1ra-396/2025 — Art. 264 alin. 3 lit. b CP

Maxim Bogaticov nu a fost apărat de niciun avocat în recurs .

Cauza a fost examinată în procedură generală. Prin sentința Judecătoriei Buiucani din 04 martie 2013, Maxim Bogaticov a fost achitat, pe motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 02 octombrie 2013, apelurile procurorului Mihai Stăvilă și al succesorului părții vătămate Vladimir Boțan au fost respinse, iar sentința a fost menținută fără modificări.

La 08 aprilie 2014, Curtea Supremă de Justiție a admis recursurile procurorului Constantin Miron și al avocatului Constantin Vornicescu, declarat în interesele succesorului părții vătămate Vladimir Boțan, și a remis cauza la rejudecare.

La 06 martie 2015, Curtea de Apel Chișinău a admis apelurile procurorului Mihai Stăvilă și al succesorului părții vătămate Vladimir Boțan, a casat sentința și a pronunțat o hotărâre nouă. Maxim Bogaticov a fost găsit vinovat de săvârșirea infracțiunii incriminate și condamnat la trei ani de închisoare cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de trei ani. În baza art. 90 Cod penal, executarea pedepsei a fost suspendată pentru trei ani. A fost admisă parțial acțiunea civilă și a fost dispusă încasarea din contul lui Maxim Bogaticov în beneficiul lui Vladimir Boțan a sumei de 15.000 de lei cu titlu de prejudiciu moral, iar acțiunea civilă în partea prejudiciului material a fost admisă în principiu.

La 26 februarie 2016, Curtea Supremă de Justiție a respins ca inadmisibil recursul ordinar declarat de avocatul Alexandru Luca în interesele lui Maxim Bogaticov.

La 01 decembrie 2016, Curtea Supremă de Justiție a declarat inadmisibil 1 recursul în anulare declarat de avocatul Alexandru Luca în interesele inculpatului Maxim Bogaticov.

La 30 mai 2022, Curtea Supremă de Justiție a admis cererea de revizuire declarată de către avocatul Alexandru Luca în interesele inculpatului Maxim Bogaticov. Ea a desființat decizia Curții de Apel Chișinău din 06 martie 2015 și decizia Curții Supreme de Justiție din 26 februarie 2016 și a dispus rejudecarea cauzei de către Curtea de Apel Chișinău.

La 12 februarie 2025, Curtea de Apel Centru a respins apelurile procurorului Mihai Stăvilă și al succesorului părții vătămate și a menținut sentința.

La 04 aprilie 2025, procurorul în Procuratura de Circumscripție Chișinău, Alexandru Plîngău, a declarat recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. El a solicitat casarea deciziei Curții de Apel Centru din 12 februarie 2025 și trimiterea cauzei la rejudecare.

Urmărirea penală a fost pornită la 18 mai și s-a terminat la 03 iulie 2009. Prima instanță a examinat cauza în perioada 01 aprilie 2010 – 04 martie 2013. Instanța de apel a examinat cauza în perioadele 12 aprilie – 02 octombrie 2013; 16 mai 2014 – 03 martie 2015; 01 iunie 2022 – 12 februarie 2025. Instanța de recurs a examinat cauza în perioadele 14 ianuarie – 08 aprilie 2014; 03 august 2015 – 26 februarie 2016. Instanța de recurs în anulare a examinat cauza în perioada 24 august – 01 decembrie 2016. Instanța de revizuire a examinat cauza în perioada 14 martie – 23 mai 2022. La 22 august 2025, dosarul a ajuns din nou la Curtea Supremă de Justiție. ÎN FAPT a. Învinuirea adusă

Maxim Bogaticov a fost învinuit că, la 16 mai 2009, în jurul orei 21:40, conducând automobilul VAZ 2101 în mun. Chișinău, nu a manifestat prudența necesară în trafic și nu a respectat cerințele Regulamentului Circulației Rutiere privind adaptarea vitezei și atenția la situația rutieră. Din cauza acestei neglijențe, el a tamponat pietonul Pavel Boțan, care se afla culcat pe carosabil, în poziție orizontală, perpendiculară pe direcția de deplasare a automobilului. În urma impactului, victima a suferit vătămări corporale grave, care, potrivit expertizei medico-legale, au avut legătură cauzală directă cu decesul acesteia. Acțiunile acestuia au fost încadrate conform art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal. b. Probatoriul

Maxim Bogaticov a negat acuzațiile. El a declarat că, la 16 mai 2009, în jurul orei 21:40, conducea automobilul VAZ-2101 al tatălui său pe strada Deleanu din municipiul Chișinău, avându-l ca pasager pe fratele său. El se deplasa cu aproximativ 50 km/h, nu consumase alcool și automobilul era în stare tehnică 2 bună. Afară era întuneric și nu exista iluminat stradal, iar automobilul avea aprinsă faza scurtă a luminilor. În timp ce se deplasa, el a observat pe carosabil o pereche de pantofi, iar după ce a început să frâneze a văzut o persoană culcată pe banda sa de deplasare. A frânat brusc, fără a schimba direcția de mers, însă nu a reușit să evite impactul și a trecut peste corpul persoanei, după care automobilul s-a oprit. După accident, el a coborât din mașină și a observat victima în spatele automobilului. Trecătorii au verificat pulsul victimei și au spus că aceasta era încă în viață, fiind ulterior solicitate ambulanța și poliția. Ulterior pietonul a decedat. El nu a putut explica de ce, în prima sa declarație scrisă, indicase că ar fi fost orbit de farurile unui automobil care venea din sens opus.

Martorul Roman Bogaticov a declarat că, la 16 mai 2009, în jurul orei 21:40, se deplasa în calitate de pasager pe bancheta din față a automobilului VAZ condus de fratele său, Maxim Bogaticov. Aceștia circulau pe strada Deleanu din direcția străzii Alba-Iulia spre strada Nicolae Costin, cu aproximativ 50 km/h, pe un drum neiluminat, fiind întuneric, iar automobilul avea aprinsă faza scurtă a luminilor. În timp ce încerca să aprindă o țigară, el a ridicat privirea spre drum și a observat la aproximativ un metru în fața automobilului ceva pe carosabil. El nu a reușit să reacționeze sau să spună ceva înainte ca automobilul să treacă peste acel obiect. După ce mașina a frânat brusc și s-a oprit, el a coborât din automobil și a observat că în spatele acestuia, la aproximativ un metru distanță, se afla un bărbat culcat pe carosabil, îmbrăcat în haine închise. De victimă el nu s-a apropiat, însă a apelat serviciul de ambulanță, iar medicii sosiți la fața locului au constatat decesul.

Martorul Vladimir Boțan a declarat că este fiul victimei Pavel Boțan și că locuiau împreună în municipiul Chișinău. În ziua de 16 mai 2009, în jurul orei 09:00, el a plecat la serviciu, iar tatăl său a rămas acasă. În jurul orei 21:50, a fost telefonat de un vecin, care i-a comunicat că tatăl său a fost tamponat de un automobil și a decedat. Ajuns la locul accidentului, acesta și-a găsit tatăl întins pe carosabil, fără semne de viață, în spatele unui automobil de model VAZ. El a menționat că tatăl său era în general sănătos, vedea și auzea bine, însă se deplasa mai încet. De asemenea, acesta consuma uneori alcool, dar nu poate spune dacă la momentul accidentului era în stare de ebrietate, menționând că, potrivit vecinilor, în jurul orelor 18-19 era treaz. Cu aproximativ 2-3 minute înainte de accident, tatăl său ar fi fost văzut de o femeie care vindea la un butic din apropierea locului producerii accidentului. Șoferul implicat în accident nu le-a acordat niciun ajutor material și nu a discutat cu familia.

Martora Galina Nicolai a declarată că, la 16 mai 2009, în jurul orei 21:45, se afla la serviciu la o unitate de alimentație publică situată pe strada Deleanu. În timp ce se afla afară pentru a strânge scaunele de pe terasă, a auzit la un moment dat o lovitură provenind din direcția drumului. Întorcându-se spre locul de unde a venit zgomotul, a observat pe partea carosabilă un automobil orientat cu partea din față spre strada Nicolae Costin, iar în spatele acestuia, pe carosabil, se afla un bărbat culcat. 3

Martorul Vasile Coșuleanu a relatat că, în seara de 16 mai 2009, în timp ce se afla în curtea unui prieten, unde participa la o aniversare, a auzit o frânare bruscă urmată de un impact. Pe stradă era întuneric din cauza lipsei iluminatului public. Când a privit spre drum, a observat un automobil VAZ verde oprit în mijlocul carosabilului și, la aproximativ doi metri în spatele acestuia, un bărbat întins pe asfalt. Apropiindu-se, a constatat că victima, în vârstă de circa 50 de ani și îmbrăcată în haine închise la culoare, prezenta o pată extinsă de sânge în zona capului și avea un pantof aruncat la câțiva metri distanță. Martorul a menționat că mașina se oprise inițial mai departe, după care a avansat câțiva metri. El a rămas lângă corp până la sosirea poliției și nu a observat alți pietoni în zonă înainte de producerea accidentului.

Martorul Vitalie Pîrlea a relatat că, în seara de 16 mai 2009, în jurul orei 22:00, în timp ce se afla în curtea casei pentru a petrece oaspeții, a observat un bărbat care se deplasa clătinându-se, aflat într-o stare vădită de ebrietate. Câteva minute mai târziu, în timp ce se îndrepta spre strada Deleanu, a văzut în lumina farurilor un automobil care venea din direcția străzii N. Costin, iar pietonul mergea pe lângă bordură, părând că s-ar putea dezechilibra în fața mașinii. Imediat după aceea, martorul a auzit o frânare scurtă urmată de impact, observând cum un automobil VAZ de culoare închisă a lovit pietonul, corpul acestuia rămânând la circa doi metri în spatele vehiculului. Deși s-a apropiat de locul accidentului, carabinierii nu i-au permis accesul lângă victimă, iar echipajul medical sosit a constatat decesul pietonului. Martorul a menționat că zona nu era iluminată.

Din procesul-verbal de cercetare la fața locului din 16 mai 2009 și din tabelul fotografic rezultă imaginile surprinse la locul accidentului rutier. Potrivit procesului-verbal din 16 mai 2009 privind examinarea și verificarea stării tehnice a unității de transport, a fost stabilită și descrisă starea tehnică a autoturismului VAZ-2101, implicat în accidentul rutier.

Potrivit raportului de expertiză medico-legală din 18 mai 2009, leziunile corporale ale victimei, au fost provocate prin acțiune traumatică cu corpuri contondente și au fost calificate drept vătămări corporale grave și sunt legate direct de survenirea decesului. O serie de fracturi, inclusiv cele ale coloanei vertebrale, ar fi putut fi produse posibil post-mortem. Victima avea o concentrație de 3,1 % alcool, corespunzătoare unei stări grave de ebrietate.

Prin raportul de constatare tehnico-științifică din 12 iunie 2009 s-a stabilit că șoferul automobilului VAZ-2101 avea posibilitatea obiectivă de a detecta pietonul pe partea carosabilă la o distanță de 29,7-39,4 metri. Cu toate acestea, în momentul în care a apărut această posibilitate obiectivă de detectare, șoferul nu dispunea de posibilitatea tehnică de a preveni accidentul prin oprirea automobilului. Concluzia este că distanța necesară pentru oprirea automobilului nu a fost suficientă pentru a evita impactul, șoferul nerealizând oprirea înainte de locul real al accidentului. 4

Expertul Oleg Iachimov a declarat în instanța de judecată că, în urma examinării externe și post-mortem a cadavrului, coroborată cu informațiile și fotografiile puse la dispoziție de anchetator, a constatat că victima se afla în poziție orizontală în momentul în care a fost traversată de automobil. Analiza leziunilor a evidențiat atât leziuni intravitale, specifice unui accident rutier și produse în diverse poziții ale victimei în timpul impactului, cât și leziuni post-mortem, provenite din perioade diferite. Fracturile opofizelor spinoase s-au datorat trecerii vehiculului peste corpul victimei, fiind necesară o forță considerabilă pentru producerea lor. Nu a fost posibilă stabilirea certă a momentului exact al decesului – respectiv dacă acesta a survenit înainte sau în timpul traversării cu automobilul – și nici excluderea ipotezei că trupul ar fi putut fi transportat la locul faptei de alte persoane. În plus, leziunile intravitale nu se pot explica exclusiv prin rostogolirea cadavrului, ceea ce indică la existența unui impact rutier anterior.

Potrivit raportului din 10 octombrie 2011, expertul Mihail Tverdohleb a stabilit că șoferul nu dispunea de posibilitatea tehnică de a evita impactul, întrucât distanța de oprire calculată depășea vizibilitatea reală asupra pietonului, fixată la 25 de metri. Leziunile constatate pe corpul victimei corespund unui impact inițial cu partea frontală a automobilului, urmat de târârea corpului pe carosabil și de călcarea ulterioară de către roțile vehiculului. Partea medico-legală, realizată de expertul Ivan Cuvșinov, a evidențiat un traumatism complex al capului, toracelui, coloanei vertebrale, bazinului și membrelor, incluzând fracturi multiple, traumă cranio-cerebrală deschisă, leziuni toracice grave cu afectarea plămânilor, fracturi vertebrale toracale și fracturi ale bazinului. Natura și volumul acestor leziuni sunt specifice traumelor grave survenite în accidente rutiere și au fost apreciate ca vătămări corporale grave, punând în mod direct viața în pericol. Expertiza a mai stabilit că victima se afla în stare de ebrietate gravă, având o concentrație de 3,1 % alcool etilic în sânge.

Prin raportului de constatare medico-legală în comisie din 17 februarie 2012 a fost constatată existența unor traumatisme corporale multiple și complexe, incluzând traumă cranio-cerebrală deschisă cu hemoragii subdurale, leziuni pulmonare, fracturi multiple ale coastelor, fracturi vertebrale toracale și leziuni ale bazinului și membrelor. Leziunile grave au fost produse în timpul vieții victimei și au avut un rol decisiv în apariția morții, fiind caracteristice unui traumatism contuz sever implicând capul, toracele, bazinul și membrele. Examinarea toxicologică a relevat o intoxicație etilică severă, cu o concentrație de 3,1% alcool etilic în sânge. Pe baza leziunilor intravitale, corelate cu concluziile histopatologice, comisia a apreciat cu cea mai mare probabilitate că Pavel Botan a fost lovit de un alt automobil, diferit de vehiculul VAZ implicat ulterior, cu aproximativ 30-40 de minute înainte de deces, în timp ce era încă în viață. De asemenea, expertiza a stabilit că, la momentul impactului dintre corpul pietonului și automobilul VAZ, victima era deja decedată, acest fapt fiind confirmat de leziunile post-mortem identificate la nivelul unor organe vitale, precum ficatul și splina. 5 c. Sentința

Prin sentința Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău, din 04 martie 2013, Maxim Bogaticov a fost achitat, pe motiv că fapta nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii. Acțiunea civilă a fost lăsată fără soluționare. Instanța a stabilit că inculpatul nu a avut posibilitatea tehnică de a evita impactul, circula cu viteză regulamentară, iar victima era deja decedată în urma unui accident anterior. Probele acuzării nu au demonstrat existența vreunei încălcări a regulilor rutiere sau vreo legătură cauzală între conduita inculpatului și deces. În lipsa laturii obiective și subiective ale infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. b) CP, instanța a dispus achitarea, iar acțiunea civilă a fost lăsată fără examinare. d. Prima procedură de apel și de recurs

La 14 martie 2013, succesorul părții vătămate Vladimir Boțan, a depus apel, în care a solicitat casarea sentinței și condamnarea lui Maxim Bogaticov pentru infracțiunea incriminată, admiterea acțiunii civile și dispunerea încasării din contul inculpatului în beneficiul său a prejudiciului material în sumă de 2.000 de lei și a prejudiciului moral de 100.000 de lei.

La 18 martie 2013, procurorul Mihai Stăvilă a declarat apel, în care a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei hotărâri de condamnare a lui Bogaticov la trei ani de închisoare în penitenciar de tip deschis, cu privarea de dreptul de a conduce pe o perioadă de trei ani și admiterea integrală a acțiunii civile. Procurorul consideră că declarațiile martorilor, cercetarea la fața locului și rapoartele de expertiză confirmă vinovăția inculpatului, iar ipoteza că victima ar fi fost lovită anterior de un alt vehicul nu este dovedită.

La 02 octombrie 2013, Curtea de Apel Chișinău a respins ca nefondate apelurile și a menținut sentința fără modificări.

La 26 noiembrie 2013, procurorul Constantin Miron a declarat recurs în care a solicitat casarea deciziei și remiterea cauzei la rejudecare. La 03 decembrie 2013, și avocatul Constantin Vornicescu a declarat recurs în interesele succesorului părții vătămate Vladimir Boțan. El a solicitat casarea deciziei și a sentinței și pronunțarea unei hotărâri noi de condamnare a lui Maxim Bogaticov în baza art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal și admiterea integrală a acțiunii civile.

La 08 aprilie 2014, Curtea Supremă de Justiție a admis recursurile, a casat decizia instanței de apel și a remis cauza la rejudecare. Instanța a reținut că hotărârea de apel a fost adoptată fără examinarea completă a tuturor criticilor formulate în apeluri. Curtea de apel nu a analizat în mod efectiv probele administrate, nu a coroborat rapoartele de expertiză contradictorii și nu a acordat nicio apreciere veritabilă declarațiilor martorilor și incoerențelor din depozițiile inculpatului. e. A doua procedură de apel și de recurs

La 06 martie 2015, Curtea de Apel Chișinău a admis apelurile succesorului 6 părții vătămate Vladimir Boțan și al procurorului Mihai Stăvilă, a casat sentința și a pronunțat o hotărâre nouă. Maxim Bogaticov a fost găsit vinovat de săvârșirea infracțiunii incriminate și condamnat la trei ani de închisoare, cu privarea de dreptul de a conduce vehicule pe același termen. În baza art. 90 Cod penal, executarea pedepsei cu închisoarea a fost suspendată condiționat pe o perioadă de probă de trei ani. Acțiunea civilă a fost admisă parțial și a fost dispusă încasarea din contul lui Maxim Bogaticov în beneficiul lui Vladimir Boțan a sumei de 15.000 de lei cu titlu de prejudiciu moral și a fost admisă în principiu acțiunea civilă în partea prejudiciului material. Instanța a stabilit că vinovăția lui Bogaticov a fost dovedită cert prin ansamblul probelor (declarații, expertize, cercetarea la fața locului), reținând că acesta a încălcat regulile de circulație prin neadaptarea vitezei și lipsa de prudență în condiții de vizibilitate redusă, având posibilitatea reală de a observa și evita obstacolul (pietonul aflat pe carosabil). Argumentele inculpatului privind imposibilitatea evitării accidentului au fost respinse ca necredibile și contrazise de probe. Instanța a concluzionat existența legăturii cauzale dintre acțiunile inculpatului și decesul victimei, calificând fapta conform art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal.

La 28 aprilie 2015, avocatul Alexandru Luca, în interesele lui Maxim Bogaticov, a declarat recurs, în care a solicitat casarea deciziei și achitarea, din lipsa în acțiunile sale a tuturor elementelor componenței de infracțiune.

La 26 februarie 2016, Curtea Supremă de Justiție a respins ca inadmisibil recursul, cu majoritate de voturi. Un judecător a scris opinie separată. Instanța a constatat că recursul este inadmisibil, deoarece motivele invocate nu relevă erori de drept în sensul art. 427 Cod de procedură penală, ci vizează doar aprecierea probelor și situația de fapt, aspecte care nu pot fi examinate în recurs. Instanța de apel a analizat obiectiv probele, stabilind corect vinovăția. Acțiunile inculpatului întrunesc toate elementele infracțiunii, existând legătură cauzală între încălcarea regulilor de circulație și decesul victimei. f. Procedura de recurs în anulare

La 02 august 2016, avocatul Alexandru Luca, în interesele lui Maxim Bogaticov, a declarat recurs în anulare. El a solicitat casarea deciziei instanței de apel și a celei de recurs și achitarea condamnatului din lipsa în acțiunile sale a componenței de infracțiune.

La 01 decembrie 2016, Curtea Supremă de Justiție a declarat inadmisibil recursul în anulare. Instanța a stabilit că argumentele apărării vizează doar aprecierea probelor și fondul cauzei, aspecte deja analizate de instanțele inferioare și care nu pot fi reexaminate în această etapă. Nu au fost identificate vicii fundamentale de drept care să justifice casarea hotărârilor anterioare, iar critica privind neaudirea martorilor a fost respinsă, deoarece instanța de apel a procedat legal la citirea declarațiilor acestora în condiții de imposibilitate obiectivă de prezentare. Instanța a confirmat că fapta întrunește elementele infracțiunii și că 7 vinovăția inculpatului a fost corect stabilită, concluzionând că hotărârile anterioare sunt legale și întemeiate. g. Procedura de revizuire

La 28 februarie 2022, avocatul Alexandru Luca, în interesele lui Maxim Bogaticov, a declarat revizuire, prin care a solicitat desființarea deciziilor instanțelor de apel, recurs și recurs în anulare și menținerea sentinței. Motivul cererea de revizuire a fost hotărârea CtEDO din 14 decembrie 2021, prin care s-a constatat că statul Republica Moldova a încălcat dreptul la un proces echitabil al lui Maxim Bogaticov. CtEDO a stabilit că procesul a fost viciat deoarece Curtea de Apel Chișinău l-a condamnat pe Bogaticov fără a reaudia martorii acuzării, după ce acesta fusese anterior achitat de prima instanță.

La 30 mai 2022, Curtea Supremă de Justiție a admis cererea de revizuire, a desființat total decizia Curții de Apel Chișinău din 06 martie 2016 și a Curții Supreme de Justiție din 26 februarie 2016 și a dispus rejudecarea cauzei de către instanța de apel. Instanța a admis cererea de revizuire constatând că hotărârile prin care Maxim Bogaticov a fost condamnat sunt afectate de erori de drept generate de încălcarea dreptului la un proces echitabil stabilită prin hotărârea CtEDO. Instanța de apel a anulat achitarea și a dispus condamnarea fără a reaudia martorii și experții, bazându-se doar pe declarațiile scrise, ceea ce a compromis evaluarea directă a probelor și a încălcat dreptul la un proces echitabil. Întrucât consecințele acestei încălcări persistă și nu pot fi remediate altfel, instanța a dispus desființarea hotărârilor contestate și rejudecarea cauzei de către instanța de apel, cu respectarea exigențelor unui proces echitabil. h. A treia procedură de apel și recurs

La 01 iunie 2022, cauza a revenit în instanța de apel. Curtea de apel a organizat ședințe în zilele de 19 septembrie și 14 decembrie 2022, 15 martie, 14 iunie, 04 octombrie 2023, 07 februarie, 01 aprilie, 20 mai, 18 septembrie și 11 decembrie 2024, și 12 februarie 2025. Cel puțin cinci dintre aceste ședințe nu au avut loc pe motiv că nu s-au prezentat martorii solicitați de acuzare. La ședința din 11 decembrie 2024, procurorul a prezentat instanței de judecată confirmări că martorul Pîrlea locuiește în România, iar locul aflării martorului Coșuleanu nu poate fi stabilit. Instanța a stabilit că procurorul a fost decăzut din dreptul de a prezenta martorii, deoarece nu a asigurat prezența lor până la acea dată și a trecut la examinarea fondului apelului.

La 12 februarie 2025, Curtea de Apel Centru a respins ca nefondate apelurile și a menținut sentința fără modificări. Instanța a concluzionat că probele administrate nu dovedesc vinovăția inculpatului dincolo de orice dubiu, existând incertitudini privind cauza decesului și legătura cauzală, precum și factori obiectivi care exclud latura obiectivă a infracțiunii, astfel că dubiile au fost interpretate în favoarea acestuia. Totodată, a reținut că nu poate fi pronunțată o condamnare fără audierea nemijlocită a martorilor acuzării, prezența cărora nu a 8 fost asigurată de procuror. În caz contrar, va fi iarăși încălcat dreptul la un proces echitabil, motiv pentru care a fost menținută soluția de achitare.

La 04 aprilie 2025, procurorul Alexandru Plîngău a declarat recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicitând casarea deciziei instanței de apel și remiterea cauzei la rejudecare. În esență, recurentul susține că decizia instanței de apel se bazează pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor. Instanța de apel nu a analizat corect probele, inclusiv declarațiile martorilor, rapoartele de expertiză medico-legală și auto-tehnică, care indică că victima, Pavel Boțan era vie la momentul impactului. Bogaticov nu a ținut cont de condițiile rutiere și vizibilitatea redusă și a creat o situație periculoasă care a cauzat decesul victimei. Decizia instanței de apel ignoră probele relevante și interpretările expertizelor care demonstrează vinovăția inculpatului. De asemenea, instanța nu a acordat mai mult timp acuzării pentru a permite audierea a doi martori în instanța de apel.

Curtea Supremă de Justiție nu a solicitat depunerea referinței la recurs.

Art. 434 Cod de procedură penală prevede că instanța de recurs verifică legalitatea hotărârii atacate doar în limitele invocate în recurs. Această prevedere nu permite instanței de recurs să admită recursul din alte considerente decât cele invocate în recurs (decizia nr. 1ra-854/2022, § 85). Totuși, legea nu interzice instanței de recurs să recalifice considerentele invocate în recurs de la un temei de recurs la altul (decizia nr. 1ra-1520/2023, § 56).

Potrivit recursului, instanța de apel a ignorat probele esențiale și a pronunțat o hotărâre de achitare, deși probele demonstrau vinovăția lui Bogaticov în comiterea infracțiunii incriminate. Recursul procurorului se întemeiază pe art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. Curtea Supremă de Justiție a explicat sensul temeiului de recurs prevăzut de pct. 6) în decizia nr. 1ra-1085/2024 și în încheierea nr. 1ra-1251/2024. Dezacordul cu motivarea instanței de apel nu este temei de recurs. Pentru a admite un recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, recurentul urmează să probeze că decizia instanței de apel 9 este „arbitrară”, sau se „bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor”. Nu este suficient ca aprecierea să fie nerezonabilă. Ea trebuie să fie „vădit nerezonabilă”, adică să fie evidentă pentru un profesionist și să nu poată fi explicată rațional (decizia nr. 1ra-1085/2024, § 42). Suntem în prezența unei hotărâri judecătorești arbitrare sau vădit nerezonabile atunci când instanța a comis o eroare de drept sau de fapt pe care nicio instanță rezonabilă nu ar comite vreodată, inclusiv când hotărârea judecătorească nu are nicio bază juridică în dreptul intern și nu stabilește nicio legătură între faptele litigiului, legea aplicabilă și rezultatul procedurii (încheierea nr. 1ra-1251/2024, § 39).

Declarațiile martorilor erau principalele probe pe care se întemeia apelul. Conform art. 415 alin. (21) Cod de procedură penală, la judecarea apelului împotriva sentinței de achitare nu permite pronunțarea unei hotărâri de condamnare fără audierea nemijlocită a martorilor declarațiile cărora au fost puse la baza achitării. Completul reiterează că, atunci când este contestată credibilitatea sau aprecierea dată de prima instanță probelor testimoniale esențiale, inversarea aprecierii acestora în instanța de apel fără examinarea nemijlocită a acestora în instanța de apel, în principiu, este contrară dreptului la un proces echitabil (mutatis mutandis hot. CtEDO Dan v. Moldova nr. (2), 2020, §§ 57-67). Prin urmare, contrar celor invocate în recurs, instanța de apel nu avea dreptul să dea o apreciere opusă declarațiilor acestor martori (mutatis mutandis încheierea nr. 1ra-497/2023, § 27).

Procurorul a susținut că instanța de apel nu i-a oferit suficient timp pentru a asigura audierea a doi martori cheie în instanța de apel. Cauza a fost examinată de instanța de apel mai mult de 30 de luni. Instanța de apel a acordat termen până la 11 decembrie 2024 pentru prezentarea martorilor Vasile Coșuleanu și Vitalie Pîrlea. Procurorul nu a asigurat prezența fizică a acestora în ședință până la termenul limită stabilit. Cel puțin cinci ședințe de judecată au fost amânate pe motiv că procurorul nu a asigurat prezența martorilor (vezi para. 39). Completul nu consideră refuzul instanței drept arbitrar. În vederea asigurării examinării cauzei în termen rezonabil, în temeiul art. 20 alin. (4) Cod de procedură penală, instanța de judecată are obligația de a asigura desfășurarea procesului în termeni proximi. Dacă legea impune, aceasta implică și folosirea de către judecător a pârghiilor legale disponibile pentru a asigura examinarea cauzei în termeni proximi. Conform art. 327 Cod de procedură penală, pentru prezentarea probelor suplimentare, instanța de judecată poate amâna ședința de judecată până la o lună, iar neprezentarea probelor în termen permite instanței se soluționeze cauza în baza probelor existente. Aceeași regulă rezultă și din art. 331 alin. (1) Cod de procedură penală în cazul neprezentării martorului. Art. 353 alin. (1) Cod de procedură penală de asemenea prevede îndatorirea judecătorului de a lua din timp toate măsurile necesare şi de a da indicaţii pentru ca, la termenul de judecată fixat, judecarea cauzei să nu fie amânată. După cum rezultă din art. 413 alin. (1) Cod de procedură penală, aceste prevederi se aplică în mod corespunzător și procedurii de 10 apel. Instanța de apel a oferit procurorului mai mult de 30 de zile pentru a asigura prezența martorilor. După expirarea acestui termen, instanța era în drept să treacă la soluționarea cauze în baza probelor existente. Completul reiterează că cel puțin cinci ședințe de judecată au fost amânate la solicitarea procurorului, în decursul a mai mult de 12 luni, deoarece procurorul nu a asigurat prezența martorilor. Prin urmare, acest argument al procurorului este vădit neîntemeiat.

Pe lângă neasigurarea prezenței martorilor de către acuzare, instanța de apel a mai invocat că a ținut cont și de concluziile expertizelor medico-legale și complexe, care indicau cu un grad ridicat de probabilitate că victima ar fi fost lovită anterior de un alt vehicul și că, la momentul impactului cu automobilul condus de Bogaticov, aceasta era deja decedată. Unii martori susțin că, cu puțin timp înainte de accidentul comis de inculpat, victima era în viață, ceea ce contravine concluziei experților. Această contradicție nu face aprecierea probelor din decizia contestată irațională, deoarece, conform art. 8 alin. (3) Cod de procedură penală, dubiile în probarea învinuirii se interpretează în favoarea inculpatului.

Procurorul nu a explicat de ce, în circumstanțele menționate mai sus, concluzia de achitare este irațională. Prin urmare, recursul procurorului este vădit neîntemeiat și, în conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul procurorului Alexandru Plîngău împotriva deciziei Curții de Apel Centru din 12 februarie 2025. Încheierea este irevocabilă. Președinte Vladislav Gribincea Judecători Leonid Chirtoacă Alexandru Negru 11