1ra-1337/23 — Art. 264 al. 3 CP

Vladimir Verdeș, s-a născut în anul 1951 în mun. Chișinău. El a fost apărat de avocatul Iurie Nichitoi.

Vladimir Verdeș a fost învinuit că la 04 aprilie 2022, conducând automobilul Mazda 626 pe un drum secundar care intersectează traseul R6 Chișinău–Bălți, nu a respectat indicatorul „STOP” și nu a cedat trecerea vehiculelor care circulau regulamentar, tamponând automobilul Mercedes E210, condus de Roman Zavtur. În urma accidentului, pasagerul automobilul Mercedes E210, Vasilii Ursu a suferit leziuni ce au fost calificate ca vătămare corporală gravă. Acțiunile lui Vladimir Verdeș au fost încadrate în baza art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal.

Potrivit raportului de expertiză judiciară din 18 mai 2022, Vasilii Ursu a suferit o fractură închisă a treimii medii a femurului drept cu deplasarea fragmentelor și o plagă suturată în regiunea genunchiului drept. Leziunile, în ansamblu, au fost calificate, conform criteriului pericolului pentru viață, drept vătămare corporală gravă (f.d. vol. 1; f.d. 41-42).

La 13 octombrie 2022, în cadrul examinării cauzei, partea vătămată Vasilii Ursu a înaintat acțiune civilă. El a solicitat încasarea de la Vladimir Verdeș a sumei de 351.063,65 de lei cu titlu de prejudiciu material, a sumei de 200.000 de lei cu titlu de prejudiciu moral și a sumei de 10.000 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică (f.d. vol. I, f.d. 158-161).

În prima instanță cauza penală a fost examinată în procedură simplificată, în conformitate cu art. 3641 Cod de procedură penală. Prin sentința Judecătoriei Orhei, sediul Central din 14 noiembrie 2022, Vladimir Verdeș a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii incriminate și condamnat la doi ani și zece luni de închisoare, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport. Executarea pedepsei cu închisoarea a fost suspendată condiționat pe un termen de probațiune de doi ani și opt luni. Instanța a dispus încasarea de la Vladimir Verdeș în beneficiul lui Vasilii Ursu a sumei de 40.000 de lei cu titlu de prejudiciu moral și a sumei de 10.000 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică. Acțiunea civilă privind repararea prejudiciului material a fost admisă în principiu. 1

La 01 decembrie 2022, avocatul Veaceslav Ropot, în interesele părții civile Vasilii Ursu, a declarat apel. El a contestat sentința în latura civilă, criticând cuantumul prejudiciului moral încasat și soluția în privința prejudiciului material. Avocatul a solicitat admiterea integrală a acțiunii civile și încasarea de la Vladimir Verdeș a sumelor de 351.063,65 de lei cu titlu de prejudiciu material, 200.000 lei cu titlu de prejudiciu moral și 10.000 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică.

La 26 aprilie 2023, Curtea de Apel Chișinău a admis apelul, a casat parțial sentința în latura civilă și a pronunțat o nouă hotărîre, prin care a încasat de la Vladimir Verdeș 80.000 de lei cu titlu de prejudiciu moral. Instanța de apel a reținut că, în urma accidentului rutier Vasilii Ursu a suferit leziuni calificate drept vătămare corporală gravă. Instanța a luat în considerare durata recuperării părții vătămate, deplasarea acesteia cu ajutorul cârjelor, necesitatea reabilitării și fizioterapiei, precum și intensitatea suferințelor fizice și psihice suportate. În aceste circumstanțe, ținând cont de vârsta și situația social-economică a lui Vladimir Verdeș, instanța a considerat că suma de 40.000 de lei nu asigură o compensație echitabilă. Potrivit deciziei, suma de 80.000 de lei este proporțională cu prejudiciul moral suferit. În rest, sentința a fost menținută.

La 27 iulie 2023, condamnatul Vladimir Verdeș a declarat recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. El solicită casarea deciziei instanței de apel în partea încasării prejudiciului moral și menținerea sentinței primei instanțe în această parte. Condamnatul susține că instanța de apel nu a motivat suficient majorarea prejudiciului moral de la 40.000 la 80.000 de lei și nu a ținut cont de conduita sa după accident. El invocă faptul că a achitat 4.340 de lei pentru transportarea și păstrarea automobilului părții vătămate, 7.900 de lei pentru serviciile medicale acordate acesteia și că a acceptat achitarea prejudiciului moral în cuantum de 40.000 de lei. De asemenea, Vladimir Verdeș susține că este pensionar, nu are alte venituri, iar suma de 80.000 de lei nu este proporțională în raport cu veniturile sale.

La 14 august 2023, Curtea Supremă de Justiție a solicitat părților depunerea referinței, însă nu a primit vreo referință.

Urmărirea penală a fost desfășurată în perioada 25 mai – 20 iunie 2022. Prima instanță a examinat cauza în perioada 22 iunie – 14 noiembrie 2022. Instanța de apel a examinat cauza în perioada 08 decembrie 2022 – 26 aprilie 2023. La 14 august 2023, dosarul a ajuns la Curtea Supremă de Justiție.

Articolul 2037 Cod Civil prevede următoarele: „(1) Mărimea despăgubirii pentru prejudiciu moral se determină de către instanța de judecată în funcție de caracterul și gravitatea prejudiciului moral cauzat persoanei vătămate, de gradul de vinovăție a autorului prejudiciului, dacă vinovăția este o condiție a răspunderii, și de măsura în care această despăgubire poate aduce satisfacție echitabilă persoanei vătămate. (2) Caracterul și gravitatea prejudiciului moral le apreciază instanța de judecată, luînd în considerare circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul, restrîngerea posibilităților de viață familială și socială, precum și statutul social al persoanei vătămate. (3) La determinarea despăgubirii, instanța de judecată va tinde să acorde o despăgubire care, pe de o parte, are o mărime comparabilă cu cea acordată în mod obișnuit în împrejurări similare și, pe de altă parte, ia în cont particularitățile cazului.”

Art. 434 Cod de procedură penală prevede că instanța de recurs verifică legalitatea hotărârii atacate doar în limitele invocate în recurs. Această prevedere nu permite instanței de recurs să admită recursul din alte considerente decât cele invocate în recurs (decizia nr. 1ra-854/2022, § 85).

Recursul se bazează pe art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală în vigoare până la 01 septembrie 2023. În recurs se invocă că instanța de apel nu a argumentat convingător și justificat soluționarea acțiunii civile în partea prejudiciului moral.

În prezenta cauză, problema nu constă în existența prejudiciului moral, ci în întinderea acestuia. Contrar celor susținute în recurs, instanța de apel a motivat majorarea despăgubirii morale de la 40.000 de lei la 80.000 de lei. Instanța a luat în considerare durata recuperării părții vătămate, deplasarea acesteia cu ajutorul cârjelor, necesitatea reabilitării și fizioterapiei, precum și intensitatea suferințelor fizice și psihice suportate. 3

Art. 2037 alin. (3) Cod civil reglementează în termeni generali modul de cuantificare a prejudiciului moral. Recomandarea Curții Supreme de Justiție nr. 6 prevede că despăgubirea acordată pentru prejudiciul moral nu trebuie să fie vădit disproporționată față de sumele acordate de CtEDO în cazuri similare. Reprezintă cazuri similare acelea în care a fost comisă o abatere similară, iar hotărârea este pronunțată împotriva Republicii Moldova sau a unei țări cu o dezvoltare economică comparabilă cu cea a Republicii Moldova (a se vedea încheierile nr. 1ra-1866/2023, § 22; 1ra-833/2023, § 27; 1ra-754/2024, §§ 44-45).

Cuantumul de 80.000 de lei acordat lui Vasilii Ursu este în concordanță și cu practica Curții Supreme de Justiție în cauze analogice. În cauza nr. 1ra-775/2023, privind aceeași infracțiune prevăzută de art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal, Curtea a considerat că despăgubirea de 80.000 de lei pentru prejudiciul moral cauzat prin vătămări corporale grave nu este excesivă. De asemenea, în cauza nr. 1ra-833/2023, Curtea a menținut despăgubiri de 80.000 și 150.000 de lei pentru prejudiciul moral cauzat prin vătămări corporale medii și grave. Printre leziunile constatate se regăsea fractura femurului cu deplasare, iar părțile vătămate au necesitat îngrijiri medicale îndelungate și recuperare postoperatorie. Curtea a considerat că asemenea despăgubiri nu sunt vădit nerezonabile prin prisma art. 2037 Cod civil, a jurisprudenței CtEDO și a Recomandării Curții Supreme de Justiție nr. 6.

Argumentul condamnatului privind vârsta și situația sa financiară nu a fost ignorat de către instanța de apel. Potrivit deciziei, instanța a ținut cont de vârsta și situația social-economică a lui Vladimir Verdeș atunci când a admis doar parțial pretenția privind încasarea prejudiciului moral. Prin urmare, recursul este vădit neîntemeiat.

Din motivele de mai sus, în conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, în numele legii, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul condamnatului Vladimir Verdeș declarat împotriva deciziei Curţii de Apel Chișinău din 26 aprilie 2023. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stella Bleșceaga Judecători Alexandru Negru Sergiu Stratan 4