1ra-451/2025 — Art. 186 alin. 2 lit. d CP

Alexandr Alexandrov a fost apărat de avocații Veaceslav Spalatu și Andrei Zadorojnîi.

În prima instanță cauza penală a fost examinată în procedură generală. Alexandr Alexandrov a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal și condamnat la amendă în mărime de 650 de unități convenționale. Instanța a încasat prejudiciul moral, material și cheltuielile de asistență juridică. La 08 iulie 2025, Curtea de Apel Centru a respins apelul procurorului și apelurile avocaților Petru Coșleț și Dumitru Marco, depuse în numele părții vătămate. Instanța a admis apelurile avocaților Veaceslav Spalatu și Andrei Zadorojnîi, în interesele inculpatului, a casat parțial sentința în partea individualizării pedepsei, inclusiv din oficiu, în baza art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală și a pronunțat o nouă hotărâre prin care Alexandr Alexandrov a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal și condamnat cu aplicarea prevederilor art. 70 alin. (31) Cod penal, la amendă în mărime de 650 de unități convenționale. În rest, a fost menținută sentința.

La 06 august 2025, avocatul Petru Coșleț, în numele părții vătămate, a declarat recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. El solicită casarea parțială a deciziei, sentinței și pronunțarea unei hotărâri privind aplicarea unei pedepse sub formă de patru ani de închisoare și încasarea prejudiciului moral de 100.000 de lei.

Urmărirea penală a fost desfășurată în perioada 02 iunie – 23 septembrie 2022. Prima instanță a examinat cauza în perioada 30 septembrie 2022 – 22 noiembrie 2024. Instanța de apel a judecat cauza în perioada 13 ianuarie – 08 iulie 2025. La 15 septembrie 2025, dosarul a ajuns la Curtea Supremă de Justiție. ÎN FAPT 1

Alexandr Alexandrov a fost învinuit că, în perioada 08 – 09 mai 2022, a sustras din apartamentul lui Artiom Țarelungă o brățară din aur, la prețul de 4.000 de euro. La 17 mai 2022, având în posesie și folosință automobilul de model „Mercedes GLA”, ce aparține lui Artiom Țarelungă, el a sustras filtrul de particule a țevii de eșapament, în valoare de 3.500 de euro. În continuare, în perioada de timp cuprinsă între 17 – 18 mai 2022, el a sustras din apartamentul lui Artiom Țarelungă o sticlă de șampanie la prețul de 25 de euro și mijloace financiare în mărime de 4.500 de euro. Prin acțiunile sale, Alexandr Alexandrov a cauzat părții vătămate un prejudiciu material considerabil în sumă totală de 236.378,19 de lei. Faptele au fost încadrate conform art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal.

La 19 octombrie 2022, Artiom Țarelungă a intentat o acțiune civilă în procesul penal prin care a solicitat repararea prejudiciului material cauzat prin infracțiune, precum și a prejudiciului moral în mărime de 100.000 de lei. În justificarea prejudiciului moral el doar descrie circumstanțele în care a fost comis furtul, fără a explica cum furtul a adus atingere drepturilor sale personal- nepatrimoniale. El de asemenea enumeră prevederile Codului civil, a Codului de procedură penală și face referire la câteva cauze soluționate de CtEDO.

La 22 noiembrie 2024, prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, Alexandr Alexandrov a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii incriminate și condamnat la amendă în mărime de 650 de unități convenționale (32.500 de lei). Instanța a admis parțial acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Artiom Țarelungă și a încasat din contul lui Alexandr Alexandrov 30.000 de lei cu titlu de prejudiciu moral, 236.378,19 de lei cu titlu de prejudiciu material și 18.000 de lei pentru cheltuieli de asistență juridică.

La 05 decembrie 2024, avocatul Veaceslav Spalatu, în numele inculpatului, a declarat apel. El a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei hotărâri prin care acțiunile lui Alexandr Alexandrov să fie recalificate în baza art. 186 alin. (1) Cod penal. Apelantul a invocat că nu au fost prezentate probe care demonstrează posesia de către partea vătămată a brățării din aur și a supapei de eșapament, precum și sustragerea acestora de către inculpat. Sticla de șampanie a fost luată cu acordul părții vătămate, iar martorii nu au confirmat existența bunurilor pretins sustrase. Recipisa întocmită de inculpat a fost semnată sub presiune fizică și psihică, motiv pentru care necesită o apreciere critică. În lipsa probării unui prejudiciu considerabil și a existenței celorlalte bunuri pretins sustrase, se impune recalificarea faptei ca furt neagravat.

La 05 decembrie 2024, avocatul Petru Coșleț, în numele părții vătămate, Artiom Țarelungă, a declarat apel. El a solicitat casarea parțială a sentinței și pronunțarea unei hotărâri iar lui Alexandr Alexandrov să-i fie stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de patru ani. Apelantul a menționat că inculpatul a recunoscut că a stabilit o relație de prietenie cu partea vătămată, care îi încredința automobilul și cheile apartamentului. El a profitat de încredere și a 2 sustras pe ascuns filtrul de la țeava de eșapament, precum și bani, o brățară de aur și o sticlă de șampanie. Instanța nu a reținut circumstanța agravantă a abuzului de încredere și nu a analizat aplicarea art. 78 alin. (3) Cod penal.

La 06 decembrie 2024, procurorul în Procuratura mun. Chișinău, Oleg Gonța, a declarat apel. El a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri prin care Alexandr Alexandrov să fie condamnat la patru ani de închisoare. Procurorul a invocat că infracțiunea săvârșită este una mai puțin gravă, însă modul de comitere a acesteia denotă un caracter cinic și periculos. Inculpatul a profitat de încrederea părții vătămate, care l-a primit în domiciliu și i-a încredințat automobilul. Inculpatul are și alte cauze penale pendinte, ceea ce indică o predispoziție spre comiterea infracțiunilor și urmează a fi izolat de societate.

La 10 decembrie 2024, avocatul Andrei Zadorojnîi, în numele inculpatului, a declarat apel. El a solicitat casarea parțială a sentinței și pronunțarea unei hotărâri prin care acțiunile lui Alexandr Alexandrov să fie recalificate în baza art. 186 alin. (1) Cod penal, modificarea sancțiunii și admiterea în principiu a acțiunii civile. Apelantul a susținut că nu au fost administrate probe care să confirme sustragerea de către inculpat a sumei de 4.500 de euro și a brățării din aur. Versiunea apărării privind caracterul exagerat al prejudiciului nu a fost combătută. Instanța nu a motivat constatarea vinovăției și nu a luat în considerare că partea vătămată a fost anterior condamnată pentru infracțiuni comise împotriva inculpatului. La individualizarea pedepsei nu au fost luate în considerare circumstanțele atenuante. Cuantumul prejudiciului material, moral și cheltuielile de asistență juridică sunt nejustificate.

La 10 decembrie 2024, și avocatul Dumitru Marco, în numele părții vătămate, Artiom Țarelungă, a declarat apel. El a solicitat casarea parțială a sentinței și pronunțarea unei hotărâri prin care Alexandr Alexandrov să fie condamnat la patru ani de închisoare și încasarea prejudiciului moral în mărime de 100.000 de lei. Apelantul a invocat că inculpatul a recunoscut că a câștigat încrederea victimei, care îi încredința automobilul și cheile apartamentului. Acesta a sustras pe ascuns filtrul de la țeava de eșapament, precum și bani, o brățară de aur și o sticlă de șampanie. Aceste fapte demonstrează că relația a fost una interesată, în scopul sustragerii bunurilor. Instanța nu a reținut circumstanța agravantă și nu a analizat aplicarea art. 78 alin. (3) Cod penal și nu a motivat corespunzător cuantumul prejudiciului moral, considerat prea mic în raport cu suferințele cauzate.

La 08 iulie 2025, Curtea de Apel Centru a respins ca nefondate apelurile procurorului și ale avocaților Petru Coșleț și Dumitru Marco, în numele părții vătămate. Ea a admis apelurile avocaților Veaceslav Spalatu și Andrei Zadorojnîi în numele inculpatului, a casat parțial sentința în partea individualizării pedepsei și a pronunțat o nouă hotărâre. Alexandr Alexandrov a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal și condamnat, 3 cu aplicarea prevederilor art. 70 alin. (31) Cod penal, la amendă în mărime de 650 de unități convenționale, ceea ce constituie 32.500 de lei. În rest, a fost menținută sentința. Instanța a constatat că, deși inculpatul nu și-a recunoscut integral vinovăția, aceasta a fost dovedită prin declarațiile părții vătămate, martorilor și prin probele materiale administrate la dosar. Probele confirmă existența bunurilor sustrase, proveniența sumelor de bani și lipsa consimțământului părții vătămate pentru utilizarea acestora. Totodată, sustragerea catalizatorului este confirmată prin declarațiile martorilor și prin alte mijloace de probă. Organul de urmărire penală a acumulat suficiente probe pentru a reține în sarcina inculpatului comiterea infracțiunii prevăzute la art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal, neexistând temeiuri pentru recalificarea juridică solicitată de apărare. La individualizarea pedepsei instanța a avut în vedere lipsa antecedentelor penale, caracterizarea pozitivă a inculpatului, precum și faptul că acesta nu împlinise vârsta de 21 de ani la momentul comiterii faptei, fiind aplicabile dispozițiile legale privind reducerea limitelor de pedeapsă. Cu privire la aplicarea art. 79 Cod penal, instanța constată că nu sunt întrunite circumstanțe excepționale care să justifice aplicarea unei pedepse sub limita minimă sau a unei sancțiuni mai blânde decât cea prevăzută de lege. Referitor la acțiunea civilă, instanța a considerat întemeiată soluția de admitere parțială a acesteia, reținând că suma solicitată cu titlu de prejudiciu moral, în cuantum de 100.000 de lei, este excesivă în raport cu circumstanțele cauzei.

La 06 august 2025, avocatul Petru Coșleț, în numele părții vătămate, Artiom Țarelungă, a declarat recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. El solicită casarea parțială a deciziei și sentinței și pronunțarea unei hotărâri prin care Alexandr Alexandrov să fie condamnat la patru ani de închisoare și încasarea prejudiciului material în mărime de 100.000 de lei. Recurentul susține că instanțele au aplicat cea mai blândă pedeapsă, deși condamnatul a comis infracțiunea cu folosirea încrederii acordate, prin împrietenire cu partea vătămată și sustragerea bunurilor încredințate. Instanțele trebuiau să aplice art. 77 alin. (1) lit. n) și art. 78 alin. (3) Cod penal, care prevăd că săvârșirea infracțiunii cu folosirea încrederii acordate. Recurentul susține că instanțele inferioare nu au argumentat din care criterii au încasat doar duna morală în mărime de 30.000 de lei. El consideră că au fost încălcate prevederile art. 2036-2037 Cod civil.

Art. 434 Cod de procedură penală stabilește că instanța de recurs verifică legalitatea hotărârii atacate, doar în limitele invocate în recurs. Instanța nu poate admite recursul pe alte temeiuri decât cele invocate (decizia nr. 1ra-854/2022, § 85). Instanța de recurs nu poate verifica oportunitatea soluției date de instanțele inferioare, atâta timp cât aceasta este legală. Totuși, legea nu interzice recalificarea 4 considerentelor invocate în recurs (decizia nr. 1ra-1520/2023).

Deși avocatul a invocat ca temei de recurs art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedura penală, el contestă în principal blândețea pedepsei aplicate și prejudiciul moral. Orice critică adusă pedepsei aplicate de judecător trebuie să fie examinată conform art. 427 alin. (1) pct. 5) Cod de procedură penală. O interpretare care ar permite examinarea motivării pedepsei conform pct. 6) ar face ca pct. 5) să devină inaplicabil, ceea ce este inadmisibil (încheierea nr. 1ra-738/2024, § 16). Prin urmare, argumentele recursului referitoare la individualizarea pedepsei vor fi examinate doar prin prisma art. 427 alin. (1) pct. 5) Cod de procedură penală. Temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 5) Cod de procedură penală există exclusiv atunci când pedeapsa stabilită de instanță nu respectă limitele prevăzute de lege pentru infracțiunea comisă. Asemenea argumente nu au fost invocate în recurs. Prin urmare, recursul este inadmisibil, deoarece nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală (decizia nr. 1ra-754/2024, § 50).

Recurentul susține că suma de 30.000 de lei acordată cu titlu de prejudiciu moral este inechitabilă. În această parte recursul va fi examinat prin prisma temeiului prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală.

Condamnatul a comis o sustragere, adică a adus atingere drepturilor patrimoniale ale părții civile. Conform art. 1998 alin. (1) Cod civil, cel care acţionează faţă de altul în mod ilicit, este obligat să repare, în cazurile prevăzute de lege, prejudiciul moral cauzat. Cu mai multe ocazii, Curtea Supremă de Justiție a menționat că în cazul aducerii atingerilor drepturilor personal nepatrimoniale prin comiterea infracțiunii, existența prejudiciului moral se prezumă, discuția axându-se pe întinderea acestui prejudiciu (vezi încheierile nr. 1ra-659/2023, §§ 28-29, 1ra-1479/2023, §§ 14-15).

Art. 219 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală oferă dreptul victimei unei infracțiuni la repararea „prejudiciului moral” sau a daunei aduse reputației profesionale. Celelalte prevederi relevante ale Codului de procedură penală conțin reglementări similare. Din interpretarea sistemică a Codului de procedură penală coroborat cu art. 1998 alin. (1) Cod civil, rezultă că Codul de procedură penală nu prevede că victima unei infracțiuni are dreptul în toate cazurile la despăgubiri pentru suferințele cauzate prin infracțiune. Nu este exclus ca o infracțiune împotriva proprietății să determine indirect afectarea unor drepturi personal- nepatrimoniale, însă acest fapt trebuie dovedit de partea civilă care pretinde prejudiciul moral.

În această cauză, recurentul pretinde un prejudiciu moral mai mare decât cel acordat. El susține că instanța de apel nu a explicat convingător de ce nu a acordat 100.000 de lei atunci când a menținut sentința prin care clientului său i-au fost acordați 30.000 de lei cu titlu de prejudiciu moral. Partea civilă nu a explicat în genere cum, prin comiterea furtului, a fost adusă atingere drepturilor personal- 5 nepatrimoniale ale victimei infracțiunii. În asemenea circumstanțe, despăgubirea pentru dauna morală nu putea fi acordată. În această cauză recurs a depus doar partea civilă. Art. 425 Cod de procedură penală interzice agravarea situației recurentului în propriul recurs. În asemenea circumstanțe, recursul nu poate fi admis. Prin urmare, în această parte, recursul este vădit neîntemeiat.

Din motivele de mai sus, în conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 3) și 4) Cod de procedură penală, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul avocatului Petru Coșleț împotriva deciziei Curții de Apel Centru din 08 iulie 2025. Încheierea este irevocabilă. Președinte Vladislav Gribincea Judecători Alexandru Negru Leonid Chirtoacă 6