moldova și art. 40 Cod administrativ, aceasta a încheiat un contract de asistență juridică cu avocatul Barbă Tudor, căruia a fost achitată suma de 5 000 lei, pentru serviciile acordate, potrivit bonului de plată seria PL nr. 507607 din 4 martie 2021. Cu referire la normele citate și în coraport cu materialele cauzei, instanța de apel a considerat ca fiind întemeiată concluzia primei instanțe de a incasa parțial din contul Agenției „Apele Moldovei” cheltuielile de asistență juridică în mărime de 2 500 lei, sumă care este reală, necesară și rezonabilă, în coraport cu aportul avocatului la soluționarea cauzei.

3 Totodată, instanța de apel nu a reținut argumentele apelantului precum că prin încheiere din 30 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani a fost declarată inadmisibilă acțiunea reclamantei Secăreanu Liuba și nu există obiectul litigiului, or cheltuielile judiciare care au fost suportate de ultima au avut loc ca urmare a acțiunilor comise de Agenția „Apele Moldovei”, fapt recunoscut însuși de agenție prin Decizia nr. 08-04/0406 din 19 martie 2021. La 17 februarie 2022, prin intermediul oficiului poștal, Agenția ,,Apele Moldovei” a depus recurs împotriva deciziei din 1 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, iar la data de 19 aprilie 2022 a prezentat motivarea recursului. În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel, considerând-o neîntemeiată.

A opinat că intimata nu are dreptul la compensarea cheltuielilor de judecată deoarece acțiunea acesteia a fost declarată inadmisibilă din motivul epuizării litigiului de drept prin faptul că Agenția ,,Apele Moldovei” și-a retras fișa de evaluare, astfel anihilând efectele defavorabile care afectau drepturile intimatei Secăreanu Liuba. Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel cu pronunțarea unei noi decizii de respingere a acțiunii cu privire la încasarea cheltuielilor de asistență juridică. Prin referința din 4 iulie 2022, Secăreanu Liuba a solicitat respingerea recursului depus de Agenția ,,Apele Moldovei” cu menținerea deciziei din 1 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 1 februarie 2022, dispozitivul fiind notificat recurentului la data de 10 februarie 2022, iar decizia motivată ce se solicită a fi casată la data de 2 iunie 2022, fapt ce se confirmă prin extrase din poșta electronică anexate la dosar (f. d. 176, 181). Astfel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ menționează că recurentul Agenția ,,Apele Moldovei”, s-a conformat prevederilor legale și a depus recursul la 17 februarie 2022 (f. d. 178) și respectiv motivarea recursului la 19 aprilie 2022 (f. d. 183), în termenul prevăzut de art. 245 Cod administrativ.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Agenția ,,Apele Moldovei”, în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive. În conformitate cu art. 246 alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) 4 din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de 5 totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Agenția ,,Apele Moldovei”. În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul depus de Agenția ,,Apele Moldovei” se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Iurie Bejenaru Aliona Miron 6