3ra-854/22 — contestarea actului administrativ

3ra-854/22 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-854/22

2-20047947-01-3ra-22082022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: G.Ciobanu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A.Minciuna, V.Negru, E.Palanciuc)

Î N C H E I E R E

02 noiembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componentă:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Aliona Miron

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului depus de Liuba Secăreanu,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Liuba Secăreanu împotriva Agenției „Apele Moldovei” cu

privire la repunerea în termen, anularea actelor administrative individuale

defavorabile, obligarea prezentării calculelor exacte referitor la suma reținerilor din

salariu, obligarea achitării prejudiciului material și compensarea cheltuielilor de

judecată,

împotriva deciziei din 01 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul depus de Liuba Secăreanu,

c o n s t a t ă :

La data de 8 mai 2020, Liuba Secăreanu a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Agenției „Apele Moldovei” cu privire la repunerea în termen a

pretenției cu privire la recalcularea salariului de funcție stabilit prin ordinul nr.

331-p din 17 decembrie 2018, încasarea sumei de 7 215,00 lei cu titlu de salariu

neachitat în urma calculării incorecte a salariului de funcție și atribuirii greșite a

clasei și coeficientului de salarizare prin ordinul nr. 331-p din 17 decembrie 2018

pe perioada 1 decembrie 2018 – 31 decembrie 2019, încasarea sumei lunare de

610,50 lei cu titlu de salariu neachitat în urma calculării incorecte a salariului de

funcție și atribuirii greșite a clasei și coeficientului de salarizare prin ordinul nr.

26-p din 28 ianuarie 2020 pe perioada 1 ianuarie 2020 până la data emiterii

hotărârii instanței, anularea parțială a ordinului nr. 26-p din 28 ianuarie 2020 în

partea ce se referă la atribuirea clasei și coeficientului de salarizare și obligarea

administrației Agenției „Apele Moldovei” să atribuie reclamantei corect și legal,

clasa și coeficientul de salarizare potrivit Legii privind sistemul unitar de salarizare

în sectorul bugetar, precum și compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea din 30 septembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru

s-a admis demersul înaintat de Liuba Secăreanu, s-a declinat competența de la

judecarea cauzei civile la cererea de chemare în judecată depusă de Liuba

Secăreanu împotriva Agenției „Apele Moldovei” privind anularea ordinului și

încasarea salariului și s-a remis președintelui instanței dosarul spre redistribuire

aleatorie completului competent în materie de contencios administrativ.

1

Pe parcursul judecării cauzei în fond, Liuba Secăreanu a depus mai multe

cereri de concretizare a pretențiilor, iar prin ultima cerere datată cu 15 octombrie

2021, reclamanta a solicitat: repunerea în termen a pretenției privind anularea

parțială a ordinului nr. 331-p din 17 decembrie 2018, recalcularea salariului de

funcție stabilit prin ordinul nr. 331-p din 17 decembrie 2018 și obligarea achitării

diferenței la salariu neachitată în urma calculării incorecte a salariului de funcție și

atribuirii greșite a clasei și coeficientului de salarizare. Anularea parțială a

ordinului nr. 331-p din 17 decembrie 2018 în ceea ce privește atribuirea clasei și

coeficientului de salarizare și obligarea să atribuie corect și legal reclamantei clasa

și coeficientul de salarizare potrivit prevederilor Legii privind sistemul unitar de

salarizare în sectorul bugetar; obligarea achitării sumei de 7 215,00 lei cu titlu de

diferență la salariu neachitată în urma calculării incorecte a salariului de funcție și

a atribuirii greșite a clasei și coeficientului de salarizare prin ordinul nr. 331-p din

17 decembrie 2018 pe perioada 1 decembrie 2018 – 31 decembrie 2019. Anularea

parțială a ordinului nr. 26-p din 28 ianuarie 2020 în ceea ce privește atribuirea

clasei și coeficientului de salarizare și obligarea atribuirii corecte și legale

reclamantei clasa și coeficientul de salarizare potrivit prevederilor Legii privind

sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar; obligarea achitării sumei de 7

326,00 lei cu titlu de diferență la salariu neachitată în urma calculării incorecte a

salariului de funcție și atribuirii greșite a clasei și coeficientului de salarizare prin

ordinul nr. 26-p din 28 ianuarie 2020 pe perioada 1 ianuarie 2020 – 31 decembrie

privește atribuirea clasei și coeficientului de salarizare și obligarea atribuirii

corecte și legale reclamantei clasa și coeficientul de salarizare potrivit prevederilor

Legii privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar. Obligarea achitării

sumei de 3 052,50 lei cu titlu de diferență la salariu neachitată în urma calculării

incorecte a salariului de funcție și atribuirii greșite a clasei și coeficientului de

salarizare prin ordinul nr. 19-p din 29 ianuarie 2021 pe perioada 1 ianuarie 2021 –

31 mai 2021. Anularea deciziei Agenției „Apele Moldovei” nr. 08-04/1197 din 11

octombrie 2021 de respingere a cererii prealabile. Obligarea achitării penalității;

repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat, că conform contractului individual

de muncă în serviciul public nr. 7 din 9 decembrie 2015 și în baza ordinului nr.

257-p din 9 decembrie 2015, Liuba Secăreanu, învingătoare a concursului de

angajare, în temeiul art. 28 alin. (1) lit. a), art. 30 din Legea nr. 155/2008, a fost

angajată în funcția de șef al Secției Cadastru în cadrul Direcției managementul

resurselor de apă a Agenției „Apele Moldovei”.

A menționat, că la angajare i-a fost stabilit corespunzător funcției publice

B33, gradul de salarizare 8, treapta de salarizare II, salariul de funcție 3 780,00 lei,

gradul de calificare Consilier de stat clasa III.

A notat, că prin ordinul nr. 308-p din 3 decembrie 2018, a fost transferată, cu

consimțământul său, din funcția de șef Secție Cadastru în funcția de specialist

principal al Direcției managementul resurselor de apă, începând cu 3 decembrie

2018, fiindu-i stabilit, corespunzător funcției publice (cod C-50), treapta de

salarizare III cu salariul de funcție 3 080 de lei, gradul de salarizare IV.

Prin ordinul nr. 331-p din 17 decembrie 2018, emis fără a-i fi adus la

cunoștință și despre existența căruia a aflat abia la 5 februarie 2020, i-a fost

atribuită treapta de salarizare III, clasa de salarizare 59, coeficientul de salarizare

2

3,36, cuantumul salariului de bază fiind stabilit în sumă de 5 040,00 lei. De

asemenea, i-a fost stabilit sporul lunar pentru gradul profesional „Consilier de stat”

clasa III în sumă de 300 lei, începând cu 1 decembrie 2018. Prin ordinul nr. 26-p

din 28 ianuarie 2020, reclamantei i s-a atribuit treapta de salarizare III, clasa de

salarizare 59, coeficientul de salarizare 3,36 cuantumul salariului de bază fiind

stabilit în sumă de 5 550,00 lei, cu sporul lunar pentru gradul profesional

„Consilier de stat” clasa III, în sumă de 300 lei.

Reclamanta a indicat, că nu este de acord parțial cu ordinele nr. 331-p din 17

decembrie 2018 și nr. 26-p din 28 ianuarie 2020, deoarece, i-au fost stabilite

incorect clasa și coeficientul de salarizare.

A invocat că, că conform Tabelului 2 din Anexa nr. 3 la Legea privind

sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, în vigoare de la 1 decembrie 2018,

specialistului principal (codul funcției A2184), funcție pe care o exercită, i s-a

atribuit clasa de salarizare 61 și coeficientul de salarizare 3,51, cu adăugarea

numărului de clase pentru vechimea de muncă în funcție publică.

A susținut, că prin ordinul nr. 331-p din 17 decembrie 2018, angajatorul

Agenția „Apele Moldovei” i-a stabilit clasa de salarizare 59 și coeficientul de

salarizare 3,36, astfel, micșorându-i suma totală a salariului de funcție cu 550 lei,

ignorând prevederile din Tabelul 2 din Anexa nr. 3 la Legea nr. 270/2018 și

nerespectânduse garanțiile statului în domeniul salarizării prevăzute în art. 129 din

Codul Muncii și drepturile de salariat stipulate în art. 9 din Codul Muncii.

A remarcat, că prin ordinul nr. 26-p din 28 ianuarie 2020, reclamantei i-au fost

stabilite clasa de salarizare 59 și coeficientul de salarizare 3,36, fapt ce contravine

prevederilor Tabelului 2 din Anexa nr. 3 la Legea nr. 270/2018, astfel, micșorându-

i suma totală a salariului de funcție cu 610,50 lei, nerespectându-se garanțiile

statului în domeniul salarizării prevăzute în art. 129 din Codul Muncii și drepturile

de salariat stipulate în art. 9 din Codul Muncii.

În vederea soluționării extrajudiciare a conflictului de muncă, pe 11 februarie

2020, a depus cerere prealabilă la Agenția „Apele Moldovei”; Ministerul

Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului și Inspectoratului de Stat al Muncii,

însă, prin răspunsurile nr. 06-04/1339 din 26 februarie 2020, nr. S49/20/31 din 13

februarie 2020 și nr. S-174/20 din 20 februarie 2020, s-au respins neîntemeiat

cererile înaintate.

Reclamanta a evidențiat, că Agenția „Apele Moldovei” se eschivează de la plata

salariului, care ar corespunde întocmai legislației muncii în vigoare și Legii nr.

270/2018, prin aceasta, fiind prejudiciate drepturile sale.

Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 15 noiembrie 2021, s-a

declarat inadmisibilă cerința înaintată de Liuba Secăreanu împotriva Agenției

„Apele Moldovei” privind încasarea prejudiciului moral.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 15 noiembrie 2021 s-a

respins acțiunea.

La data de 24 noiembrie 2021, Liuba Secăreanu a declarat apel împotriva

hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 15 noiembrie 2021, solicitând

casarea integrală a hotărârii instanței de fond, cu emiterea unei decizii privind

admiterea acțiunii înaintate de Secăreanu Liuba (f. d. 160).

Din materialele pricinii rezultă că, hotărârea contestată a fost pronunțată la

data de 15 noiembrie 2021, iar cererea de apel a fost înregistrată la data de 24

noiembrie 2021, prin urmare instanța de apel a conchis că cererea de apel a fost

3

depusă în termenul prevăzut de lege, de 30 de zile de la pronunțarea dispozitivului

hotărârii.

Prin decizia din 01 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul

declarat de către Liuba Secăreanu și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău,

sediul Rîșcani din 15 noiembrie 2021.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a invocat că instanța de fond just a

constatat că, Secăreanu Liuba nu a omis termenul de înaintare a cererii prealabile și

de adresare în instanța de judecată, or, cererea prealabilă a fost depusă în adresa

Agenției „Apele Moldovei” la 11 februarie 2020, iar acțiunea a fost înaintată în

instanța de judecată la 8 mai 2020, dat fiind faptul că decizia Agenției „Apele

Moldovei” din 26 februarie 2020 cu privire la cererea prealabilă nu conține

informația cu privire la exercitarea căilor de atac, acțiunea în instanță putea fi

depusă în decursul unui an de la comunicarea acesteia.

Cu referire la fondul cauzei, instanța de apel a notat, că potrivit art. 135 alin.

(1) – (3) Codul Muncii, sistemul de salarizare, pe a cărui bază se determină

salariile salariaților, se stabilește prin lege sau prin alte acte normative, în

corespundere cu forma juridică de organizare a unității, cu modul de finanțare și cu

caracterul activității acesteia. Formele și condițiile de salarizare, precum și

mărimea salariilor în unitățile cu autonomie financiară, se stabilesc prin negocieri

colective sau, după caz, individuale între angajator și salariați sau reprezentanții

acestora, în funcție de posibilitățile financiare ale angajatorilor, și se fixează în

contractele colective și în cele individuale de muncă. Sistemul și condițiile de

retribuire a muncii salariaților din sectorul bugetar se stabilesc prin lege.

În corespundere cu art. 1 din Legea cu privire la funcția publică și statutul

funcționarului public nr. 158-XVI din 4 iulie 2008, prezenta lege reglementează

regimul general al funcției publice, statutul funcționarului public, raporturile

juridice dintre funcționarii publici și autoritățile publice (în cele ce urmează –

raporturi de serviciu), precum și alte raporturi ce decurg din acestea.

În sensul art. 5 al Legii cu privire la funcția publică și statutul funcționarului

public nr. 158-XVI din 4 iulie 2008, serviciul public se bazează pe principiile

egalității și nondiscriminării, legalității, profesionalismului, transparenței,

imparțialității, independenței, responsabilității, stabilității și loialității.

Conform art. 12 alin. (1) – (3) al Legii nr. 270 din 23 noiembrie 2018 privind

sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, salariul de bază corespunde

muncii prestate în cadrul programului complet de muncă în cursul unei luni.

Salariul de bază se stabilește conform coeficienților de salarizare prevăzuți în

anexele nr. 3–10, în raport cu funcția deținută, nivelul de studii, categoria de

calificare, gradul didactic, vechimea în muncă sau treapta de salarizare, după caz,

în condițiile prezentei legi. Clasele de salarizare și coeficienții de salarizare

prevăzuți în anexele nr. 3–10 corespund treptei de salarizare I și nivelului de studii

și/sau de calificare necesar pentru ocuparea funcției, după caz.

Potrivit art. 12 alin. (9) al Legii nr. 270 din 23 noiembrie 2018 privind

sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, persoanele care nu au absolvit

nivelul necesar de studii pentru ocuparea funcției beneficiază de salariul de bază,

prevăzut de prezenta lege pentru aceste funcții, redus cu 5 clase de salarizare

succesive.

În litigiul deferit judecății în prezenta speță, s-a constatat că, reclamanta

Secăreanu Liuba a fost angajată în cadrul Agenției „Apele Moldovei”, începând cu

4

11 decembrie 2015, în funcția de șef al secției cadastru în cadrul Direcției

managementul apelor, corespunzător funcției publice B33, gradul de salarizare – 8,

treapta de salarizare – II, grad de calificare – consilier de stat, clasa a III-a. 67. S-a

mai stabilit, că prin ordinele nr. 331-p din 17 decembrie 2018, nr. 26-p din 28

ianuarie 2020 și nr. 19-p din 29 ianuarie 2021, Liubei Secăreanu i-au fost atribuite

treapta de salarizare – III, clasa de salarizare – 59 și coeficientul de salarizare –

3,36.

Potrivit explicațiilor angajatorului, coeficienții de salarizare ai Liubei

Secăreanu au fost reduși în urma stabiliri faptului, că aceasta nu avea studiile

corespunzătoare conform Nomenclatorului domeniilor de formare profesională și

al specialităților în învățământul superior aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.

482 din 28 iunie 2017.

Instanța de apel a subliniat, că potrivit fișei postului nr. 09 aprobată la 20

octombrie 2015, pentru funcția de șef al secției Cadastru în cadrul Direcției

Managementului resurselor de apă, titulara funcției fiind la acel moment

reclamanta Secăreanu Liuba, cerințele funcției față de angajat era, printre altele, și

deținerea studiilor superioare, de licență în domeniul cadastrului (f. d. 7-10 dosar

administrativ).

Totodată, potrivit pct. 12.1. din fișa postului nr. 20 aprobată la 21 ianuarie

2020, de către directorul Agenției „Apele Moldovei”, referitor funcției de specialist

principal al Direcției managementul resurselor de apă, funcție în care a fost

transferată reclamanta la data de 03.12.2018 prin ordinul nr. 308-p, la calificări

profesionale, titularul funcției urmează să dețină studii superioare de licență din

domeniul mediului (f. d. 16-17 dosar administrativ).

A relatat instanța de apel că instanța de fond în mod just a constatat, că la

momentul emiterii ordinelor nr. 331- p din 17 decembrie 2018, nr. 26-p din 28

ianuarie 2020 și nr. 19-p din 29 ianuarie 2021, Liubei Secăreanu i s-a atribuit

treapta de salarizare III, clasa de salarizare 59, coeficientul de salarizare 3,36, iar la

momentul determinării salariului au fost respectate toate cerințele ce țin de: funcția

de specialist principal conform anexei nr. 3, tabelul nr. 2 din Legea nr. 270 din

23.11.2018; studiile necorespunzătoare - 5 clase de salarizare; clasa de salarizare -

III; vechimea în muncă - 7 ani 11 luni 26 zile; carnetul de muncă și „Registrul

funcțiilor publice și al funcționarilor publici”; codul funcției - A2184.

Or, prin înscrisurile cauzei s-a confirmat cert, că Liuba Secăreanu nu deține

studii superioare de licență în domeniul mediului. Aceste circumstanțe au atestat,

că ordinele de stabilire a coeficientului, treptei și clasei de salarizare, sunt legale și

întemeiate, iar argumentele apelantei care a susținut că, a studiat ecologia în cadrul

universității și alte obiecte care au tangență cu ecologia, iar două semestre sunt mai

mult decât suficiente pentru a putea activa ca ecolog, sunt neîntemeiate.

În context, instanța de apel a declarat, că potrivit diplomei de Licență nr. 8/98

din 21 iulie 2000, Secăreanu Liuba a absolvit Universitatea din Bacău, România,

Facultatea de Litere și Științe, Licențiată în Biologie, în profilul și specializarea

Biologie, iar potrivit pct. 12.1. din fișa postului nr. 20, aprobată la 21.01.2020,

pentru funcția de specialist principal al Direcției managementul resurselor de apă,

titularul funcției urmează să dețină studii superioare de licență din domeniul

mediului.

Potrivit Nomenclatorului domeniilor de formare profesională și al

specialităților în învățământul superior, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 482

5

din 28 iunie 2017, disciplina Biologie și disciplina Științe ale Mediului sunt două

domenii de formare profesională distincte, iar disciplina Biologie își are

specialitatea/programul de studii în domeniul Biologie/Biologie moleculară, iar

disciplina Științe ale mediului își are specialitatea/ programul de studii în domeniul

Ecologiei.

Prin urmare, angajatorul revizuind dosarele angajaților în anul 2018, a

constatat că studiile Liubei Secăreanu nu corespund cerințelor funcției deținute și

din acest motiv, au fost emise ordinele prin care s-a atribuit clasa și coeficientul de

salarizare conform Nomenclatorului domeniilor de formare profesională și al

specialităților în învățământul superior, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 482

din 28 iunie 2017, fiindu-i atribuită treapta de salarizare III, clasa de salarizare 59,

coeficientul de salarizare 3,36 adică – 5 clase de salarizare, pentru lipsa studiilor

necesare pentru deținerea funcției respective.

Conform art. 25 din Legea nr. 270/2018, la data intrării în vigoare a prezentei

legi, personalului din unitățile bugetare i se atribuie funcțiile, treptele de salarizare,

clasele și coeficienții de salarizare stabiliți în anexele la prezenta lege,

corespunzător grupului ocupațional din care face parte funcția. Încadrarea

personalului se face prin actul administrativ al conducătorului unității bugetare și

se comunică în scris, sub semnătură, fiecărei persoane. Actul administrativ

comunicat fiecărei persoane va conține informația aferentă funcției respective

privind denumirea acesteia, treapta de salarizare, clasa și coeficientul de salarizare

corespunzător, cuantumul salariului de bază stabilit și, după caz, sporul pentru

gradul profesional. În cazul în care funcția deținută în luna anterioară intrării în

vigoare a prezentei legi nu se regăsește în anexele la prezenta lege, încadrarea

persoanei se va face prin asimilarea funcției anterior deținute cu una dintre

funcțiile din anexele menționate. Poziționarea provizorie a funcției asimilate în

grila de salarizare se efectuează, la propunerea unității bugetare, de către

Ministerul Finanțelor, printr-un act administrativ, până la introducerea

modificărilor de rigoare în prezenta lege.

În aceste condiții, instanța de apel a reținut că prima instanță întemeiat a

conchis, că acțiunile întreprinse de către Agenția „Apele Moldovei” în privința

Liubei Secăreanu, au fost executate în conformitate cu prevederile legale, iar

procedura de emitere a actelor contestate de Secăreanu Liuba a fost respectată, or,

autoritatea publică a acționat în conformitate cu normele legale, respectând și

limitele dreptului său discreționar, instanța reținând în acest sens că, verificarea

legalității unui act administrativ implică verificarea elementelor de fond și formă.

La caz, instanța de apel a concluzionat că, actele emise de Agenția „Apele

Moldovei”, au fost adoptate conform legii, or, încălcări de competență și de

procedură la adoptarea acestora, nu au fost admise.

La 11 august 2022 Liuba Secăreanu a depus recurs împotriva deciziei

instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei recurate cu

emiterea unei noi decizii de admitere integrală a acțiunii sau emiterea unei noi

decizii cu privire la remiterea cauzei la rejudecare.

În motivarea cererii de recurs, Secăreanu Liuba a invocat că instanțele

ierarhic inferioare au încălcat esențial și au aplicat eronat normele de drept material

și normele de drept procedural, aprecierea probelor fiind arbitrară, iar erorile

comise ducând la încălcarea drepturilor fundamentale ale subsemnatei, prevăzute

6

de Constituția Republicii Moldova, Protocolul 1 art. 1 CEDO, art. 6, 8, 13, 14

CEDO.

Totodată, atât instanța de apel, cât și instanța de fond au ignorat neîntemeiat și

inexplicabil, argumentele recurentei precum că ordinul nr. 331-p din 17.12.2018,

ordinul nr. 26-p din 28.01.2020, ordinul nr. 19-p din 29.012021 și decizia nr. 08-

04/1197 din 11.10.2021 de respingere a cererii prealabile ale Agenției „Apele

Moldovei”, conform prevederilor art. 11 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ,

sunt acte administrative individuale defavorabile ilegale care au fost emise fără o

motivare completă, fără o administrare a probelor și fără asigurarea dreptului

subsemnatei de a fi informată și audiată înainte de emiterea actului administrativ

defavorabil, astfel încălcându-se prevederile de la art. 70, 94 alin. (1), 118 alin. (1),

alin. (2) lit. c), alin. (3), 119 alin. (1), 120 alin. (1) Cod administrativ, și că aceste

acte urmau a fi retrase conform art. 143 alin. (1) și (2) Cod administrativ.

De asemenea, Secăreanu Liuba a indicat că, atât instanța de fond cât și instanța

de apel nu au luat în considerare faptul că intimatul/angajatorul i-a reținut o parte

din salariu după ce ultima și-a îndeplinit volumul de lucru integral, conform fișei

de post, iar la fiecare reținere nu a fost prevenită asupra motivelor reținerii din

salariu, contrar prevederilor art. 68 al. (1) și art. 140 din Codul muncii.

Or, anume interpretarea eronată a prevederii de la art. 12 alin. (9) al Legii nr.

270 din 23 noiembrie 2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar,

aprecierea denaturată și arbitrară a faptelor de nerecunoaștere de către

intimat/angajator a diplomei de licență, obținută în România, care, în definitiv, a

dus la reducerea ilegală, abuzivă a clasei și coeficientului de salarizare a recurentei

de către Agenția „Apele Moldovei” prin adoptarea actelor administrative

individuale defavorabile, a căror anulare a solicitat-o în instanță, și implicit la

remunerarea necorespunzătoare, constituie actul discriminării, contrar garanțiilor

constituționale, prevederilor art. 23 Cod administrativ și art. 14 CEDO.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Conform art. 245 Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în

termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de

Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța

de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 01 iunie 2022,

Liuba Secăreanu a depus recurs motivat la 11 august 2022.

La materialele dosarului nu se atestă faptul notificării de către recurenta

Secăreanu Liuba a dispozitivului deciziei instanței de apel. Decizia motivată din 01

iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată de către Secăreanu Liuba la

data de 27 iulie 2022, conform recipisei anexate la materialele dosarului (f.d.249).

Totodată, la 14 iulie 2022 instanța de apel a expediat decizia motivată din 01 iulie

2022 prin intermediul adresei electronice participanților la proces (f.d.247)

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ menționează că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a

depus recursul motivat la 11 august 2022, în termenul prevăzut de art. 245 din

Codul administrativ.

7

La 08 septembrie 2022 Agenția „Apele Moldovei” a depus referință și a

solicitat respingerea recursului depus de Liuba Secăreanu cu menținerea deciziei

instanței de apel.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Liuba Secăreanu, în

raport cu materialele cauzei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele

motive.

În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2)

din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în

special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în

același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de

recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de

consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în

completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ reține, că Codul administrativ dezvoltă nu doar

caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din

perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și

material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și

invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs

trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate

mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării

recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de

la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de

recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le

întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea

recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței

judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă

a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

8

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece

filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura

sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de

o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde

de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile

cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni

de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se

vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

declara inadmisibil recursul depus de Liuba Secăreanu.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Liuba Secăreanu se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Aliona Miron

Iurie Bejenaru

9