- Dosarul nr.
- 1ra-526/23
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul penal
- Data
- 9 aprilie 2026
- Părțile
- Valentin Silvestrov
- Pe scurt
- Art. 427 alin. 1 pct. 6, 8 CPP
1ra-526/23 — Art. 264 alin. 3 lit. a CP
ÎNCHEIERE
cu privire la inadmisibilitatea recursului învinuirea lui Valentin Silvestrov (art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal) (Dosarul nr. 1ra-526/23 1-20073877-01-1ra-07042023) Recurs inadmisibil depus până la 01 septembrie 2023. Decizia instanței de apel este suficient de motivată. După pronunțarea încheierii privind judecarea cauzei în procedură simplificată, inculpatul și apărătorul său nu mai pot renunța la această opțiune. 09 aprilie 2026 Au judecat anterior cauza judecătorii Prima instanță – Stella Bleșceaga Instanța de apel – Silvia Cecan, Silvia Gîrbu, Sergiu Daguța Textul corespunde originalului Judecând în lipsa părților recursul în cauza penală privind învinuirea lui Valentin Silvestrov, Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din: Alexandru Negru, Președinte, Ghenadie Eremciuc, Leonid Chirtoacă, judecători, constată următoarele: ÎN FAPT
Valentin Silvestrov s-a născut în anul 1972 în mun. Chișinău. El a fost învinuit în baza art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal (încălcarea regulilor de securitate a circulației sau de exploatare a mijloacelor de transport).
Valentin Silvestrov a fost apărat de avocații Petru Coșleț și Daniela Moraru.
Valentin Silvestrov a fost învinuit că, la 27 ianuarie 2020, aproximativ la ora 06:50 min., în timp ce efectua manevra de deplasare cu spatele cu autocamionul de model „Mercedes”, pe teritoriul depozitului Î.C.S. „Lapmol” S.R.L., a tamponat pietonul Ilie Slujenco. Potrivit raportului de expertiză medico-legală din 22 mai 2020, leziunile corporale cauzate lui Ilie Slujenco, au fost produse în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur, prezintă pericol pentru viață și în baza acestui criteriu se califică ca vătămare corporală gravă. Fapta a fost încadrată conform art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal.
La 24 noiembrie 2021, Valentin Silvestrov în prezența avocatului său și a interpretului a înaintat personal o cerere, în care a indicat că recunoaște vina integral și solicită examinarea cauzei în procedură simplificată în baza probelor administrate la faza de urmărire penală, conform art. 3641 Cod de procedură penală (f.d.133, vol. I). Valentin Silvestrov nu a solicitat audierea martorilor și cercetarea altor probe. Poziția lui a fost susținută în ședință de către avocatul său ales, Petru Coșleț. Instanța a reținut că voința inculpatului de examinare a cauzei în procedură simplificată este lipsită de echivoc, a admis cererea și a examinat cauza. Ea a conchis că probele erau suficiente pentru a demonstra existența faptei și comiterea ei de către inculpat. La aceeași dată Silvestrov a fost audiat potrivit regulilor de la art. 108 Cod de procedură penală, în prezența avocatului său și a interpretului Liliana Vieru (f.d.148-151, vol. I). Deliberarea și pronunțarea a fost amânată până la 28 decembrie 2021.
La 28 decembrie 2021, avocata Daniela Moraru, în numele lui Valentin Silvestrov, a depus o cerere privind reluarea cercetării judecătorești și examinarea cauzei în procedură generală (f.d.139-140, vol. I). Potrivit cererii, inculpatul nu a înțeles sensul învinuirii și a beneficiat de o asistență juridică necorespunzătoare din partea avocatului său. Acesta nu cunoaște limba română, iar lipsa unui interpret 1 i-a afectat în mod direct dreptul la apărare. De asemenea, inculpatului nu i-a fost acordat timpul necesar pentru a lua cunoștință de materialele dosarului și pentru a formula obiecții, cereri sau demersuri, circumstanțe care l-au plasat într-o stare de incertitudine.
În prima instanță, cauza penală a fost examinată în procedură simplificată, în conformitate cu art. 3641 Cod de procedură penală. Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 28 decembrie 2021, Valentin Silvestrov a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal și condamnat la doi ani de închisoare, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport. În baza art. 90 Cod penal, executarea pedepsei cu închisoarea a fost suspendată condiționat pe un termen de probațiune de trei ani. Instanța a încasat cheltuielile judiciare în mărime de 320 de lei.
La 11 ianuarie 2022, Valentin Silvestrov a declarat apel. El a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri de achitare. El a mai solicitat casarea încheierii de examinare a cauzei în procedură simplificată și examinarea cauzei în procedură generală.
La 22 ianuarie 2022, avocata Daniela Moraru, în numele lui Valentin Silvestrov, a declarat apel. Ea a solicitat examinarea cauzei în procedură generală, casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri de achitare. Apelanta a invocat încălcarea prevederilor art. 105 alin. (3) Cod de procedură penală, motivând că identitatea martorului Ilia Slujenco nu a fost stabilită în mod clar de către organul de urmărire penală. Totodată, a contestat credibilitatea declarațiilor acestuia, în special afirmația că s-ar fi aflat întâmplător pe teritoriul întreprinderii, la ora 06:50, în căutarea unui loc de muncă. Apelanta a subliniat că nu este clar dacă locul producerii accidentului era iluminat și dacă martorul a respectat normele de securitate. În plus, schema accidentului nu indică poziția martorului, ceea ce diminuează valoarea probatorie a acesteia. În aceste condiții, s-a susținut că instanța avea obligația, potrivit art. 383 Cod de procedură penală, să reia cercetarea judecătorească și să examineze cauza în ordine generală, cu audierea martorilor relevanți, în vederea clarificării statutului și prezenței martorului în incintă.
La 17 ianuarie 2023, Curtea de Apel Chișinău a respins ca nefondate apelurile și a menținut sentința. Instanța a respins argumentele privind nepertinența probelor și necesitatea achitării, constatând că probele sunt legale, pertinente și coroborate, iar apărarea a avut acces deplin la ele. Valentin Silvestrov a încălcat regulile de circulație în timpul manevrei de mers cu spatele, l-a accidentat pe Ilie Slujenco și i-a provocat vătămări grave, fapt confirmat prin declarații, expertiza medico-legală și recunoașterea faptei. Instanța a respins critica privind aplicarea procedurii simplificate, constatând că inculpatul a recunoscut integral faptele, a depus cerere autentică fiind asistat de avocat și nu a solicitat probe noi. Inculpatul a fost informat cu privire la învinuirea adusă și a primit rechizitoriul tradus în limba rusă, fără a formula obiecții. Deși partea introductivă a rechizitoriului menționează 2 art. 264 alin. (1) Cod penal, în partea descriptivă faptele sunt calificate conform art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal.
La 09 martie 2023, Valentin Silvestrov a declarat recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală. El solicită, casarea deciziei și trimiterea cauzei la rejudecare. Recursul este o copie fidelă a cererii de apel. Suplimentar, invocă că instanța de apel nu s-a expus asupra cererii cu privire la reluarea cercetării judecătorești, iar condamnatul nu a cunoscut învinuirea adusă. Susține că, nu au fost apreciate corect probele, iar Valentin Silvestrov nu a beneficiat de un proces echitabil, întrucât nu i-a fost respectat dreptul la o hotărâre motivată.
Urmărirea penală a fost desfășurată în perioada 04 februarie – 29 iunie 2020. Prima instanță a examinat cauza în perioada 03 iulie 2020 – 28 decembrie 2021. Instanța de apel a judecat cauza în perioada 18 februarie 2022 – 17 ianuarie 2023. La 07 aprilie 2023, dosarul a ajuns la Curtea Supremă de Justiție.
MOTIVAREA INSTANȚEI
12. Decizia motivată a instanței de apel a fost pronunțată la 28 februarie 2023. Recursul a fost declarat pe 09 martie 2023. Având în vedere că, la ziua depunerii, termenul pentru declararea recursului era de 30 de zile, recursul a fost declarat în termen.
Art. 434 Cod de procedură penală prevede că instanța de recurs verifică „legalitatea hotărârii atacate” doar „în limitele invocate în recurs”. Această prevedere nu permite instanței de recurs să admită recursul din alte considerente decât cele invocate în recurs. De asemenea, ea nu permite instanței de recurs să verifice oportunitatea unei soluții judecătorești date de instanța de fond sau apel atât timp cât aceasta este legală. Totuși, legea nu interzice instanței de recurs să recalifice considerentele invocate în recurs de la un temei de recurs la altul (deciziile nr. 1ra-1520/2023, § 56; 1ra-325/2024, § 25).
Recursul se bazează pe temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală în vigoare până la 01 septembrie 2023. Pct. 6) se referă la motivarea deciziei instanței de apel, iar pct. 8) se referă la lipsa elementelor constitutive ale infracțiunii. Deși invocă pct. 8), recurentul nu a motivat în niciun fel această pretenție. În recurs se invocă deficiențe de motivare și dezacordul cu examinarea cauzei în procedură simplificată, aspecte ce se încadrează în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală.
Curtea Supremă de Justiție a explicat sensul temeiului de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală în decizia nr. 1ra-854/2022, § 100). Acest temei se referă la motivarea deciziei instanței de apel și include cinci situații distincte. După cum rezultă din acea decizie, instanța de judecată trebuie să ofere o motivare convingătoare pentru toate argumentele „care pot avea vreun efect asupra soluției”. De asemenea, motivarea instanței de judecată nu poate lăsa 3 părțile într-o stare de confuzie datorită contradicțiilor esențiale din hotărâre, sau de ce anumite circumstanțe esențiale au fost lăsate fără examinare (decizia nr. 1ra- 686/2022, § 55). Dezacordul cu aprecierea probelor nu este temei de recurs. Pentru a constata incidența art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, argumentele din recurs trebuie să ridice dubii rezonabile în ceea ce privește suficiența motivării deciziei instanței de apel (încheierea nr. 1ra-5/2023, § 29).
Completul constată că, instanța de apel a examinat argumentele principale invocate și a oferit răspunsuri motivate la acestea în cadrul judecării apelurilor declarate. Ea a analizat probele administrate, a expus considerentele pentru care a respins criticile formulate de condamnat și apărare și a indicat motivele care au stat la baza soluției adoptate. Instanța a reținut că probele administrate în cadrul cauzei penale demonstrează vinovăția condamnatului în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal. În decizie se reține că vina este confirmată prin declarațiile martorilor Ilie Slujenco, Radu Straista și Vitali Cociorva, procesul-verbal de cercetare la fața locului din 27 ianuarie 2020 cu anexele acestuia, precum și de raportul de expertiză judiciară medico-legală din 22 mai 2020. Valentin Silvestrov nu neagă că a condus mijlocul de transport, iar în timpul manevrei de mers cu spatele l-a tamponat pe Ilie Slujenco. El nu neagă că Ilie Slujenco a suferit traume urmare a accidentului și că a achitat benevol prejudiciul de 19.000 de lei. El pretinde că hotărârea nu este motivată. Instanța a conchis că împrejurările de fapt ale cauzei sunt pe deplin elucidate, probele administrate sunt suficiente, pertinente și concludente pentru soluționarea acesteia. Simplul dezacord al recurentului cu modul în care instanța de apel a apreciat probele sau cu concluziile acesteia nu se încadrează în temeiul de casare prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. Acest temei vizează doar acele cazuri în care instanța omite să se pronunțe asupra unor argumente esențiale. Instanța de apel avea dreptul să subscrie considerentelor sentinței primei instanțe. Ea putea prelua raționamentul acesteia fără a reproduce în mod detaliat întreaga motivare în textul deciziei, atât timp cât a constatat că argumentele și analiza instanței de fond sunt corecte și suficiente pentru susținerea soluției adoptate. Instanța de apel a examinat în mod detaliat fiecare obiecție formulată.
După admiterea cererii de examinare a cauzei în procedură simplificată și audierea inculpatului potrivit regulilor de audiere a martorilor, reluarea cercetării judecătorești și dispunerea examinării cauzei în procedură generală reprezintă o atribuție a instanței de judecată. Reluarea examinării nu este un drept al apărării și poate fi pusă în aplicare doar dacă se constată circumstanţe care exclud aplicarea dispoziţiilor art. 3641 Cod de procedură penală. Această logică derivă și din pct. 19 și 26 din Hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 13 din 16 decembrie 2013 „Cu privire la aplicarea prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală de către instanțele judecătorești”. Ea prevede expres că din momentul pronunțării încheierii, inculpatul și apărătorul lui nu mai pot renunța pe parcursul procesului penal asupra opțiunii sale de a fi judecată cauza potrivit procedurii simplificate. 4 Dacă, eventual, inculpatul ori apărătorul lui, după adoptarea încheierii privind admiterea cererii de judecare în ordinea art. 3641 Cod de procedură penală, în timpul audierii ori după aceasta, renunță la procedura simplificată, instanța, prin încheiere protocolară, va indica că renunțarea nu poate fi admisă.
Instanța de apel s-a pronunțat asupra argumentelor formulate de apărare pe acest subiect. A reținut că fapta imputată lui Valentin Silvestrov a fost corect încadrată din punct de vedere juridic, încălcări ale normelor imperative de procedură, care să justifice reluarea judecării cauzei în procedura generală, nu există. Ea a confirmat că examinarea cauzei în procedura prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală a fost dispusă corect. A reținut că Valentin Silvestrov a depus personal o cerere autentică, prin care a recunoscut integral faptele imputate. El a solicitat judecarea cauzei în baza probelor administrate la faza de urmărire penală și nu a cerut administrarea de probe noi. Voința inculpatului a fost clară, neechivocă și exprimată în prezența interpretului și apărătorului ales, care a susținut-o. Voința exprimată de inculpat a fost exprimată și verificată în ședință de judecată și în sentință. Instanța a constatat că Valentin Silvestrov a fost informat în mod clar și detaliat asupra acuzației într-o limbă pe care o cunoaște. El a primit actul de acuzare tradus în limba rusă (f.d.100-105, vol. I), a avut acces la materialele dosarului cu suficient timp pînă la formularea cererii de examinare a cauzei în procedură simplificată și nu a formulat obiecții referitoare la neînțelegerea acuzației. Silvestrov a confirmat în fața instanței că a înțeles învinuirea și a recunoscut fapta. Chiar dacă în partea introductivă a rechizitoriului s-a indicat că urmărirea penală a fost începută în baza art. 264 alin. (1) Cod penal, în partea descriptivă și în traducerea în limba rusă, faptele au fost calificate conform art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal. Circumstanțe care să excludă aplicarea dispozițiilor art. 3641 Cod de procedură penală nu au existat. Condițiile legale pentru aplicarea procedurii simplificate au fost întrunite. Având în vedere motivele invocate în recurs, completul nu consideră nerezonabilă motivarea instanței de apel. Instanța de apel a răspuns corespunzător tuturor argumentelor esențiale invocate în apel și reiterate în recurs. Prin urmare, recursul este vădit neîntemeiat.
Din motivele de mai sus, în conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul condamnatului Valentin Silvestrov împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 17 ianuarie 2023. 5 Încheierea este irevocabilă. Președinte Alexandru Negru Judecători Ghenadie Eremciuc Leonid Chirtoacă 6