1ra-1148/2023 — Art. 264 alin 3 lit. b CP

Ilie Andoni s-a născut în anul 2002 în r-nul Cantemir. El a fost apărat de avocații Victor Baran și Sergiu Mîțăblîndă.

Ilie Andoni a fost învinuit că, la 05 ianuarie 2022, aproximativ la ora 04:30, deținând permis de conducere pentru categoriile „B1” și „B”, conducea automobilul de model „Dacia Logan”, aflat în stare tehnică bună, pe traseul G132, din direcția satului Tartaul spre orașul Cantemir. În automobil se aflau cinci pasageri: Nicolae Ciobu, Ion Botezatu, Cristian Bujac, Vasile Mocanu și Adrian Luca. Potrivit învinuirii, Ilie Andoni a încălcat prevederile pct. 83 lit. a) din Regulamentul circulației rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 357 din 13 mai 2009, care interzic transportarea persoanelor al căror număr depășește numărul de locuri prevăzute prin caracteristica tehnică a vehiculului, precum și prevederile pct. 11 lit. b) din același regulament, care obligă conducătorul vehiculului să poarte centura de siguranță în timpul deplasării și să se asigure că pasagerii au cuplat centurile, dacă autovehiculul este echipat cu acestea. În apropierea satului Cania, raionul Cantemir, la kilometrul 3+600 m, acesta nu a ținut seama de faptul că drumul era în pantă și nu a apreciat corect situația rutieră. Manifestând neglijență în trafic, a pierdut controlul asupra automobilului, care a derapat de pe carosabil și s-a răsturnat. Potrivit raportului de expertiză judiciară din 19 ianuarie 2022, în urma accidentului rutier, Nicolae Ciobu a suferit vătămări corporale grave, constând în: traumă vertebro-medulară închisă, luxația vertebrelor toracice și cervicale C7–Th1 cu dezarticulare totală, lezarea măduvei spinării, hemoragii în trunchiul cervical, excoriații pe față, în regiunea pectorală stângă și pe ambele coapse, precum și o plagă contuză la genunchiul drept. Nicolae Ciobu a decedat în urma șocului spinal survenit ca urmare a traumei vertebro-medulare închise, cu luxația totală a vertebrelor cervicale C7–Th1, hemoragie în trunchiul cerebral și lezarea măduvei spinării, leziuni cauzate în accidentul rutier. Fapta imputată lui Ilie Andoni a fost încadrată juridic în baza art. 264 alin. (3) lit. b) din Codul penal.

Prin ordonanța din 08 februarie 2022, Felicia Ciobu a fost recunoscută în calitate de succesor al părții vătămate (f.d. 98, vol. I).

La 21 februarie 2022, avocata Aurelia Bagrin, acționând în interesele Feliciei Ciobu, a înaintat o acțiune civilă prin care a solicitat încasarea de la Ilie 1 Andoni, în beneficiul Feliciei Ciobu, a sumei de 5.160 de lei cu titlu de prejudiciu material, a sumei de 500.000 de lei cu titlu de prejudiciu moral și a sumei de 20.000 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică (f.d. 133, vol. I). În motivarea acțiunii, a arătat că prejudiciul material reprezintă cheltuielile suportate pentru ritualurile ulterioare înmormântării fiului său, Nicolae Ciobu, în susținerea cărora a anexat bonuri de plată. Prejudiciul moral a fost evaluat la 500.000 de lei și justificat prin suferințele psihice provocate de pierderea fiului, manifestate prin anxietate, stres, neliniște și sentimente de neputință și nedreptate. Cheltuielile de asistență juridică, în cuantum de 20.000 de lei, au fost invocate ca fiind reale, necesare și rezonabile, în susținerea acestora fiind anexat un bon de plată.

Prin ordonanța din 21 februarie 2022, Felicia Ciobu a fost recunoscută în calitate de parte civilă (f.d. 150, vol. I).

În prima instanță cauza penală a fost examinată în procedură simplificată, conform art. 3641 Cod de procedură penală. La 29 noiembrie 2022, prin sentința Judecătoriei Cahul, sediul Central, Ilie Andoni a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii incriminate și condamnat la doi ani și șase luni de închisoare, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport. În baza art. 90¹ Cod penal, executarea pedepsei închisorii a fost suspendată parțial, urmând ca acesta să execute pedeapsa închisorii pe un termen de un an și trei luni în penitenciar de tip deschis, iar executarea părții rămase a pedepsei închisorii stabilite de un an și trei luni să fie suspendată condiționat pe o perioadă de probaţiune de doi ani. Instanța a dispus încasarea de la Ilie Andoni, în beneficiul Feliciei Ciobu, a sumei de 5.160 de lei cu titlu de prejudiciu material, a sumei de 100.000 de lei cu titlu de prejudiciu moral și a sumei de 10.000 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică, precum și, în beneficiul statului, a sumei de 2.288,19 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare.

La individualizarea pedepsei, instanța a reținut drept circumstanțe atenuante vârsta de 19 ani a inculpatului și recunoașterea vinovăției, fără a constata circumstanțe agravante. Ea a avut în vedere lipsa antecedentelor penale, caracterizarea pozitivă și faptul că acesta nu se află la evidența medicului narcolog sau psihiatru, precum și tragerea sa anterioară la răspundere contravențională. Ca urmare a examinării cauzei în procedura prevăzută de art. 364¹ din Codul de procedură penală, instanța a redus cu o treime limitele de pedeapsă și, ținând cont de art. 7, 61, 70 alin. (3¹) și 75 din Codul penal, a stabilit pedeapsa de doi ani și șase luni de închisoare, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport. În raport cu circumstanțele cauzei, personalitatea inculpatului și scopul pedepsei, ea a dispus suspendarea parțială a executării acesteia, în temeiul art. 90¹ alin. (1) și (3) din Codul penal.

În soluționarea acțiunii civile, instanța a constatat că decesul lui Nicolae Ciobu în accidentul rutier i-a cauzat mamei sale, Felicia Ciobu, un prejudiciu moral. Ținând cont de consecințele fizice și psihice suportate, de importanța 2 valorilor lezate și de jurisprudența CtEDO, instanța a admis parțial pretenția, acordând suma de 100.000 de lei cu titlu de prejudiciu moral. Cuantumul solicitat de 500.000 de lei a fost considerat exagerat, inclusiv în raport cu situația economică a inculpatului. Pretenția privind repararea prejudiciului material de 5.160 de lei a fost admisă integral, întrucât cheltuielile au fost justificate prin bonurile de plată anexate la dosar. Cererea de compensare a cheltuielilor de asistență juridică a fost admisă parțial, în limita sumei de 10.000 de lei, apreciată ca rezonabilă în raport cu complexitatea cauzei, aportul avocatului și volumul de muncă depus. Totodată, instanța a admis solicitarea acuzării și a dispus încasarea de la Ilie Andoni, în beneficiul statului, a sumei de 2.288,19 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, dintre care 2.258 de lei pentru efectuarea expertizei judiciare din 19 ianuarie 2022 și 30,19 lei pentru testarea alcoolscopică cu aparatul „Drager”.

La 06 decembrie 2022, avocatul Victor Baran, în interesele lui Ilie Andoni, a depus apel. El solicită casarea sentinței, în latura pedepsei, și pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie stabilită o pedeapsă neprivativă de libertate. Apărarea a invocat recunoașterea integrală a vinovăției și căința sinceră, vârsta inculpatului, lipsa antecedentelor penale, caracterizarea pozitivă, săvârșirea pentru prima dată a unei infracțiuni din imprudență și recuperarea parțială a prejudiciului material, în lipsa circumstanțelor agravante. Aceste circumstanțe justifică aplicarea art. 90 Cod penal, și nu a art. 90¹, prin suspendarea condiționată a executării pedepsei. El a invocat conduita inculpatului după săvârșirea faptei, inclusiv acceptarea predării permisului de conducere și participarea la înmormântarea victimei, apreciind că scopul pedepsei poate fi atins fără executarea efectivă a pedepsei închisorii.

La 06 decembrie 2022, avocatul Sergiu Mîțăblîndă, acționând în interesele lui Ilie Andoni, a declarat apel nemotivat, iar la 13 decembrie 2022 a depus apelul motivat. El a solicitat casarea sentinței în partea individualizării pedepsei și a laturii civile, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie aplicată o pedeapsă neprivativă de libertate, fără pedeapsă complementară, să fie admisă în principiu acțiunea civilă, cu stabilirea cuantumului despăgubirilor într-un proces civil separat, și să fie reduse cheltuielile de asistență juridică. El a susținut că, deși instanța a reținut vârsta inculpatului, recunoașterea vinovăției și lipsa circumstanțelor agravante, nu a acordat ponderea corespunzătoare circumstanțelor favorabile acestuia: lipsa antecedentelor penale, caracterizarea pozitivă, comiterea pentru prima dată a unei infracțiuni din imprudență, vârsta de 19 ani și șase luni și examinarea cauzei în procedură simplificată. Cu privire la latura civilă, a invocat că instanța nu a luat în considerare cheltuielile de aproximativ 3.000 de euro pe care inculpatul susține că le-a suportat pentru înmormântare, autopsie și deplasări, precum și situația financiară a acestuia. Totodată, a apreciat ca exagerată suma de 500.000 de lei solicitată cu titlu de prejudiciu moral. El a contestat și încasarea cheltuielilor judiciare de 2.288,19 lei, susținând că acestea nu sunt confirmate prin acte justificative. De asemenea, 3 apărătorul a semnalat nereguli în întocmirea procesului-verbal al ședinței de judecată, în care ar fi fost consemnate acte referitoare la o altă cauză penală. În opinia sa, aceste deficiențe denotă examinarea superficială a cauzei și aplicarea eronată a art. 364¹ și 394 din Codul de procedură penală.

La 13 aprilie 2023, Curtea de Apel Cahul a respins apelurile și a menținut sentința. Instanța de apel a constatat că pedeapsa a fost individualizată corect, în raport cu gravitatea infracțiunii, personalitatea inculpatului, circumstanțele atenuante și lipsa celor agravante, iar executarea parțială a acesteia este suficientă pentru atingerea scopului pedepsei. Nu au fost reținute circumstanțe excepționale care să justifice neaplicarea pedepsei complementare în temeiul art. 79 din Codul penal, vârsta de 19 de ani neconstituind, în sine, un asemenea temei. Anularea dreptului de a conduce mijloace de transport a fost apreciată ca proporțională cu natura infracțiunii.

În latura civilă, instanța a menținut despăgubirile de 5.160 de lei pentru prejudiciul material și de 100.000 de lei pentru prejudiciul moral, considerând acest din urmă cuantum echitabil în raport cu suferințele provocate de pierderea fiului și circumstanțele faptei. Ea a reținut că ajutorul de aproximativ 3.000 de euro invocat de apărare nu a fost probat, iar lipsa unui venit stabil nu înlătură răspunderea civilă. Solicitarea de admitere în principiu a acțiunii civile a fost respinsă, nefiind indicate împrejurări care să impună stabilirea despăgubirilor într-un proces civil separat. Totodată, instanța a menținut încasarea, în beneficiul statului, a cheltuielilor judiciare de 2.288,19 lei, reprezentând costurile expertizei judiciare și ale testării alcoolscopice. Decizia motivată a fost pronunțată la 09 iunie 2023.

La 10 iulie 2023, avocatul Sergiu Mîțăblîndă, în interesele lui Ilie Andoni, a declarat recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) din Codul de procedură penală, solicitând casarea integrală a deciziei și trimiterea cauzei la rejudecare. Apărarea invocă examinarea incompletă a cauzei și motivarea generală a deciziei, fără evaluarea corespunzătoare a circumstanțelor favorabile condamnatului în raport cu art. 79 și 90 din Codul penal: vârsta de 19 ani și șase luni, lipsa antecedentelor penale, caracterizarea pozitivă, comiterea pentru prima dată a unei infracțiuni din imprudență, recunoașterea vinovăției și lipsa circumstanțelor agravante. Menționează și examinarea cauzei în procedură simplificată, precum și executarea a aproximativ șapte luni de închisoare. În latura civilă, solicită admiterea acțiunii în principiu și stabilirea despăgubirilor într-un proces civil separat. Invocă ajutorul material de aproximativ 3.000 de euro, caracterul exagerat al despăgubirii morale de 100.000 de lei și al cheltuielilor de asistență juridică, în raport cu situația financiară a condamnatului, precum și lipsa actelor justificative pentru cheltuielile judiciare de 2.288,19 de lei. Totodată, susține că în procesul-verbal al ședinței din 26 octombrie 2022 au fost consemnate acte și probe dintr-o altă cauză penală, împrejurare care, în opinia apărării, denotă aplicarea eronată a art. 364¹ și 394 din Codul de procedură penală și afectează legalitatea hotărârii. 4

La 19 iulie 2023, Curtea Supremă de Justiție a solicitat depunerea referinței la recurs, însă nimeni nu a depus referință.

Urmărirea penală a fost pornită la 05 ianuarie și s-a terminat la 22 februarie 2022. Prima instanță a examinat cauza în perioada 25 februarie - 29 noiembrie 2022. Instanța de apel a examinat cauza între 21 decembrie 2022 și 13 aprilie 2023. Dosarul a ajuns la Curtea Supremă de Justiție la 19 iulie 2023.

Articolul 225 alin. (3) Cod de procedură penală prevede următoarele: „(3) Odată cu soluționarea cauzei penale, judecătorul este obligat să soluționeze acțiunea civilă.”

Partea relevantă a art. 227 Cod de procedură penală este următoarea: „(1) Cheltuieli judiciare sînt cheltuielile suportate potrivit legii pentru asigurarea bunei desfăşurări a procesului penal. (2) Cheltuielile judiciare cuprind sumele: … 5) cheltuite în legătură cu efectuarea acţiunilor procesuale în cauza penală.”

Partea relevantă a art. 229 Cod de procedură penală este următoarea: „(1) Cheltuielile judiciare sânt suportate de condamnat sau sânt trecute în contul statului. (2) Instanța de judecată poate obliga condamnatul să recupereze cheltuielile judiciare, cu excepția sumelor plătite interpreților, traducătorilor, precum și apărătorilor în cazul asigurării inculpatului cu avocat care acordă asistență juridică garantată de stat, atunci când aceasta o cer interesele justiției și condamnatul nu dispune de mijloacele necesare. Achitarea cheltuielilor judiciare poate fi suportată și de condamnatul care a fost eliberat de pedeapsă 5 sau căruia i-a fost aplicată pedeapsă, precum și de persoana în privința căreia urmărirea penală a fost încetată pe temeiuri de nereabilitare.”

Articolul 387 alin. (1) și (3) Cod de procedură penală prevăd următoarele: „(1) O dată cu sentinţa de condamnare, instanţa de judecată, apreciind dacă sînt dovedite temeiurile şi mărimea pagubei cerute de partea civilă, admite acţiunea civilă, în tot sau în parte, ori o respinge… (3) În cazuri excepţionale cînd, pentru a stabili exact suma despăgubirilor cuvenite părţii civile, ar trebui amînată judecarea cauzei, instanţa poate să admită, în principiu, acţiunea civilă, urmînd ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască instanţa civilă.”

Art. 264 alin. (3) Cod penal prevedea următoarele: (1) Încălcarea regulilor de securitate a circulaţiei sau de exploatare a mijloacelor de transport de către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din imprudenţă o vătămare medie a integrităţii corporale sau a sănătăţii, … (3) Acţiunea prevăzută la alin.(1), care a provocat: a) vătămarea gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii; b) decesul unei persoane, se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 7 ani cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport.

Partea relevantă a articolul 427 Cod de procedură penală era următoarea: (1) Hotărîrile instanţei de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanţele de fond şi de apel în următoarele temeiuri: … 6) instanţa de apel nu s-a pronunţat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluţia ori motivarea soluţiei contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus neclar, sau instanţa a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluţia instanţei; … 10) s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale;

Art. 434 Cod de procedură penală prevede că instanța de recurs verifică legalitatea hotărârii atacate doar în limitele invocate în recurs. Această prevedere nu permite instanței de recurs să admită recursul din alte considerente decât cele 6 invocate în recurs (decizia nr. 1ra-854/2022, § 85). Totuși, legea nu interzice instanței de recurs să recalifice considerentele invocate în recurs de la un temei de recurs la altul (decizia nr. 1ra-1520/2023, § 56).

Recursul se bazează pe art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. Acest temei se referă la deficiențele în motivarea hotărârii judecătorești. Recurentul contestă individualizarea și modalitatea de executare a pedepsei, precum și soluția privind acțiunea civilă, considerând exagerat cuantumul prejudiciului moral acordat și contestând cuantumul cheltuielilor de asistență juridică și al cheltuielilor judiciare. Totodată, invocă neregularități ale procesului-verbal al ședinței de judecată din prima instanță. Argumentele privind soluția asupra acțiunii civile și cuantumul despăgubirilor și cheltuielilor, precum și neregularitățile procesului-verbal al ședinței de judecată din prima instanță urmează a fi examinate prin prisma pct. 6), iar cele referitoare la individualizarea și modalitatea de executare a pedepsei, prin prisma pct. 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, în redacția în vigoare până la 01 septembrie 2023.

Art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, în vigoare până la 01 septembrie 2023, se referă la deficiențele în motivarea hotărârii judecătorești. Acest aspect a fost interpretat în numeroase cauze (a se vedea drept exemplu hotărârile în cauzele nr. 1ra-231/2023, 1ra-1081/2023, 1ra-1309/2023). a. Criticile privind soluția asupra acțiunii civile și a cheltuielilor pentru asistența juridică

Apărarea solicită admiterea acțiunii civile în principiu, cu stabilirea despăgubirilor într-un proces civil separat. Invocă ajutorul material acordat familiei victimei și contestă cuantumul despăgubirii morale și al cheltuielilor de asistență juridică. Potrivit art. 387 alin. (3) din Codul de procedură penală, această soluție are caracter excepțional și presupune necesitatea amânării judecării cauzei pentru stabilirea exactă a cuantumului despăgubirilor. În încheierea nr. 1ra-848/2023 din 05 februarie 2025, § 33, Curtea Supremă de Justiție a reținut că admiterea în principiu a acțiunii civile este posibilă doar în cazuri excepționale, când justificarea prejudiciului material este dificil de realizat într-un termen scurt, iar administrarea probelor ar prelungi excesiv examinarea cauzei. Dacă prejudiciul poate fi stabilit în cadrul procesului penal, instanța trebuie să soluționeze acțiunea civilă în aceeași cauză. La § 34, Curtea a considerat nejustificată admiterea în principiu a acțiunii privind prejudiciul material, în condițiile examinării cauzei în procedură simplificată și ale lipsei unei contestări a cuantumului acestuia. Dezacordul inculpatului cu pretențiile formulate nu constituie, singur, un asemenea temei. Prejudiciul material de 5.160 de lei a fost justificat prin bonurile prezentate de partea civilă. Potrivit declarațiilor reproduse în sentință, inculpatul a acceptat prejudiciul material, contestând cuantumul despăgubirii morale. Recursul nu identifică împrejurări care împiedicau soluționarea acestor pretenții în procesul penal. 7

Instanța de apel a examinat afirmația privind ajutorul de aproximativ 3.000 de euro pentru înmormântare, autopsie și transport și a constatat că acesta nu a fost probat. Declarația inculpatului că a păstrat bonurile nu echivalează cu prezentarea lor. Nu a fost demonstrat nici că ajutorul invocat a acoperit cheltuielile pentru ritualurile ulterioare înmormântării, solicitate prin acțiunea civilă. Acest argument nu justifica, așadar, admiterea acțiunii doar în principiu.

În ceea ce privește prejudiciul moral, instanțele au stabilit despăgubiri în cuantum de 100.000 de lei, din suma de 500.000 de lei solicitată. Recurentul contestă acest cuantum, invocând ajutorul material de aproximativ 2.500 - 3.000 de euro acordat pentru cheltuielile de înmormântare, autopsie și transport, precum și imposibilitatea sa financiară de a achita despăgubirea stabilită.

Art. 2037 alin. (3) Cod Civil reglementează în termeni generali modul de cuantificare a prejudiciului moral. Recomandarea CSJ nr. 6 prevede că despăgubirea acordată pentru prejudiciul moral nu trebuie să fie vădit disproporționată față de sumele acordate de CtEDO în cauze similare. Sunt considerate similare cauzele în care a fost comisă o abatere comparabilă, iar hotărârea CtEDO a fost pronunțată împotriva Republicii Moldova sau a unui stat cu un nivel de dezvoltare economică comparabil. În jurisprudența recentă, Curtea Supremă a aplicat aceste repere și în cauze privind decesul unei persoane apropiate în accidente rutiere.

În cauza de față, suma de 100.000 de lei a fost stabilită pentru prejudiciul moral cauzat succesoarei părții vătămate prin decesul fiului său, fiind semnificativ mai mică decât cuantumurile menționate în hotărârile invocate. Acest aspect poate fi folosit pentru a evalua dacă suma acordată respectă criteriile echității și proporționalității, fără a presupune că despăgubirile din celelalte cauze trebuie aplicate automat și în speța examinată.

Astfel, jurisprudența Curții Supreme de Justiție relevă că, în cauzele privind decesul victimei în accidente rutiere, au fost considerate rezonabile despăgubiri morale semnificativ mai mari. În cauza nr. 1ra-754/2024 a fost menținută suma de 1.000.000 de lei pentru decesul unui minor, în cauza nr. 1ra-307/2024 - despăgubirea totală de 950.000 de lei pentru patru membri ai familiei victimei, iar în cauzele nr. 1ra-569/2023 și nr. 1ra-254/2023 au fost considerate echitabile despăgubiri de 200.000 de lei, respectiv 30.000 de euro. Prin comparație, în speță, despăgubirea de 100.000 de lei acordată succesoarei părții vătămate pentru decesul fiului său este considerabil mai redusă. În aceste circumstanțe, argumentele apărării privind caracterul exagerat al prejudiciului moral și imposibilitatea achitării acestuia sunt neîntemeiate, cuantumul de 100.000 de lei fiind inferior despăgubirilor menținute de Curtea Supremă de Justiție în cauze similare. Argumentul apărării privind situația financiară a lui Ilie Andoni este irelevant. Faptul că nu este angajat în câmpul muncii, nu are un venit stabil și se află la întreținerea părinților nu sunt criterii care trebuie luate în calcul 8 la cuantificarea prejudiciului moral. După cum rezultă din art. 2037 alin. (1) Cod civil, acesta este acordat pentru prejudiciul cauzat persoanei vătămate.

Recurentul solicită reducerea cheltuielilor de asistență juridică, invocând volumul limitat al activității avocatului și amânarea a două ședințe la cererea acestuia. Completul reține că sunt compensabile doar cheltuielile reale, necesare și rezonabile ca mărime (deciziile nr. 1ra-1117/2023, § 40, 1ra-168/2024, § 29).

Prima instanță a redus cheltuielile de asistență juridică de la 20.000 la 10.000 de lei, ținând cont că avocatul a întocmit acțiunea civilă și a participat la o singură ședință de judecată. Prin urmare, volumul redus al activității, invocat de recurent, a fost deja luat în considerare. Amânarea a două ședințe și situația financiară a condamnatului nu demonstrează că suma acordată este excesivă. Cheltuielile se apreciază în raport cu întreaga activitate de reprezentare, nu doar cu numărul ședințelor. Formularea și susținerea acțiunii civile presupun o prestație distinctă, care se apreciază și în raport cu obiectul pretențiilor și rezultatul obținut. Asistența a vizat repararea prejudiciului material și moral cauzat prin decesul fiului părții civile, iar acțiunea a fost admisă integral în privința prejudiciului material și parțial în privința celui moral. Deși instanța de apel nu a răspuns separat acestei critici, sentința menținută explică reducerea sumei. Recursul nu aduce argumente care să justifice o reducere suplimentară sau casarea deciziei în această parte.

Cheltuielile judiciare de 2.288,19 de lei sunt confirmate prin actele dosarului: 30,19 de lei pentru testarea alcoolscopică, potrivit certificatului de la f.d. 33, vol. I, și 2.258 de lei pentru expertiză, potrivit costului indicat în raportul de la f.d. 108, vol. I. Aceste cheltuieli pot fi recuperate de la condamnat în temeiul art. 227 și 229 Cod de procedură penală, fără o acțiune civilă separată. Prin urmare, argumentul apărării privind lipsa justificării lor este neîntemeiat.

Apărarea susține că, în procesul-verbal al ședinței din 26 octombrie 2022, la consemnarea cercetării înscrisurilor, au fost incluse date din alt dosar. Includerea unor date din alt dosar în procesul-verbal nu justifică, singură, casarea hotărârii. Cauza a fost examinată în procedura simplificată prevăzută de art. 364¹ Cod de procedură penală, pe baza probelor administrate la urmărirea penală și acceptate de inculpat. Prin urmare, recursul în această parte este vădit neîntemeiat. e. Individualizarea pedepsei 27. Art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală se referea la individualizarea pedepsei contrar prevederilor legale. Recurentul contestă severitatea pedepsei, modalitatea de executare și aplicarea pedepsei complementare, susținând că instanțele nu au valorificat corespunzător circumstanțele favorabile inculpatului și că se impunea aplicarea unei pedepse mai blânde, cu suspendarea condiționată a executării în temeiul art. 90 Cod penal, fără aplicarea pedepsei complementare. Apărarea nu a menționat în recurs 9 prevederile legale care au fost încălcate de către instanțe la stabilirea pedeapsei. Completul de judecată reține că pedeapsa a fost stabilită în limitele prevăzute de lege pentru infracțiunea comisă, iar alegerea tipului pedepsei și a modalității de executare a acesteia, inclusiv aplicarea art. 90 Cod penal, intră în discreția judecătorului. Instanța poate admite recursul în temeiul pct. 10) doar atunci când nu sunt întrunite condițiile legale pentru individualizarea pedepsei aplicate. 28. În ceea ce privește pedeapsa complementară, recurentul susține că, la individualizarea pedepsei, instanțele urmau stabilească pedeapsa fără aplicarea pedepsei complementare sub forma anulării dreptului de a conduce mijloace de transport. 29. Completul reiterează că legea prevede aplicarea acestei pedepse complementare în mod obligatoriu pentru infracțiunea săvârșită. Totodată, potrivit pct. 10 din Hotărârea Plenului CSJ nr. 8/2013, pedeapsa complementară obligatorie poate fi înlăturată numai în condițiile art. 79 alin. (1) Cod penal, aspect reținut și în încheierile CSJ nr. 1ra-625/2023 și nr. 1ra-1339/2023. „Circumstanțele excepționale” prevăzute de art. 79 alin. (1) vizează scopul și motivele faptei, rolul inculpatului, comportamentul acestuia în timpul și după săvârșirea faptei, precum și alte împrejurări care reduc semnificativ gravitatea faptei și a consecințelor acesteia. Aspectele invocate în recurs nu constituie „circumstanțe excepționale” în sensul art. 79 alin. (1) Cod penal. Circumstanțele favorabile invocate de recurent, precum vârsta lui Ilie Andoni, lipsa antecedentelor penale, caracterizarea pozitivă, săvârșirea infracțiunii pentru prima dată și recunoașterea vinovăției, nu justifică înlăturarea pedepsei complementare obligatorii. Prin urmare, anularea dreptului de a conduce mijloace de transport a fost dispusă în conformitate cu legea și nu ridică o problemă de legalitate. Prin urmare, recursul în această parte nu se încadrează în temeiurile de recurs. 30. Din motivele de mai sus, în conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 3), 4) Cod de procedură penală, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul avocatului Sergiu Mîțăblîndă, în interesele lui Ilie Andoni împotriva deciziei Curții de Apel Cahul din 13 aprilie 2023. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stella Bleșceaga Judecători Alexandru Negru Sergiu Stratan 10