1ra-1602/2023 — Art. 325 alin. 1 CP

Marat Șarban s-a născut în anul 1973 în orașul Otaci. El a fost învinuit în baza art. 325 alin. (1) Cod penal (corupere activă).

Marat Șarban a fost apărat de avocații Vitalie Gordilă și Veaceslav Pascari.

Marat Șarban a fost învinuit că, la 22 aprilie 2021, în scopul restituirii obiectelor ridicate în cadrul procesului contravențional din 20 aprilie 2021 inițiat în baza art. 263 alin. (1) Cod contravențional, a promis mijloace băneşti în sumă de 500 lei ofiţerului superior de sector al SP nr. 2 (Otaci) al IP Ocniţa Artiom Rovcov, pentru a îndeplini o acţiune contrar exercitării funcţiei. La 23 aprilie 2021, aproximativ la orele 17:10, Marat Șarban, aflându-se în biroul de serviciu al lui Artiom Rovcov, a transmis ultimului bani în sumă de 300 lei, fiind reținut în flagrant. Fapta a fost încadrată în baza art. 325 alin. (1) Cod penal.

În prima instanță cauza penală a fost examinată în procedură generală. La 18 ianuarie 2023, prin sentința Judecătoriei Edineț, sediul Ocnița, Marat Șarban a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 325 alin. (1) Cod penal. El a fost condamnat la patru ani de închisoare. Conform art. 90 Cod penal, executarea pedepsei închisorii a fost suspendată condiționat pe un termen de trei ani. Potrivit art. 79 Cod penal, Marat Șarban a fost liberat de pedeapsă complementară obligatorie, amenda. Instanța a admis cererea privind încasarea de la inculpat a cheltuielilor de judecată în mărime de 2.100 lei. La individualizarea pedepsei, instanța a reținut că nu s-au constatat circumstanțe agravante sau atenuante, inculpatul anterior nu a fost judecat, a fost tras o singură dată la răspundere contravențională, se caracterizează pozitiv, duce un mod de trai modest, are la întreținere o familie mare compusă din concubină, fii și nepoți (f.d. 78). Instanța a constatat că impunerea unei sancțiuni cu amendă în cuantumul prevăzut de la 2.000 la 4.000 de unități convenționale ar afecta enorm starea materială, emoțională și de sănătate, atât a inculpatului, cât și a membrilor familiei sale.

La 31 ianuarie 2023, procurorul în Procuratura r-lui Ocnița, Liliana Moraru, a depus apel. Ea a solicitat casarea sentinței, pe motivul blândeții pedepsei aplicate, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri de condamnare la patru ani închisoare cu executare și la o pedeapsă complementară obligatorie sub formă de 1 amendă în mărime de 2.000 de unități convenționale. Procurorul a susținut că a orientat instanța să aplice o pedeapsă mai aspră ținând cont de gradul prejudiciabil al faptei, însă aceasta a aplicat eronat art. 90 și 79 Cod penal. Pedeapsa aplicată nu ține cont de rolul vinovatului la săvârșirea infracțiunii, că acesta nu și-a recunoscut vinovăția și că nu au fost stabilite circumstanțe ce micșorează gravitatea faptei.

La 12 aprilie 2023, Curtea de Apel Bălți a respins apelul. Ea a constatat că pedeapsa aplicată sub formă de închisoare și suspendarea condiționată, fără aplicarea pedepsei complementare, în temeiul art. 79 Cod penal, a fost stabilită cu respectarea principiului individualizării pedepsei penale. Pedeapsa este echitabilă faptei infracţionale, în limitele legii şi va atinge scopul de corectare şi reeducare a inculpatului. Marat Șarban anterior nu a fost judecat, se caracterizează pozitiv, duce un mod de trai modest, are la întreţinere o familie mare compusă din concubină, fii şi nepoţi. Aplicarea pedepsei cu amendă ar afecta grav și iremediabil starea materială, psihologică și de sănătate a inculpatului și a familiei care se află la întreținerea sa. Inculpatul nu are o stare materială care i-ar permite suportarea unei amenzi penale. El are familia la întreținere, circumstanțe care sunt de natură excepțională și permit aplicarea prevederilor art. 79 alin. (1) Cod penal prin înlăturarea pedepsei cu amendă. Aplicarea amenzii nu corespunde scopului pedepsei penale și poate conduce la urmări prejudiciabile care depășesc limitele rezonabilului. Decizia motivată a fost pronunțată la 24 mai 2023.

La 21 iunie 2023, procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți, Lilia Prisacari, a depus recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală. Ea susține că hotărârea contestată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, iar instanța a admis o eroare gravă de fapt. Pedeapsa individualizată aplicată este contrară prevederilor legale. Instanța de apel nu a acordat deplină eficiență prevederilor art. 61 și 75 Cod penal. Prevederile art. 90 și 79 Cod penal au fost aplicate eronat. Art.79 Cod penal urma a fi aplicat doar în latura reducerii pedepsei principale sub formă de amendă până la 500 unități convenționale, însă nu și pentru excluderea acesteia. Recurentul solicită casarea parțială a deciziei instanței de apel, condamnarea lui Marat Șarban la închisoare pe un termen de patru ani și amendă în mărime de 2000 unități convenționale.

Urmărirea penală a fost pornită la 23 aprilie 2021 și a fost terminată la 29 octombrie 2021. Prima instanță a examinat cauza în perioada 11 noiembrie 2021 – 18 ianuarie 2023. Instanța de apel a examinat cauza în perioada 22 februarie - 12 aprilie 2023. Dosarul a ajuns la Curtea Supremă de Justiție la 12 septembrie 2023.

La 21 septembrie 2023 și 25 octombrie 2024, Curtea Supremă de Justiție a solicitat depunerea referinței la recurs. La 18 noiembrie 2024, avocatul Veaceslav Pascari, în numele condamnatului, a depus referință. El a pledat pentru admisibilitatea recursului, casarea deciziei, din alte motive și pronunțarea unei noi hotărâri de încetare a procesului penal în legătură cu intervenirea termenului de prescripție de atragere la răspundere penală. 2

Articolul 60 Cod penal, care se referă la prescripţia tragerii la răspundere penală, prevede următoarele: (1) Persoana se liberează de răspundere penală dacă din ziua săvârșirii infracţiunii au expirat următoarele termene: a) 3 ani de la săvârșirea unei infracţiuni uşoare.

Articolul 79 Cod penal, care se referă la aplicarea pedepsei mai blînde decît cea prevăzută de lege, prevede următoarele: (1) „Ţinînd cont de circumstanţele excepţionale ale cauzei, legate de scopul şi motivele faptei, de rolul vinovatului în săvîrşirea infracţiunii, de comportarea lui în timpul şi după consumarea infracţiunii, de alte circumstanţe care micşorează esenţial gravitatea faptei şi a consecinţelor ei, precum şi de contribuirea activă a participantului unei infracţiuni săvîrşite în grup la descoperirea acesteia, instanţa de judecată poate aplica o pedeapsă sub limita minimă, prevăzută de legea penală pentru infracţiunea respectivă, sau una mai blîndă, de altă categorie, ori poate să nu aplice pedeapsa complementară obligatorie...”. (11) Poate fi considerată excepţională atît o circumstanţă atenuantă, cît şi un cumul de asemenea circumstanţe legate de situaţiile menţionate la alin.(1).

La data săvârșirii infracțiunii, partea relevantă a art. 325 Cod penal era următoarea: (1) „Promisiunea, oferirea sau darea, personal sau prin mijlocitor, unei persoane publice sau unei persoane publice străine de bunuri, servicii, privilegii sau avantaje sub orice formă, ce nu i se cuvin, pentru aceasta sau pentru o altă persoană, pentru a îndeplini sau nu ori pentru a întîrzia sau a grăbi îndeplinirea unei acţiuni în exercitarea funcţiei sale sau contrar acesteia se pedepseşte cu închisoare de pînă la 6 ani cu amendă în mărime de la 2 000 la 4 000 de unităţi convenţionale, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 6 000 la 10 000 de unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate.

În prezent, partea relevantă a art. 325 Cod penal este: 3 (1)„Promisiunea, oferirea sau darea, personal sau prin mijlocitor, unei persoane publice sau unei persoane publice străine de bunuri, servicii, privilegii sau avantaje sub orice formă ce nu i se cuvin, pentru aceasta sau pentru o altă persoană, pentru a îndeplini sau nu ori pentru a întârzia sau a grăbi îndeplinirea unei acţiuni în exercitarea funcţiei sau contrar acesteia se pedepseşte cu amendă în mărime de la 500 la 1500 de unităţi convenţionale, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 3000 la 5000 de unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate”.

Curtea Supremă de Justiție trebuie să răspundă la întrebarea dacă, în circumstanțele concrete ale acestei cauze, condamnarea cu suspendarea executării pedepsei și înlăturarea pedepsei amenzii, justifică admiterea recursului.

Art. 434 Cod de procedură penală prevede că instanța de recurs verifică legalitatea hotărârii atacate doar în limitele invocate în recurs. Această prevedere nu permite instanței de recurs să admită recursul din alte considerente decât cele invocate în recurs. De asemenea, ea nu permite instanței de recurs să verifice oportunitatea unei soluții judecătorești date de instanța de fond sau apel atât timp cât aceasta este legală (decizia nr. 1ra-854/2022, § 85).

Recurentul critică decizia instanței în legătură cu pedeapsa aplicată, din două motive: a) suspendarea condiționată a executării pedepsei cu închisoarea și b) aplicarea art. 79 Cod penal în ceea ce privește excluderea pedepsei complementare obligatorii (amendă în mărime de la 2000 la 4000 unități convenționale).

Recursul se bazează pe art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală în vigoare până la 01 septembrie 2023. Referitor la aplicarea pedepsei cu suspendarea executării pedepsei cu închisoarea de patru ani, interpretarea sistemică a temeiurilor de recurs sugerează că orice critică adusă motivării pedepsei aplicate de judecător urmează a fi examinată prin prisma art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală (încheierea nr. 1ra-1152/2023, § 21). Prin urmare, în partea aplicării art. 90 Cod penal, recursul va fi examinat prin prisma art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală.

Art. 427 alin. (1) pct. 10) din Codul de procedură penală în vigoare până la 01 septembrie 2023, se referă la individualizarea pedepsei contrar prevederilor legale. Din alin. (1) al acestui articol rezultă că în recurs sunt reparate doar „erorile de drept”. Prin urmare, doar în cazul individualizării sancțiunii contrar legii există temeiul de recurs prevăzut de pct. 10). Recurentul nu a menționat prevederile legale care au fost încălcate la suspendarea executării pedepsei cu închisoarea. El doar își exprimă dezacordul cu această decizie. Aplicarea pedepselor neprivative 4 de liberate ține de discreția judecătorului. Ponderea circumstanțelor atenuante sau agravante la stabilirea pedepsei ține de examinarea fondului cauzei, care, de regulă, nu este examinat în recurs de către Curtea Supremă de Justiție. Prin urmare, referitor la aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 10 Cod de procedură penală.

În privința absolvirii condamnatului de pedeapsa complementară obligatorie (amendă în mărime de la 2.000 la 4.000 de unități convenționale), recursul de asemenea va fi examinat prin prisma art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală. Completul este de acord cu argumentele procurorului potrivit cărora instanțele inferioare au aplicat eronat art. 79 Cod penal. Circumstanțele „excepționale” vizează ansamblul împrejurărilor concrete ale cauzei – scopul și motivele faptei, rolul vinovatului, comportamentul acestuia, precum și circumstanțele care micșorează esențial gravitatea faptei și consecințele ei. Curtea Constituțională în deciziile nr. 181/2021 și nr. 75/2020 a statuat că aprecierea caracterului excepțional al circumstanțelor aparține instanței în fiecare caz particular, nefiind posibilă o enumerare exhaustivă în lege. Totuși, împrejurările obişnuite, adică cele care predomină şi caracterizează majoritatea cetăţenilor, nu pot fi considerate excepţionale (pct. 11 al Hotărârii Plenului CSJ nr. 8/2013). Încă în decembrie 2013, Curtea Supremă de Justiție, prin Recomandarea nr. 61, a explicat că, în cazurile de corupție, excluderea pedepsei complementare obligatorii în temeiul art. 79 Cod penal nu este posibilă, deoarece fără această pedeapsă nu este atins scopul pedepsei penale.

Circumstanțele invocate în această cauză pentru a justifica aplicarea art. 79 Cod penal sunt strâns legate de stare materială a condamnatului, de faptul că duce un mod de trai modest, are la întreţinere o familie mare. Instanța de apel a constatat că aplicarea unei amenzi ar afecta grav și iremediabil starea materială, psihologică și de sănătate a inculpatului și a familiei aflate în întreținerea sa. Asemenea circumstanțe nu pot fi considerate excepționale și nu pot justifica aplicarea art. 79 Cod penal. El mai degrabă reprezintă circumstanțe comune pentru un număr mare de persoane. Mai mult, copiii condamnatului sunt majori și, din cât se pare, sunt apți de muncă. Incapacitatea temporară de plată nu este o scuză pentru o persoană aptă de muncă. Analizând practica sa, completul nu a găsit cauze în care Curtea Supremă a menținut hotărâri judecătorești prin care, invocând art. 79 Cod penal, prima instanță sau cea de apel nu a aplicat pedeapsa complementară obligatorie prevăzută de art. 324 Cod penal. Mai mult ca atât, condamnatul nu și-a recunoscut vinovăția, iar executarea pedepsei principale de asemenea a fost suspendată. De fapt, prin aplicarea art. 79 Cod penal după suspendarea executării pedepsei cu închisoare, instanțele ierarhic inferioare au exclus cea mai efectivă pedeapsă care putea fi aplicată pentru a preveni coruperea activă neagravată.

În pofida celor constatate în paragrafele 21-22, recursul în această parte este inadmisibil în temeiul art. 432 alin. (2) pct. 5) Cod de procedură penală. La moment, aplicarea art. 79 Cod penal nu trezește probleme sistemice în practică, iar 5 Curtea Supremă de Justiție are la acest capitol o practică clară și consistentă (vezi deciziile nr. 1ra-503/2024 și 1ra-572/2023). Ea corespunde interpretării de mai sus.

Marat Șarban a fost condamnat la pedeapsa cu închisoarea. Prin Legea nr. 136/2024, în vigoare din 07 septembrie 2024, pentru săvârșirea faptei incriminate, pedeapsa cu închisoarea a fost exclusă (vezi para. 14). La moment, art. 325 alin. (1) Cod penal prevede pedeapsa principală - amenda, în mărime de la 500 la 1500 de unităţi convenţionale. Aceasta infracțiune este calificată ca una ușoară. Legea nouă ușurează pedeapsa și are efect retroactiv. Potrivit art. 60 alin. (1) Cod penal, persoana se liberează de răspundere penală dacă din ziua săvârșirii unei infracţiuni uşoare au expirat trei ani. Fapta a fost comisă la 22 aprilie 2021, cu mai mult de trei ani în urmă.

Astfel, problema juridică invocată în recurs nu este de o importanţă fundamentală pentru dezvoltarea jurisprudenţei, iar admiterea recursului nu ar produce efecte practice.

Din considerentele de mai sus, în conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 3) și 5) Cod de procedură penală, în numele legii, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul procurorului Lilia Prisacari împotriva deciziei Curţii de Apel Bălți din 12 aprilie 2023. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stella Bleșceaga Judecători Alexandru Negru Leonid Chirtoacă 6