1ra-279/2025 — Art. 46, 217-1 alin.4 lit.b, d CP

Prima instanță i-a achitat pe Ghenadie Boțoc și Ștefan Zolotariov, pe motiv că fapta incriminata nu întrunește elementele constitutive ale infracţiunii. La 25 aprilie 2017, instanța de apel a casat sentința și a pronunțat o hotărâre prin care Ştefan Zolotariov și Ghenadie Boțoc au fost recunoscuți vinovați în baza art. 46, 2171 alin. (4), lit. b), d) Cod penal și condamnați la 10 ani de închisoare fiecare și privarea de dreptul de a ocupa funcţii ce ţin de circulaţia substanţelor narcotice pe termen de patru ani. La 16 august 2017, Curtea Supremă de Justiție a respins ca vădit neîntemeiat recursul declarat de avocatul Vasile Nicoară. Cauza a fost examinată de două ori în procedura recursului în anulare. La 16 ianuarie 2018 și 22 noiembrie 2022, cererile au fost declarate inadmisibile. La 15 februarie 2018, Ștefan Zolotariov a depus cerere la CtEDO, care, la 19 martie 2021, a fost comunicată Guvernului. La 04 aprilie 2024, condamnatul Ştefan Zolotariov a depus cerere de revizuire întemeiată pe comunicarea cauzei de către CtEDO. La 18 iunie 2025, Curtea Supremă a admis cererea de revizuire și a dispus rejudecarea cauzei în ordine de recurs.

Urmărirea penală a fost desfășurată în perioada 15 decembrie 2011 – 03 iulie 2012. Prima instanță a examinat cauza în perioada 11 iulie 2012 – 04 noiembrie 2016. Instanța de apel a examinat cauza în perioada 07 decembrie 2016 – 25 aprilie 2017. Instanța de recurs a examinat cauza în perioada 22 iunie – 16 august 2017. Instanța de recurs în anulare a examinat cauza în perioadele 28 septembrie 2017 – 16 ianuarie 2018, și 27 septembrie - 22 noiembrie 2021. Instanța de revizuire a examinat cauza în perioada 04 aprilie 2024 - 18 iunie 2025. Dosarul a fost redistribuit pentru examinarea recursului la 23 iunie 2025.

La 17 iulie 2026, Curtea Supremă de Justiție a solicitat părților referință și a dispus organizarea ședinței publice. Judecarea recursului a fost desfășurată în două ședințe publice: la 07 august și 17 septembrie 2026, cu participarea 1 procurorului Cătălin Scutelnic și apărătorului Vasile Nicoară. La ședință a fost audiat martorul Nicolae Catlabuga și interceptarea convorbirilor din 09 aprilie 2012.

Deoarece data examinării au fost stabilită, cererile lui Zolotariov de accelerare a examinării cauzei au fost anexate la dosar, fără examinare. ÎN FAPT a. Acțiuni procesuale

La 13 ianuarie 2011, M.G. a făcut denunț privind cumpărarea a 0,07 gr. de heroină de la o persoană pe nume „Vitalii” din s. Roșcani, r. Strășeni (f.d. 12-16, vol. 1). La 17 ianuarie 2011, a fost dispusă începerea urmăririi penale conform infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (3) lit. b), c), f) Cod penal. Cauzei i-a fost atribuit nr. 2011010065 (f.d. 5, vol. 1). În cadrul efectuării acțiunilor de urmărire penală a fost stabilit că un grup de persoane au organizat o rețea care desfășoară activitate legată de circulația ilegală a substanțelor narcotice, psihotrope și analoagelor lor, în proporții deosebit de mari (f.d. 54-61, vol. 1).

La 15 decembrie 2011, a fost dispusă disjungerea cauzei penale în privința lui V.I. și a persoanelor necunoscute care au tangență la grupul criminal organizat. Cauzei i-a fost atribuit nr. 2011012048 (f.d. 4, vol. 1).

La 28 iunie 2012 a fost dispus scoaterea de sub urmărire penală a lui A.M., D.P., Șt.R. și D.R. (f.d. 231-236, vol. 5). La 02 iulie 2012, a fost disjunsă în procedură specială cauza penală în privința lui I.A., A.M. și V.I. (f.d. 239-240, vol. 5). La 17 iulie 2012 a fost dispus scoaterea de sub urmărire penală a lui I.A. și A.M. (f.d. 149-151, vol. 6). b. Învinuirea și probatoriul

Potrivit rechizitoriului: „Ghenadie Boţoc, acţionând în interesul grupului criminal organizat compus din cetăţeni ai RM, Ștefan Zolotariov, I.V. şi I.A., organizat stabil şi statornic, cu un înalt grad de coordonare între ei, cu caracter retras şi nivel de izolare de societate, cu regulile sale de comunicare, de subordonare, disciplină, având un plan bine determinat de activitate infracţională, cu desemnarea rolurilor şi funcţiilor membrilor grupului, a unor acte şi operaţiuni concrete, cu intenţia de a săvârşi mai multe infracţiuni, grup format cu scopul de păstrare, expediere, transportare şi distribuire a substanţelor narcotice, psihotrope şi a analogelor lor săvârşite în scop de înstrăinare precum şi înstrăinarea ilegală a substanţelor narcotice, într-o perioadă nedeterminată de timp şi în circumstanţe necunoscute, a intrat în posesia substanţelor narcotice pe care a încercat să le pună în circulaţie ilegal în proporţii deosebit de mari în următoarele circumstanţe: La 14 mai 2012, în rezultatul percheziţiei efectuate la domiciliul acestuia, în jurul orei 21:50, în holul apartamentului, lângă uşa de la intrare pe 2 mobilierul din antreu, a fost depistat şi ridicată o plastină de culoare cafeniu închis de formă dreptunghiulară, cu miros specific, cu masa de aproximativ 100 g, care conform raportului de expertiză nr. 121 din 16 mai 2012, reprezintă haşiş, care se atribuie la substanţe narcotice neutilizate în scopuri medicale obţinute artizanal din plante de cânepă, cantitatea substanţei narcotice hașiș din ambalajul descris constituie 107,47 gr. Totodată în acelaşi timp în rezultatul efectuării percheziţiei în automobilul acestuia au fost depistate şi ridicate două bancnote cu nominalele a câte 100 euro fiecare, cu seria Z73206449469 şi S07887591493, care au fost transmise prin intermediul Ștefan Zolotariov pentru procurarea a unui kg de haşiş de la Ghenadie Boţoc şi A.M. către cetăţeanul care a conlucrat cu organele de poliţie pe nume Nicolae Catlabuga. Substanţa narcotică nominalizată depistată reprezintă haşiş, a cărui circulaţie în scopuri medicinale este interzisă, care conform HG nr. 79 din 23 ianuarie 2006 constituie proporţii deosebit de mari şi care erau păstrate cu scop de realizare, fiind descoperite în rezultatul percheziţiei la domiciliul acestuia pe adresa nominalizată, pe care intenţiona să le realizeze pe teritoriul RM, împreună cu grupul criminal organizat din care făcea parte acesta. Fapta a fost calificată în baza art. 46, 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal - procurarea, expedierea, păstrarea, transportarea substanţelor narcotice şi analoagelor lor săvârşite în scop de înstrăinare, cu utilizarea substanţelor narcotice, psihotrope a căror utilizare în scopuri medicinale este interzisă, de un grup criminal organizat în proporţii deosebit de mari. Ștefan Zolotariov, acţionând în interesul grupului criminal organiza compus din cetăţeni ai RM, Ghenadie Boţoc, V.I., I.A. și A.M., organizat stabil şi statornic, cu un înalt grad de coordonare între ei, cu caracter retras şi nivel de izolare de societate, cu regulile sale de comunicare, de subordonare, disciplină având un plan bine determinat de activitate infracţională, cu desemnarea rolurilor şi funcţiilor membrilor grupului, a unor acte şi operaţiuni concrete, cu intenţia de a săvârşi mai multe infracţiuni grup format cu scopul de păstrare, expediere, transportare şi distribuire a substanţelor narcotice psihotrope şi a analoagelor lor săvârşite în scop de înstrăinare precum şi înstrăinarea ilegală a substanţelor narcotice, într-o perioadă nedeterminată de timp şi în circumstanţe necunoscute a intrat în posesia substanţelor narcotice pe care a încercat să le pună în circulaţie ilegal în proporţii deosebit de mari în următoarele circumstanţe: La 11 aprilie 2012, i-a transmis lui Nicolae Catlabuga spre realizare o pastilă Ecstasy, care conform raportului de expertiză nr. 93 din 17 aprilie 2012, conţine substanţă activă de 3,4 metilendiocsimetamfetamin, MDMA, inclus în lista substanţelor psihotrope nefolosite în scopuri medicinale. Tot el, la 11 mai 2012, i-a transmis lui Nicolae Catlabuga un săculeţ de polietilenă cu masă împietrită care conform raportului de expertiză nr. 119 din 16 mai 2012, constituie masa vegetală presată de culoare cafenie, cu nuanţă verzuie în formă de conglomerat cu suprafeţele neregulate ce reprezintă haşiş, ce se atribuie la substanţe narcotice neutilizate în scopuri 3 medicale obţinute artizanal din plantele de cânepă. Cantitatea substanţei narcotice-haşiş din ambalajul descris constituie 2,05 g. Tot el, la 13 mai 2012, i-a transmis lui Nicolae Catlabuga un săculeţ cu 10 plastine de culoare cafenie, cu miros specific. În acelaşi timp în rezultatul efectuării percheziţiei corporale în cadrul procesului-verbal de reţinere în buzunarul stâng din spate a blugilor de culoare albaştri au fost depistate bancnote cu nominalul de 50 euro, cu seria S36902914855, S35292245 și X35754054627, care au fost transmise prin intermediul lui Nicolae Catlabuga pentru procurarea substanţelor narcotice nominalizate mai sus. Substanţele narcotice depistate, a cărui circulaţie în scopuri medicinale este interzisă care conform HG nr. 79 din 23 ianuarie 2006 constituie proporţii deosebit de mari şi care erau păstrate cu scop de realizare, fiind descoperite în rezultatul achiziţiilor de control pe care intenţiona să le realizeze pe teritoriul RM, împreună cu grupul criminal organizat din care făcea parte acesta. Fapta a fost calificată în baza art. 46, 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal - procurarea, expedierea, păstrarea, transportarea substanţelor narcotice şi analoagelor lor săvârşite în scop de înstrăinare, cu utilizarea substanţelor narcotice, psihotrope a căror utilizare în scopuri medicinale este interzisă, de un grup criminal organizat în proporţii deosebit de mari.”

La 29 martie 2012, Nicolae Catlabuga și-a exprimat benevol acordul de a colabora cu organele de drept în cadrul cauzei penale nr. 2011012048 (f.d. 5, vol. 3).

La 30 martie 2012 inspectorul Direcției Antidrog, Timur Cîșlari a întocmit un raport potrivit căruia în urma investigațiilor efectuate în cauza penală nr. 2011012048 au fost acumulate mai multe scheme ilicite de desfacere cu un spectru larg de stupefiante în care sunt implicate mai multe persoane, printre care Ghenadie Boțoc și Ștefan Zolotariov. În vederea verificării informației, a fost solicitată efectuarea achiziției de control de către Nicolae Catlabuga, care cunoaște despre eventualele afaceri ilicite ale celor doi și este cointersat în apărarea ordinii de drept. Cîșlari a propus următoarea combinație operativă: Etapa I. Nicolae Catlabuga urma să ia legătura cu Ștefan Zolotariov, aflat la Moscova, și să discute cu acesta despre eventuale modalități de obținere a unor venituri din comercializarea stupefiantelor. În cazul în care Zolotariov ar fi propus efectuarea unei tranzacții, Catlabuga urma să manifeste interes, pentru a afla condițiile acesteia. Etapa a II-a. După revenirea lui Zolotariov în Republica Moldova, urma să aibă loc o întâlnire cu Catlabuga, în cadrul căreia să fie stabilită modalitatea de efectuare a tranzacției. După caz, Zolotariov urma să primească banii destinați achiziției de control, proveniți din fondul special al MAI. Etapa a III-a. După primirea banilor, Zolotariov urma să se întâlnească cu presupusul realizator de stupefiante, identificat ca posibil fiind Ghenadie Boțoc, pentru procurarea substanțelor. Se preconiza documentarea acțiunilor 4 prin mijloace tehnice, inclusiv a eventualei transmiteri directe a banilor în schimbul stupefiantelor. Etapa a IV-a. În cazul identificării stupefiantelor într-un loc accesibil, urma să fie luată decizia privind reținerea persoanelor implicate. Dacă situația ar fi evoluat în mod neprevăzut, acțiunile urmau să fie amânate pentru analizarea circumstanțelor și adoptarea unor decizii bine fundamentate. Etapa a V-a. În cazul în care Catlabuga ar fi primit stupefiantele, acesta urma să le prezinte cât mai curând organului de urmărire penală. Ulterior, substanțele urmau să fie transmise către Direcția tehnico-criminalistică a MAI pentru efectuarea examinării și constatării tehnico-științifice (f.d. 1-4, vol. 3).

Fiind audiat la 14 mai 2012, Catlabuga a declarat că, aproximativ în lunile noiembrie-decembrie 2011, l-a cunoscut pe Zolotariov. Acesta i-a propus să identifice persoane interesate de procurarea drogurilor. Zolotariov procura drogurile de la alte persoane, care, la rândul lor, le aduceau din Uniunea Europeană. În primăvara anului 2012, aflându-se în Moscova, Zolotariov a continuat să-l contacteze pe Catlabuga și să-i propună identificarea unor cumpărători. La 11 aprilie 2012, Catlabuga l-a întâlnit la aeroport pe Zolotariov. Zolotariov avea asupra sa o geantă, din care a scos și i-a transmis o pastilă. El a spus că este Ecstasy și că este de probă. În continuare, Zolotariov a relatat despre posibilitatea realizării unei cantități de cel puțin 500 de pastile Ecstasy, la prețul de 2.750 de euro. Ulterior Zolotariov a comunicat că tranzacția nu putea fi realizată, iar spre sfârșitul lunii aprilie 2012 a spus că afacerea cu Ecstasy a eșuat, întrucât persoana care putea furniza aceste droguri fusese reținută de poliție. Zolotariov a propus identificarea unor cumpărători pentru hașiș la un preț de aproximativ trei euro/gram, cantitatea minimă fiind de un kilogram. La 11 mai 2012, martorul s-a întâlnit cu Zolotariov. Acesta i-a comunicat că urma să se întâlnească cu persoane ce puteau furniza hașiș și, ulterior, va transmite informații despre prețurile acestuia. În aceeași zi, Zolotariov i-a transmis martorului hașiș, pentru a fi prezentată eventualilor cumpărători ca probă. Zolotariov i-a comunicat că putea procura hașiș la prețul de 2,8 euro/gram, negociabil până la 2,7 euro/gram, iar diferența urma să-i asigure un profit de cel puțin 250 de euro. La 12 mai 2012, Zolotariov a convenit cu Catlabuga procurarea unui kilogram de hașiș pentru suma de 2.700 de euro. După ce a primit și a numărat de două ori banii, Zolotariov a declarat că pleacă să se întâlnească cu furnizorul, însă, ulterior, și-a deconectat telefonul și nu a mai contactat martorul. La 13 mai 2012, Zolotariov i-a comunicat că tranzacția nu a avut loc, deoarece a observat că era urmărit. În aceeași seară, Zolotariov l-a contactat din nou și i-a comunicat despre existența unei alte partide de hașiș, de o calitate mai bună. Ulterior, i-a transmis o altă probă de hașiș. În aceeași zi, aproximativ după ora 21:00, Zolotariov s-a întâlnit cu Catlabuga în sectorul Ciocana și i-a transmis o sacoșă, în interiorul căreia se afla o altă sacoșă neagră. Ea conținea 10 brichete dreptunghiulare de culoare cafenie (f.d. 68-71, vol. 1). În 5 instanța de fond, Nicolae Catlabuga a declarat că discuția despre droguri a fost inițiată de Zolotariov. Ultimul i-a propus spre vânzare substanțe narcotice. Banii transmiși lui Zolotariov în schimbul drogurilor au fost dați de angajații de la Antidrog. El a fost dotat cu aparatură audio-video de către Antidrog pentru a înregistra convorbirile purtate cu Zolotariov (f.d. 55-58, vol. 6). În instanța de apel, martorul Catlabuga nu a fost audiat, pe motiv că nu se află pe teritoriul țării (f.d. 81-82, vol. 7). La audierea în instanța de recurs, Catlabuga a declarat că de la Zolotariov a aflat despre posibilitatea procurării drogurilor. Această informație a transmis-o angajaților Antidrog. După semnarea acordului de colaborare cu Antidrog, a acționat la indicațiile lui Timur și ale altor angajați. El îl contacta pe Zolotariov, îi solicita anumite substanțe, îi transmitea bani primiți de la Antidrog și prelua drogurile, pe care le transmitea organelor de urmărire penală. Întâlnirile erau, de regulă, solicitate de Antidrog, iar el era instruit cum să se comporte și era dotat cu tehnică audio-video. Fără indicațiile și banii de la Antidrog, nu ar fi manifestat interes pentru procurarea drogurilor. El nu a dispus de informații concrete că Zolotariov ar fi comis astfel de fapte anterior.

La 11 aprilie, 11 și 13 mai 2012, pastila, masa vegetală și plastinele transmise de Zolotariov lui Catlabuga au fost ridicate și supuse expertizei (f.d. 80, 99 și 112, vol. 1). Conform rapoartelor de expertiză, pastila conținea 0,19 g de MDMA, proba de masă vegetală 2,05 g de substanță ce conținea hașiș, iar cele 10 brichete conțineau 971,84 g de substanță ce conținea hașiș (f.d. 86-88, 100-101, vol. 1).

Pentru achiziția de control din 13 mai 2012, lui Nicolae Catlabuga i-au fost transmise mai multe bancnote de euro cu nominalul de 50 și 100 (f.d. 58-66, vol. 3). Dintre acestea, în timpul percheziției, bancnotele cu seria S36902914855, S35292245 și X35754054627 au fost depistate la Zolotariov (f.d. 119, vol. 5), iar cea cu seria Z73206449469 la Boțoc (f.d. 90-91, vol. 5).

În perioada martie - mai 2012, cu autorizarea judecătorului de instrucție, a fost efectuată interceptarea convorbirilor telefonice purtate de către Zolotariov, Boțoc și Catlabuga (f.d. 62-138, vol. 2 și 75-273, vol. 3). Înregistrările nu au fost audiate și cercetate în instanța de fond și cea de apel. Plicurile cu CD care conțin convorbirile a fost primite intacte de către Curtea Supremă.

La judecarea repetată a recursului, părțile au solicitat audierea doar a interceptărilor convorbirilor purtate între Zolotariov și Catlabuga la 09 aprilie 2012 (f.d. 140-142, vol. 3), după cum urmează: Ora Participanți Convorbirea Apel telefonic de scurtă durată. 11:47:56 – Catlabuga – 11:48:08 Zolotariov 11:48:24–11:4 Catlabuga – Catlabuga: „Ce, ai fost să-ți iei biletul? ... să-ți 6 9:01 Zolotariov trimită bani?” Zolotariov: „Ce am să mă duc să mă și mă duc... trimis hai vreo de vreo jumate de oră de lucru...” 11:49:43–11:5 Timur – Timur: „Alo, da, da, ce vă rog, vă rog, ce păi ce, a 0:00 Catlabuga sunat?... Da ce a spus, că poate?... Da, două ceasuri…”. Catlabuga: „Da, îi trimitem, nu zic trimitem, trimitem, dar el a sunat….Da, dar pe ce, cum apăi ce numele, familia și dacă trimite el vine mâine sau cum, dacă azi, dar azi mai avem că nu mai pă trimită vreo două ceasuri...” 13:06:51–13:0 Zolotariov – Zolotariov: „Ce faci .., mai ești acasă?” 7:53 Catlabuga Catlabuga: „Da, băieții la loc acasă și am mâncat cu tovarășul și m-am dus... încă nu... a rămas... și 8000 [de ruble]... și apă dacă ceva 110 nu-i am... mă duc...” 16:21:56 Zolotariov – Zolotariov: „câți bani sunt acolo?.. nu hai dacă Catlabuga acela nastaivaiet la 400, înseamnă că 400 trebuie de luat…l-am sunat a început a mărunți coroce…mai podvedit de trei ori, încolo încoace …Uăi coroce tot o să fie bine… ei 400 și vsio…Numai să nu stau o săptămână cu tine acolo… să nu stau o săptămână, am venit ți-am arătat-o și a doua zi mi-ai dat banii și m-am dus și m-am dus…vezi să nu știe nimeni...” Catlabuga: „uăi 2200…da.. apă da…uăi l-ai sunat tăt cum este…și faci…”

La 14 mai 2012, din domiciliul lui Boțoc a fost ridicată o plastină de masă vegetală, de culoare maro, cu miros specific (f.d. 72-76 vol. 5). Potrivit raportului de expertiză, brichetul conține haşiş și are o cantitate de 107,47 g (f.d. 137-138, vol. I).

În urma efectuării măsurilor speciale de investigație au fost documentate întâlniri și contacte între Zolotariov și Boțoc precum și între Zolotariov și Catlabuga (f.d. 114-161, vol. 4), după cum urmează: ora persoane descriere 13 aprilie 2012 11:08-11:58 Zolotariov – Boțoc – Întâlnire și discuție „Denis” 7 14:10-14:47 Zolotariov – Catlabuga Întâlnire și discuție 11 mai 2012 12:38-13:11 Zolotariov – Catlabuga Întâlnire, discuție și plimbare prin oraș 13:37-21:20 Zolotariov – Boțoc – Întâlnire, discuție, plimbare prin oraș și „Denis” efectuare de măsuri de control 21:30–22:06 Zolotariov – Catlabuga Întâlnire și discuție 12 mai 2012 13:10-13:18 Zolotariov – Catlabuga Întâlnire, discuție și transmiterea de bani de către Catlabuga lui Zolotariov 13:41-22:40 Zolotariov – Boțoc Întâlnire, discuție, plimbare prin oraș și efectuare de măsuri de control

La urmărirea penală, Alexandru Mihalcean a declarat că îi cunoaște pe Boțoc și Zolotariov, despre care a afirmat că se ocupau de circulația ilegală a substanțelor narcotice: Boțoc le vindea, iar Zolotariov le procura. Potrivit acestuia, cei doi își schimbau frecvent numerele de telefon din cauza activității ilegale. Mihalcean a mai declarat că bunurile depistate în automobilul său îi aparțineau lui Boțoc, iar înscrisul cu cifre reprezenta datorii ale unor persoane despre care nu cunoștea detalii (f.d. 237–238, vol. 5). În instanța de fond, Mihalcean a susținut că nu cunoștea despre implicarea lui Boțoc și Zolotariov în activități ilegale și că a aflat despre aceasta abia după efectuarea percheziției și audierea sa. El a explicat că nu își amintea declarațiile date la urmărirea penală, invocând starea de stres determinată de reținere și situația creată, precizând totodată că nu fusese constrâns să le semneze (f.d. 132, vol. 6). În instanța de apel, Mihalcean a susținut declarațiile date atât la urmărirea penală, cât și în prima instanță. El a menționat că unele afirmații făcute inițial ar fi putut fi influențate de starea de șoc provocată de percheziție și audiere (f.d. 88–89, vol. 7). c. Poziția apărării

Ghenadie Boțoc a refuzat să depună declarații în calitate de bănuit (f.d. 66, vol. 5). Audiat în calitate de învinuit, acesta nu a recunoscut vina. El a susținut că nu a deținut substanțe narcotice la domiciliu. Bancnotele de 100 de euro depistate asupra sa nu proveneau de la Zolotariov, ci de la o altă persoană (f.d. 107–108, vol. 5). În instanța de fond, Boțoc a negat implicarea în traficul de droguri și apartenența la un grup criminal organizat. El a precizat că îi cunoștea pe A.M. și Ștefan Zolotariov, dar nu avea legături infracționale cu ei. În primăvara anului 2012, după revenirea din străinătate, el a fost reținut de polițiști. Aceștia au efectuat percheziții la domiciliul său, în garaj, automobil și la locuința soacrei. În apartament a fost depistată, într-o sacoșă aflată pe dulap, o substanță cafenie. El 8 nu cunoștea despre existența substanței în sacoșă. În urma percheziției, lui i-au fost ridicați banii. Polițiștii l-au presat să indice persoanele implicate în traficul de droguri și l-au amenințat cu difuzarea unor imagini compromițătoare și formularea unor acuzații grave (f.d. 133–135, vol. 6).

Ștefan Zolotariov nu a recunoscut vina și a refuzat să dea declarații în calitate de bănuit și învinuit (f.d. 122 și 136, vol. 5). În instanța de fond, Zolotariov a negat că ar fi acționat în interesul unui grup criminal organizat. El a declarat că îl cunoaște pe Boțoc, sunt prieteni. Pe Catlabuga îl cunoaște. Acesta i-a propus o afacere cu droguri, dar el a refuzat. Catlabuga i-a transmis bani pentru revenirea din Moscova la Chișinău. Sub pretextul stingerii unei datorii, Catlabuga i-a solicitat să ridice de la „Oleg” un pachet, iar ulterior o sacoșă neagră. Ce era în acestea el nu știe. Imediat după ce el a luat bunurile de la „Oleg”, el le-a transmis lui Catlabuga. În momentul reținerii, de la el au fost ridicați 400 de euro. El suspectează că banii au fost ulterior substituiți de polițiști (f.d. 142–144, vol. 6).

La terminarea urmăririi penale, avocatul Vasile Nicoară a invocat nulitatea actelor de procedură (f.d. 244, vol. 1). Procurorul nu a soluționat cererea apărării. Avocatul a depus o cerere repetată în ședința preliminară și a solicitat încetarea procesului penal. Apărarea a invocat că lipsește ordonanța de începere a urmăririi penale și actul de sesizare a organului de urmărire penală. Cauza a fost disjunsă, iar ordonanța de disjungere nu constituie un act de sesizare și nu poate substitui ordonanța de începere a urmăririi penale. Aceasta nu putea produce efecte pentru faptele presupus săvârșite în aprilie și mai 2012. Învinuirea nu indică că substanța narcotică ar avea tangență cu dosarul penal nr. 2011010065. Acţiunile inculpaţilor au fost calificate în baza art. 46 Cod penal în coroborare cu art. 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal fără ca să fie descrisă şi incriminată fapta. În cazul lui Boțoc nu a fost indicat că el este membru al grupului criminal organizat. Învinuirea adusă lui Boţoc diferă de învinuirea lui Zolotariov. Prin urmare lipseşte participaţia. Componența grupului criminal organizat în raport cu învinuirea adusă celor doi diferă în ceea ce privește structurile organizaționale (f.d. 21–27, vol. 6). La 29 octombrie 2012, instanța a respins cererea privind încetarea și a dispus examinarea cauzei în fond pentru a elucida toate chestiunile (f.d. 30-31, vol. 6). După redistribuirea cauzei unui alt judecător, avocatul Vasile Nicoară a depus repetat cererile menționate supra, iar ele au fost respinse (f.d. 97-101 și 106-107, vol. 6). d. Sentința

Prin sentința Judecătoriei Grigoriopol din 04 noiembrie 2016, Zolotariov și Boțoc au fost achitați pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracţiunii. Instanța a constatat că apartenența lui Boțoc și Zolotariov la un grup criminal organizat nu a fost demonstrată. Actul de învinuire indică componențe diferite ale grupului pentru fiecare inculpat. Acuzarea nu a stabilit momentul constituirii, 9 durata și structura grupului, rolul membrilor, relațiile de subordonare și existența unui plan infracțional comun. Nu a fost demonstrată intenția comună a lui Boțoc și Zolotariov de a acționa în cadrul unui grup criminal organizat. Prin urmare, referirea la grupul criminal organizat are un caracter formal și nu este susținută de probe concrete. De asemenea, instanța a constatat că urmărirea penală în privința lui Boțoc și Zolotariov nu a fost pornită printr-o ordonanță distinctă, iar ordonanța de disjungere din 15 decembrie 2011 nu putea substitui acest act procedural. În consecință, actele procesuale efectuate ulterior și probele administrate în cauză sunt lovite de nulitate. Instanța a mai reținut că învinuirea nu indică cu precizie timpul și circumstanțele săvârșirii faptelor, fiind folosite formule generale precum „într-o perioadă nedeterminată” și „în circumstanțe necunoscute”. În privința lui Boțoc, nu a fost stabilit în mod cert că acesta a intrat în posesia substanței narcotice depistate la domiciliul său. În privința lui Zolotariov, instanța a reținut lipsa unor date care să demonstreze că acesta era predispus să comită infracțiuni înainte de implicarea lui Catlabuga. Totodată, instanța a apreciat că acțiunile lui Catlabuga, care colabora cu organele de drept și i-ar fi oferit lui Zolotariov bani pentru revenirea din Moscova, ridică problema provocării la comiterea infracțiunii. e. Apelul și decizia curții de apel

La 18 noiembrie 2016 procurorul Veaceslav Balan a depus apel. El a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei hotărâri de condamnare a fiecărui inculpat la câte 13 ani de închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcţie ce ţine de circulaţia substanţelor narcotice pe un termen de câte cinci ani. Procurorul susține că un procuror poate să disjungă cauza penală. Ordonanța de disjungere este suficientă pentru formarea unui dosar separat. Legea nu impune emiterea unei noi ordonanțe de pornire a urmăririi penale după disjungere (decizia Curții Supreme de Justiție nr. 1ra-817/10). Probele demonstrează legătura dintre cei doi inculpați și prezența intenției comune. O parte din banii transmiși lui Zolotariov în timpul achiziției de control au fost ulterior ridicați de la Boțoc și Zolotariov. La domiciliul lui Boțoc au fost depistate și 107,47 g de hașiș. Interceptările comunicărilor și urmărirea tainică confirmă existența grupului criminal organizat. Aceste probe ar demonstra durata grupului, existența unui plan infracțional și distribuirea rolurilor între membri.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 25 aprilie 2017 a fost admis apelul, casată sentința și pronunțată o nouă hotărâre. Zolotariov și Boțoc au fost recunoscuți vinovați în baza art. 46 și art. 217¹ alin. (4) lit. b), d) Cod penal. Instanța i-a condamnat pe fiecare la câte 10 ani de închisoare și la privarea de dreptul de a ocupa funcții ce țin de circulația substanțelor narcotice pe un termen de patru ani. Instanța de apel a apreciat ca neîntemeiată concluzia primei instanțe privind nulitatea probelor. Codul de procedură penală permite procurorului să dispună disjungerea cauzei penale, fără emiterea unei noi ordonanțe de pornire a urmăririi penale. Prin urmare, actele procesuale efectuate ulterior disjungerii nu 10 sunt afectate de nulitate. La stabilirea vinovăției, instanța a avut în vedere declarațiile martorului Catlabuga, potrivit cărora Zolotariov i-ar fi transmis o pastilă de tip Ecstasy și plastine cu hașiș. Acestea au fost susținute de procesele-verbale din 11 aprilie, 11 și 13 mai 2012 privind ridicarea substanțelor, precum și de rapoartele de expertiză, care au stabilit prezența MDMA și a hașișului. De asemenea, instanța a reținut conținutul comunicărilor telefonice dintre Zolotariov și Catlabuga, referitoare la procurarea, cantitatea și transmiterea substanțelor, precum și rezultatele măsurilor de cercetare și achiziție controlată. În privința lui Boțoc, au fost avute în vedere rezultatele percheziției efectuate la domiciliul acestuia la 14 mai 2012, unde a fost depistat hașiș, precum și cele ale percheziției automobilului, în cadrul căreia au fost depistate mijloace bănești, inclusiv o bancnotă utilizată în cadrul achiziției de control efectuată în privința lui Zolotariov. Instanța a ținut cont și de declarațiile martorului Mihalcean cu privire la relațiile dintre inculpați și de materialele măsurilor speciale de investigație. Prin urmare, probele relevă existența unor legături și a unei acțiuni coordonate între inculpați în vederea procurării, păstrării și transmiterii substanțelor narcotice, apreciind astfel ca fiind confirmată existența unui grup criminal organizat. Decizia a fost pronunțată integral la 06 iunie 2017. d. Recursul și prima procedură de recurs

La 13 iunie 2017, avocatul Vasile Nicoară, în numele condamnaților, a declarat recurs în baza art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 15) și 16) Cod de procedură penală. Acesta a solicitat casarea deciziei și menținerea sentinței. Avocatul a indicat că instanța a interpretat greșit dispozițiile privind sesizarea organului de urmărire penală. El a reiterat argumentele invocate în cererile făcute în prima instanță (vezi para. 22). Suplimentar avocatul a menționat că A.M. și I.A. au fost scoși de sub urmărire penală. Acest fapt confirmă lipsa unei baze factuale pentru calificarea faptelor lui Boțoc și Zolotariov ca infracțiune săvârșită de un grup criminal organizat. Instanța nu a audiat martorii, descifrările telefonice și nu a examinat corpurile delicte. Faptele imputate au rezultat din provocarea exercitată de Catlabuga. Acesta a avut un rol activ în săvârșirea faptei.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 16 august 2017, recursul a fost declarat inadmisibil. Instanța a constatat că decizia recurată conține motivele de fapt și de drept care au fundamentat soluția. Instanța de apel a analizat chestiunile esențiale ale cauzei și a motivat casarea sentinței de achitare. Nulitatea nu și-a găsit confirmare. Urmărirea penală a fost pornită la 17 ianuarie 2011. Ulterior, prin ordonanța din 15 decembrie 2011, a fost dispus disjungerea. Aceste acte au fost suficiente pentru inițierea procesului penal, iar legea nu impune emiterea unei noi ordonanțe de pornire a urmăririi penale după disjungere. Probele au fost verificate și examinate. Ele confirmă procurarea, expedierea, păstrarea și transportarea substanțelor narcotice în scop de înstrăinare. Acțiunile inculpaților întrunesc elementele infracțiunii incriminate și nu există temei pentru 11 reîncadrarea faptei. Provocarea nu a fost confirmată. Catlabuga a avut un rol pasiv. El nu i-a determinat pe inculpați să comită infracțiunea și nu i-a instigat. e. Prima procedură de recurs în anulare

La 12 septembrie 2017, avocatul Vasile Nicoară a depus recurs în anulare și a invocat că instanța de apel a bazat condamnarea pe probe ce nu au fost examinate. De asemenea, instanța de recurs nu a examinat criticile esențiale privind legalitatea urmăririi penale, limitele acuzării, legalitatea probelor, efectul actelor anterioare și existența provocării.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 16 ianuarie 2018, recursul în anulare a fost declarat inadmisibil. Instanța a reținut că recurentul nu invocă motive legale pentru confirmarea viciului fundamental, ci doar își exprimă nemulțumirea față de soluția de condamnare și modul de apreciere a probelor. f. Adresarea la CtEDO și a doua procedură de recurs în anulare

La 15 februarie 2018, Ștefan Zolotariov a depus cerere la CtEDO. Cererea se referă: (i) la o presupusă provocare, (ii) la eșecul instanței de apel de a examina direct dovezile înainte de a revoca achitarea reclamantului, precum și (iii) la faptul că instanța a reținut acuzații care nu au fost făcute de către organul de urmărire penală. El a invocat încălcarea art. 6 § 1 și §3 (a) CEDO. La 19 martie 2021, cererea a fost comunicată Guvernului. La 17 iunie 2021, Guvernul a informat CtEDO că au fost inițiate proceduri de soluționare pe cale amiabilă și că a fost convenit cu reprezentantul reclamantului de a fi deschisă procedură judiciară (f.d. 71-80, vol. 8).

La 01 septembrie 2021, avocatul Vasile Nicoară a depus un alt recurs în anulare, reiterând argumentele invocate anterior (vezi para. 28). Suplimentar, el a indicat despre procedura depusă la CtEDO și comunicarea ei către Guvern.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 22 noiembrie 2021, recursul în anulare a fost declarat inadmisibil, pe motiv că este repetat. Instanța a constatat că avocatul a mai declarat anterior un recurs în anulare care a fost respins. Redeschiderea unei cauze este posibilă doar în condițiile art. 4 § 2 Protocolul nr. 7 la Convenție. Condamnatul a epuizat căile ordinare și extraordinare de atac. Prin urmare, principiul securității raporturilor juridice nu permite repunerea în discuție a unei chestiuni asupra căreia instanțele s-au pronunțat definitiv. g. Procedura de revizuire

La 04 aprilie 2024, condamnatul Ştefan Zolotariov a depus o cerere de revizuire în temeiul art. 458 alin. (3) pct. 5) Cod de procedură penală. El solicită casarea hotărârilor adoptate pe caz și reluarea examinării cauzei de către instanța competentă.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 18 iunie 2025 a fost admisă cererea de revizuire și dispus rejudecarea cauzei în ordine de recurs. Instanța a 12 reținut că cele susținute în actul de comunicare al CtEDO ridică dubii serioase asupra corectitudinii hotărârilor de condamnare. c. Examinarea repetată a recursului

La 17 iulie 2026, Curtea Supremă de Justiție a solicitat părților să depună referințe și le-a citat în ședință publică. Instanța a solicitat părților să se expună asupra a două chestiuni: (i) dacă, în cazul lui Zolotariov, a existat o provocare la comiterea infracțiunii și (ii) dacă vinovăția celor doi condamnați a fost dovedită.

Curtea Supremă de Justiție a desfășurat două ședințe publice: la 07 august și la 17 septembrie 2026. La ședință s-au prezentat procurorul Cătălin Scutelnic și apărătorul Vasile Nicoară. Ședințele s-au desfășurat în lipsa inculpaților, iar avocatul a considerat posibil acest lucru. Instanța a audiat martorul Catlabuga (vezi para. 12) și a cercetat: procesele-verbale din 11 aprilie, 11 și 13 mai 2012 prin care au fost ridicate substanțele interzise, procesele-verbale din 14 mai 2012 privind perchezitionarea domiciliului și a automobilului lui Boțoc, procesul-verbal din 18 mai 2012 privind consemnarea discuției din 09 aprilie 2012 dintre Catlabuga și Zolotariov și rezultatele urmăririi vizuale a lui Boțoc și Zolotariov din anul 2012.

Avocatul Vasile Nicoară a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei și menținerea sentinței. Acesta a invocat că Zolotariov ar fi fost provocat de Catlabuga. Cel din urmă a avut un rol activ în operațiunea desfășurată. Acuzarea nu a adus probe ce ar confirma existența datelor obiective privind desfășurarea de către condamnați a activității infracționale anterioare. Procurorul nu a explicat de ce primul contact telefonic din 09 aprilie a fost inițiat de Catlabuga și ce rol a jucat echipa operativă (Timur) în direcționarea acțiunilor. Depistarea hașișului în locuința lui Boțoc nu demonstrează că acesta îl deținea sau cunoștea despre existența lui, în condițiile în care la locuință aveau acces și alte persoane, iar inculpatul a contestat apartenența substanțelor încă la momentul percheziției. De asemenea, depistarea bancnotei de 100 de euro și convorbirile telefonice ale lui Boțoc cu Zolotariov nu demonstrează că între ei exista o înțelegere sau că ei ar fi membrii unui grup criminal organizat. Avocatul a invocat lipsa ordonanței de pornire a urmăririi penale, or, ordonanța de disjungere nu putea substitui acest act procesual cu privire la fapte și persoane noi. Această omisiune atrage inadmisibilitatea probelor obținute ulterior.

Procurorul Cătălin Scutelnic a pledat pentru inadmisibilitatea recursului. Disjungerea cauzei a fost dispusă cu respectarea normelor de procedură penală, iar ordonanța din 15 decembrie 2011 conținea datele necesare pentru continuarea urmăririi penale. Afirmațiile apărării privind disjungerea țin de nulitatea relativă. Ea urma a fi invocată la finalizării urmăririi penale. Prin urmare, apărare a scăpat termenul. Acesta este unul de decădere. Provocarea nu a fost confirmată. Organele de urmărire penală s-au limitat la documentarea unei activități infracționale preexistente. Din comunicările telefonice rezultă că Zolotariov a 13 inițiat și a dirijat contactele, inclusiv sub aspectul cantității, prețului și modalității de transmitere a substanțelor, în timp ce Catlabuga a avut un rol pasiv. Episoadele documentate au un caracter repetat. Vinovăția condamnaților a fost dovedită prin declarațiile martorilor, procesele-verbale de percheziție, rezultatele măsurilor speciale de investigație și rapoartele de expertiză. Aceste probe confirmă faptele imputate, precum și legătura dintre substanțele depistate la Boțoc și cele transmise de Zolotariov.

Potrivit deciziei Curții Constituționale nr. 112/22: „24…Prin oferirea posibilității disjungerii cauzei în ipoteza în care la comiterea faptei au participat mai multe persoane, legislatorul a creat posibilitatea ca, în cauzele cu un număr mare de suspecți și inculpați, care uneori sunt greu de instrumentat, participanții să poată fi trimiși în judecată în dosare separate, în funcție de contribuția lor la comiterea infracțiunii și de alte aspecte legate de soluționarea concretă a cauzei. Astfel, dosarele penale cu mulți participanți pot fi soluționate mai ușor, cu respectarea condiției asigurării termenului rezonabil de soluționare a cauzelor. 25. Curtea reține că, după disjungerea cauzei, fiecare participant la comiterea infracțiunii va parcurge toate etapele procesuale prevăzute de dispozițiile Codului de procedură penală, beneficiind de toate garanțiile procesuale pe care le impune dreptul la un proces echitabil. Astfel, participanții la comiterea unei infracțiuni cercetați sau trimiși în judecată în dosare diferite au dreptul să adopte pozițiile procesuale pe care le doresc, …, folosindu-se astfel de toate mijloacele procesuale puse la dispoziția lor pentru a-și apăra drepturile și interesele procesuale.”

Potrivit pct. 5 din nota la Hotărârea Guvernului nr. 79/2006 cantitățile deosebit de mari de substanțe narcotice, psihotrope și precursori depistate în circulația ilegală sunt cele care depășesc cantitățile mari stabilite pentru substanțele respective. În cazul hașișului și al MDMA, cantitatea deosebit de mare este cea care depășește 5,0 g.

Partea relevantă a Codului penal, la data comiterii faptei, era următoarea: „Articolul

Grupul criminal organizat Grupul criminal organizat este o reuniune stabilă de persoane care s-au organizat în prealabil pentru a comite una sau mai multe infracţiuni. Articolul 2171. Circulaţia ilegală a substanţelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor lor în scop de înstrăinare … (2) …procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea … cu substanţele narcotice, psihotrope …, săvîrşite în scop de înstrăinare, ori înstrăinarea ilegală a substanţelor narcotice, psihotrope … … (3) Acţiunile prevăzute la alin.(1) sau (2), săvîrşite: … c) cu utilizarea drogurilor sau a analogilor acestora, a căror circulaţie în scopuri medicinale este interzisă; (4) Acţiunile prevăzute la alin. … (2) sau (3), săvârșite: b) de un grup criminal organizat …; d) în proporţii deosebit de mari, 15 se pedepsesc cu închisoare de la 7 la 15 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani...” 43. În prezent Codul penal prevede: „Articolul 2171. Circulaţia ilegală a substanţelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor lor în scop de înstrăinare … (2)…procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea … cu substanţele narcotice, psihotrope …, săvîrşite în scop de înstrăinare, ori înstrăinarea ilegală a substanţelor narcotice, psihotrope … … (4) Acțiunile prevăzute la alin. .. (2) .. săvârșite: e) cu utilizarea drogurilor ori a substanțelor stupefiante sau psihotrope a căror circulație în scopuri medicale este interzisă … (5) Acţiunile prevăzute la alin… (4) săvârşite: a) de un grup criminal organizat b) în proporţii deosebit de mari se pedepsesc cu închisoare de la 15 la 17 ani cu (sau fără) privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 4 la 5 ani…” 44. Potrivit Hotărârii Plenului Curții Sureme de Justiție nr. 2/2011: „21…prin analog al substanţei … se înţelege orice substanţă sau asociere de substanţe de origine naturală ori sintetică, în orice stare fizică, sau orice produs, plantă, ciupercă, ori părţi ale acestora, care are capacitatea de a produce efecte psihoactive şi care, indiferent de conţinutul său, denumirea sa, modul său de administrare, de prezentare sau de publicitatea care i se face, este ori poate fi folosită în locul unei substanţe sau al unui preparat stupefiant, psihotrop ori cu efect psihotrop sau în locul unei plante ori substanţe, aflate sub control naţional şi/sau internaţional. … 4. În scopul unificării sensului unor temeni utilizaţi în art. 217-2172 Cod penal şi în alte acte, expunem definiţiile următoarelor noţiuni: … 11) procurarea de droguri, etnobotanice sau analogii acestora este considerată obţinerea lor de către o persoană printr-o tranzacţie ilicită (cumpărare, primire cu titlu de împrumut, de cadou sau în schimbul altor mărfuri şi obiecte, precum şi în calitate de mijloc de decontare reciprocă pentru o lucrare realizată, un serviciu prestat sau ca rambursare a datoriei 16 etc.), în urma căreia aceasta devine posesorul acestor substanţe. 12) păstrarea de droguri, etnobotanice sau analogii acestora înseamnă orice acţiune premeditată legată de aflarea ilicită a acestor substanţe în posesia celui vinovat (păstrarea asupra sa, în încăperi, în locuri special adaptate, în ascunzişuri, în mijloace de transport, propuse pentru depozitare temporară etc.). Totodată, nu are importanţă cît timp persoana păstrează ilicit aceste substanţe, infracţiunea avînd un caracter continuu. Păstrarea substanţelor respective este o continuare firească a procurării sau a preparării (uneori şi a transportării, expedierii etc.) acestora. 13) transportarea de droguri, etnobotanice sau analogii acestora presupune deplasarea acestora dintr-un loc în altul, inclusiv în limitele unei şi aceleiaşi localităţi, săvîrşită cu utilizarea oricărui tip de transport sau a unui obiect utilizat ca mijloc de transport, indiferent de locul păstrării substanţelor strămutate, în interiorul teritoriului vamal al R. Moldova. 14) expedierea drogurilor, etnobotanice sau analoagelor acestora se consideră acţiunile persoanei orientale spre deplasarea acestora către destinatar, dintr-un punct în altul, prin expediere poştală, colete, bagaje, cu folosirea mijloacelor de comunicaţie poştală, a transportului aerian sau de altă natură, a animalelor, a păsărilor, a curierului special, atunci cînd acesta nu cunoaşte despre conţinutul mărfii pe care o însoţeşte, nici nu este în cîrdăşie cu proprietarul ei, adică cînd aceste acţiuni de expediere se realizează fără participarea nemijlocită a expeditorului, dacă trimiterea se face în interiorul teritoriului vamal al R. Moldova. … Utilizarea drogurilor, etnobotanice sau analoagelor acestora a căror circulaţie în scopuri medicale este interzisă presupune folosirea substanţelor menţionate la producerea, prepararea, experimentarea, extragerea, prelucrarea, transformarea lor în diferite scopuri: spre exemplu, producerea unor noi preparate, medicamente, adaosul lor în produse etc. Procurarea, păstrarea, expedierea sau transportarea acestor substanţe nu echivalează cu utilizarea lor în sensul art. 217 alin. (3) lit. c) şi art. 2171 alin. (3) lit. c) Cod penal, acţiunile menţionate urmează a fi încadrate în prevederile alin. (2) al articolelor respective, după caz.”

Apărarea a susținut că lipsește ordonanța de începere a urmăririi penale, iar ordonanța de disjungere nu constituie un act de sesizare și nu poate substitui ordonanța de începere a urmăririi penale.

Urmărirea penală a fost pornită la 17 ianuarie 2011, în baza art. 217¹ alin. (3) lit. b), c) și f) Cod penal, în cauza nr. 2011010065. În cadrul investigațiilor, au fost obținute date despre o presupusă rețea implicată în circulația ilegală a substanțelor narcotice. La 15 decembrie 2011, procurorul a dispus disjungerea materialelor referitoare la I.V. și la persoanele neidentificate care aveau legătură cu grupul investigat, în cauza penală nr. 2011012048 (vezi para. 6-7). Fapta incriminată ar fi fost săvârșită la 11 aprilie, 11 și 13 mai 2012, ulterior emiterii ordonanței de disjungere.

Potrivit art. 279¹ alin. (2) Cod de procedură penală, procurorul poate dispune disjungerea cauzei penale, cu condiția ca separarea materialelor să nu afecteze caracterul complet și obiectiv al urmăririi penale. Legea nu impune emiterea unei noi ordonanțe de pornire a urmăririi penale doar pentru că materialele au fost separate dintr-o cauză deja pornită. Stabilirea faptelor, identificarea participanților și acumularea probelor țin de desfășurarea urmăririi penale, iar vinovăția se stabilește ulterior, prin aprecierea probelor administrate, nu prin ordonanța de disjungere (vezi para. 39). Disjungerea nu presupune, în mod automat, emiterea unei noi ordonanțe de pornire a urmăririi penale.

După cum a fost menționat în paragraful precedent, procurorul are dreptul să disjungă cauza penală. Art. 251 alin. (1) Cod de procedură penală, la momentul disjungerii cauzei penale în privința condamnaților și a transmiterii dosarului în instanța de judecată pentru examinare, nu putea fi interpretat ca impunând nulitatea relativă pentru orice încălcare a prevederilor legale care reglementează desfășurarea procesului penal. Încălcarea admisă trebuie să aducă o atingere considerabilă echității procesului sau drepturilor participanților la proces, așa cum această normă a fost clarificată ulterior la legiuitor. Cu adevărat, interpretarea tehnică a acestei norme și anularea automată a actelor procedurale pentru cea mai mică abatere de la norma procedurală ar putea duce la încălcarea drepturilor altor participanți și poate fi contrară scopurilor procesului penal, așa cum acestea sunt menționate în art. 1 alin. (2) Cod de procedură penală. Apărarea nu a explicat cum disjungerea procesului le-a afectat vreun drept, sau echitatea 18 procesului penal. Faptele incriminate lui Zolotariov și Boțoc au avut loc după disjungerea cauzei. Pe de altă parte, la momentul disjungerii cauzei, nu exista vreun impediment pentru acuzare să emită încă o ordonanță de pornire a urmăririi penale. Neemiterea unei asemenea ordonanțe nu poate fi apreciată, prin ea însăși, drept un abuz din partea acuzării.

Prin urmare, în această parte, recursul este neîntemeiat. (ii) temeinicia învinuirii

Instanța de apel a reținut starea de fapt și de drept expusă în învinuire și i-a condamnat pe Ștefan Zolotariov și Ghenadie Boțoc în baza acesteia. Completul consideră această concluzie eronată, întrucât încadrarea juridică nu corespunde faptelor descrise în învinuire, fiind reținute în sarcina condamnaților acțiuni care nu le-au fost incriminate.

Deși Ștefan Zolotariov și Ghenadie Boțoc au fost învinuiți de punerea în circulație ilegală a substanțelor narcotice și a analogilor acestora, prin procurare, expediere și transportare, aceste modalități normative nu sunt descrise în starea de fapt reținută în învinuire (vezi para. 9). Întrucât acuzarea nu a prezentat probe care să confirme procurarea, expedierea sau transportarea, completul nu poate reține aceste modalități de comitere a infracțiunii prevăzute de art. 2171 Cod penal.

Acuzarea a probat că Ștefan Zolotariov a transmis în scop de înstrăinare substanțe narcotice. Declarațiile lui Nicolae Catlabuga, coroborate cu rezultatele expertizelor, confirmă vânzarea de către Ștefan Zolotariov a unei pastile care conținea 0,19 g de MDMA, a unei probe de hașiș în cantitate de 2,05 g și, ulterior, a zece brichete care conțineau 971,84 g de hașiș. Cantitățile substanțelor vândute de Zolotariov sunt mari sau deosebit de mari.

În ceea ce îl privește pe Ghenadie Boțoc, implicarea sa este susținută de depistarea, la domiciliul acestuia, a unei cantități de 107,47 g de hașiș (vezi para. 17). De asemenea, urmărirea vizuală confirmă întâlnirile dintre Zolotariov și Boțoc la 11 și 12 mai 2022, după ce Zolotariov s-a întâlnit cu Catlabuga (vezi para. 18). Totodată, la Ștefan Boțoc a fost depistată una dintre bancnotele provenite din fondul special utilizat pentru achiziția de control, în timp ce alte bancnote din același fond au fost găsite asupra lui Ștefan Zolotariov (vezi para. 14). Aceste împrejurări confirmă implicarea lui Boțoc în înstrăinarea de droguri. Totuși, așa cum este descrisă învinuirea, completul nu este în drept să rețină că Ștefan Zolotariov și Ghenadie Boțoc au acționat în comun acord la săvârșirea faptei infracționale, or nu a fost adusă o învinuire că aceștia ar fi acționat împreună și de comun acord la punerea în circulație a substanțelor narcotice. Instanța reține doar păstrarea de către Boțoc a celor 107,47 g de hașiș în scop de înstrăinare. 19

Prin urmare, probele examinate susțin concluzia că Ștefan Zolotariov a participat la înstrăinarea ilegală a substanțelor narcotice, iar Ghenadie Boțoc la păstrarea substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, după cum urmează: - Ghenadie Boțoc într-o perioadă nedeterminată, a păstrat, în scop de înstrăinare, 107,47 g de hașiș, în proporții deosebit de mari, depistat și ridicat la 14 mai 2012 în urma percheziției efectuate la domiciliul său; - Ștefan Zolotariov a transmis pentru a pune în circulație ilegală, în scop de înstrăinare, substanțe narcotice în proporții deosebit de mari lui Nicolae Catlabuga la: data substanța și cantitatea 11 aprilie 2012 o pastilă Ecstasy care conținea 0,19 g de MDMA 11 mai 2012 2,05 g. de hașiș 13 mai 2012 zece plastine de hașiș cu masa de 971,84 g. (iii)pretinsa provocare la comiterea infracțiunilor

Apărarea susține că Zolotariov a fost provocat de Catlabuga, care, după ce a acceptat să colaboreze cu organele de drept, ar fi acționat sub îndrumarea angajaților de poliție. Acesta i-a solicitat lui Zolotariov substanțe narcotice și i-a transmis banii puși la dispoziție de autorități. În susținerea acestei poziții, apărarea invocă convorbirile telefonice din 09 aprilie 2012, precum și declarațiile lui Catlabuga potrivit cărora întâlnirile și solicitările erau coordonate de angajații organelor de drept, iar în lipsa indicațiilor și a banilor acestora, nu ar fi manifestat interes pentru procurarea drogurilor.

În decizia nr. 1ra-1549/22, § 38, Curtea Supremă de Justiție a reiterat că folosirea măsurilor speciale de investigație, cum ar fi agenții sub acoperire, nu încalcă automat dreptul la un proces echitabil. Totuși, având în vedere riscurile de provocare, folosirea acestor măsuri trebuie să respecte anumite limite (vezi hotărârea CtEDO Ramanauskas v. Lituania, 2008, § 51). Urmează a fi analizat comportamentul suspectului și al agentului sub acoperire, precum și garanțiile procedurale împotriva abuzului. Agentul sub acoperire trebuie să aibă un rol pasiv și să nu incite la comiterea infracțiunii care altfel nu ar fi fost comisă (idem, § 55). Printre garanțiile procedurale împotriva abuzului se numără existența informațiilor preliminare că persoana suspectă a fost implicată în activități criminale similare și este predispusă să comită infracțiunea vezi hotărârea CtEDO Bannikova v. Rusia, 2010, § 38), existența unui mecanism clar de autorizare al măsurii (vezi hotărârea CtEDO Ramanauskas v. Lituania, 2008, § 51) și oferirea posibilității procesuale pentru apărare de a invoca efectiv provocarea în procedurile judiciare (vezi hotărârea CtEDO Bannikova v. Rusia, 2010, § 54). În 20 decizia nr. 1ra-312/25, § 69, Curtea Supremă de asemenea, a menționat, că crearea, cu implicarea cu un rol pasiv al agenților sub acoperire, a unor condiții care să demascheze comportamentul infracțional al suspectului, nu echivalează cu incitare la comiterea infracțiunii.

La 29 martie 2012, Catlabuga și-a exprimat acordul de a colabora cu organele de drept, iar ulterior a acționat în cadrul unei operațiuni organizate de Direcția Antidrog, din declarațiile sale rezultă că informațiile privind posibilitatea procurării drogurilor proveneau de la Zolotariov. Instanța de recurs nu a găsit motive pentru a considera declarațiile lui Catlabuga necredibile. Potrivit acestuia, Zolotariov i-ar fi propus identificarea unor cumpărători pentru droguri. Zolotariov i-a propus acest fapt înainte de 29 martie 2012, ulterior Catlabuga a comunicat colegilor săi că a primit propunerea de la Zolotarev, iar colegii săi au luat legătura cu Direcția Antidrog. Această informație, coroborată cu discuția telefonică din 09 septembrie 2012 (vazi para. 16), era suficientă pentru a recurge la transmiterea controlată.

La 11 aprilie 2012, Zolotariov i-a transmis lui Catlabuga o pastila de Ecstasy, care a fost transmisă ulterior Direcției Antidrog. Din discuția lui Zolotariov cu Catlabuga avută la 09 aprilie 2012 (vezi para. 16) rezultă că Zolotariov îi solicită lui Catlabuga ca să pregătească banii ca operațiunea să decurgă rapid, deoarece el nu dorește să se rețină în Republica Moldova. În timpul acestei discuții, Zolotariov se afla în Federația Rusă și dorea să revină în Republica Moldova doar pentru aceasta. Din discuțiile telefonice avute nu rezultă un rol activ al lui Catlabuga în determinarea lui Zolotariov să înstrăineze droguri. În fapt, această discuție era dominată de Zolotariov. În discuția din 09 aprilie 2012, ora 16:21, de asemenea rezultă că Zolotariov îi comunică lui Catlabuga că a comunicat deja cu cineva despre prețul drogurilor. Faptul că Catlabuga s-a oferit să îi cumpere lui Zolotariov biletul la avion nu reprezintă o provocare la comiterea infracțiunii. În decizia nr. 1ra-312/25, § 69, Curtea Supremă a menționat, că crearea, cu implicarea cu un rol pasiv al agenților sub acoperire, a unor condiții care să demascheze comportamentul infracțional al suspectului, nu echivalează cu incitare la comiterea infracțiunii. Zolotariov era la libertate, peste hotare, și nu era într-o stare de dependență de Catlabuga, ceea ce exclude constrângerea acestuia la comiterea infracțiunii. De asemenea, Zolotariov i-a transmis de trei ori droguri lui Catlabuga. Primele două ori, cantitățile au fost nu atât de mari, iar apărarea nu a explicat în ce a constat determinarea lui Zolotariov la înstrăinarea acestora. Ultima dată, cantitatea de hașiș transmisă a fost deosebit de mare. Este necredibil că o persoană care nu se ocupă cu înstrăinări de droguri ar putea găsi o cantitate atât de mare de droguri într-un termen atât de mic. Instanța nu a putut stabili că acțiunile lui Catlabuga au depășit limitele unei intervenții pasive de documentare și au determinat săvârșirea unei infracțiuni care, în lipsa intervenției sale, nu ar fi fost comisă de Zolotariov.

Completul de asemenea notează că Catlabuga a fost audiat în instanța de 21 recurs și apărarea a avut ocazia să clarifice declarațiile acestuia și să pună în discuție aspecte ce țin de credibilitatea acestuia.

Având în vedere argumentele din para. 58-61, argumentul apărării cu privire la provocarea la comiterea infracțiunii este respins. (iv) încadrarea juridică a faptei și pedeapsa penală

Dacă argumentele invocate sunt suficiente pentru admiterea recursului, Curtea poate invoca în motivarea deciziei argumente suplimentare, pentru a facilita înțelegerea hotărârii și a contribui la asigurarea interpretării și aplicării uniforme a legislației. În acest caz, Curtea nu este ținută de calificarea juridică sugerată de recurent, nici în privința temeiului de recurs, nici în ceea ce privește alte chestiuni de procedură sau de drept material (deciziile nr. 1ra-1520/23, § 56; 1ra-1815/23, § 26; 1ra-325/24, § 25).

Celor doi condamnați li s-a imputat săvârșirea infracțiunii în cadrul unui grup criminal organizat, din care ar fi făcut parte I.V., I.A. și A.M. În privința ultimilor doi, acuzația a fost ulterior înlăturată, iar aceștia au declarat că nu îi cunosc pe inculpați (vezi para. 8). Deși instanța de apel a reținut existența grupului criminal organizat, aceasta nu a indicat probe concrete care să confirme întrunirea elementelor prevăzute de art. 46 Cod penal (vezi para. 42). Nici din declarațiile martorilor audiați în cauză nu rezultă date care să ateste stabilitatea grupului, existența unui lider care să-i dirijeze și să-i coordoneze activitatea, menținerea disciplinei și a subordonării, repartizarea rolurilor sau coordonarea prealabilă a activității infracționale. În lipsa unor asemenea probe, concluzia privind apartenența lui Ștefan Zolotariov și Ghenadie Boțoc la un grup criminal organizat (art. 2171 alin. (4) lit. b) Cod penal) nu poate fi reținută.

La ziua comiterii, faptele reținute în para. 56 erau încadrate conform art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal. În prezent, fapta săvârșită de Ștefan Zolotariov și Ghenadie Boțoc urmează a fi încadrată conform art. 2171 alin. (5) Cod penal și se sancționează mult mai aspru (vezi para. 43). Prin urmare, fapta va fi încadrată în baza legii în vigoare la ziua comiterii faptei.

La stabilirea pedepsei, completul ține cont de circumstanțele reținute în decizia curții de apel și de cantitatea drogurilor depistate. De asemenea, instanța ia în calcul că pedeapsa minimă prevăzută de lege la ziua de astăzi pentru o faptă similară este de 15 ani de închisoare. Ea ține cont și de durata acestui proces penal și de faptul că Zolotariov nu se află în detenție, iar Boțoc a fost reținut în vederea executării pedepsei abia în anul 2022. În aceste condiții, completul consideră echitabilă aplicarea lui Ștefan Zolotariov și Ghenadie Boțoc a unei pedepsei de 10 ani de închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis.

Din motivele indicate în paragraful precedent, completul de asemenea aplică fiecăruia pedeapsa complementară obligatorie a privării de dreptul de a 22 exercita activități legate de circulația substanțelor narcotice, psihotrope și a medicamentelor cu efect puternic, pe un termen de patru ani.

Termenul de executare a pedepsei pentru Ștefan Zolotariov se va calcula din momentul reţinerii acestuia. Ghenadie Boțoc a fost reținut în vederea executării pedepsei la 20 septembrie 2022. Conform art. 88 alin. (3) Cod penal, în acest termen va fi inclusă perioada de aflare în custodia statului a lui Ștefan Zolotariov de la 15 mai–11 octombrie 2012 (f.d. 119, 140–141, 144, vol. 5 și f.d. 10–11, 18–19, vol. 6) și a lui Ghenadie Boțoc de la 14–24 mai 2012 (f.d. 62, 111–112, 115–116, vol. 5).

Prin urmare, în conformitate cu art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. d) Cod de procedură penală, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Admite în parte recursul avocatului Vasile Nicoară și casează decizia Curții de Apel Chișinău din 25 aprilie 2017 în partea încadrării juridice a faptei și a pedepsei, rejudecă cauza în această parte şi pronunţă o nouă hotărâre prin care: a) Ștefan Zolotariov și Ghenadie Boțoc se recunosc vinovați de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal și se condamnă fiecare la închisoare pe un termen de 10 ani, în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții ce țin de circulația substanțelor narcotice pe un termen de patru ani; b) Termenul executării pedepsei cu închisoarea stabilite lui Ștefan Zolotariov va fi calculat din momentul reținerii, cu includerea perioadei aflării în arest din 15 mai până la 11 octombrie 2012; c) Termenul executării pedepsei stabilite lui Ghenadie Boțoc de calculat din 19 octombrie 2026, cu includerea în acest termen perioada aflării în arest din 14-24 mai 2012 și din 20 septembrie 2022 până în prezent. d) Respinge în rest recursul ca neîntemeiat și menține celelalte dispoziții ale deciziei Curții de Apel Chișinău din 25 aprilie 2017. Decizia este irevocabilă. Președinte Vladislav Gribincea Judecători Leonid Chirtoacă Alexandru Negru 23