3r-199/26 — Contestarea actului administrativ

La data de 24 iulie 2020, Umaneț Chiril s-a adresat cu acțiune împotriva Agenției Servicii Publice, terț Primăria și Consiliul satului Colonița, Necruța-Matei Victor, Ghimp Viorel cu privire la anularea refuzului nr.01/U-327/20 din 22.06.2020, a deciziei din 15.05.2019 și obligarea efectuării înregistrării dreptului de proprietate.

Prin hotărârea din 17 februarie 2025 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a respins ca neîntemeiată acțiunea de contencios administrativ depusă de Umaneț Chiril împotriva Agenția Servicii Publice, terț Primăria și Consiliul satului Colonița, Necruța-Matei Victor, Ghimp Viorel cu privire la anularea refuzului nr.01/U-327/20 din 22.06.2020, a deciziei din 15.05.2019 și obligarea efectuării înregistrării dreptului de proprietate.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 22 februarie 2025, Umaneț Chiril, reprezentat de avocatul Ciobanu Vadim a depus apel împotriva hotărîrii instanței de fond.

Prin încheierea din 27 aprilie 2026 a Curții de Apel Centru, s-a stabilit apelantului Umaneț Chiril, un termen de 5 zile de la data notificării prezentei încheieri, pentru prezentarea dovezii achitării taxei de timbru în sumă de 200 de lei, în original.

La 10 mai 2026, Umaneț Chiril prin intermediul reprezentantului său, avocatul Ciobanu Vadim a prezentat dovada de achitare a taxei de timbru.

Prin încheierea din 26 mai 2026 a Curții de Apel Centru, s-a declarat inadmisibil apelul depus de Umaneț Chiril, reprezentat de avocatul Ciobanu Vadim, împotriva hotărârii din 17 februarie 2025 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, din motiv că apelantul a prezentat motivarea apelului după expirarea termenului stabilit de art. 232 alin. (2) Cod administrativ.

La data de 04 iunie 2026, Umaneț Chiril, reprezentat de avocatul Ciobanu Vadim, a depus recurs împotriva încheierii din 26 mai 2026 a Curții de Apel Centru, prin care a solicitat admiterea cererii de recurs, casarea 1 încheierii din 26 mai 2026 a Curții de Apel Centru cu remiterea cauzei la Curtea de apel pentru examinarea cererii de apel, sau după caz, repunerea în termen pentru prezentarea motivării apelului

În motivarea recursului, a invocat că încheierea contestată este afectată de o motivare insuficientă, întrucât instanța de apel nu a oferit un răspuns argumentat unei împrejurări esențiale pentru soluționarea excepției de inadmisibilitate, și anume existenței confirmării exprese a recepționării hotărârii motivate la data de 22 mai 2025, limitându-se la constatarea expedierii mesajului electronic la data de 13 mai 2025 fără a explica efectele juridice ale confirmării solicitate și recepționate ulterior.

A mai indicat recurentul că, instanța de apel a apreciat că hotărârea motivată a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a fost notificată reprezentantului recurentului la data de 13 mai 2025 prin intermediul poștei electronice iar, termenul prevăzut de art. 232 alin. (2) Cod administrativ a început să curgă din data de 14 mai 2025, expirând la data de 12 iunie 2025, motivarea apelului depusă la 18 iunie 2025 fiind considerată tardivă.

În opinia recurentului, această concluzie nu corespunde materialelor cauzei și nici regulilor care guvernează aprecierea probelor și stabilirea circumstanțelor relevante pentru calcularea termenelor procedurale. Or, din înscrisurile anexate la dosar rezultă că la data de 13 mai 2025 instanța de fond a expediat prin poșta electronică hotărârea motivată, însă odată cu transmiterea acesteia grefierul nu s-a limitat la simpla remitere a documentului, dar a solicitat expres destinatarului confirmarea recepționării mesajului.

Ca răspuns la această solicitare, reprezentantul recurentului a confirmat recepționarea comunicării la data de 22 mai 2025 prin mesajul „Recepționat”.

Recurentul a indicat că, chiar și în ipoteza în care instanța consideră că termenul prevăzut de art. 232 alin. (2) Cod administrativ a început să curgă la data de 14 mai 2025 și că motivarea apelului a fost depusă după expirarea acestuia, circumstanțele concrete ale cauzei demonstrează existența unor motive obiective care justifica repunerea în termen. Astfel, depunerea motivării apelului la data de 18 iunie 2025 nu a fost determinată de pasivitatea sau neglijență recurentului, ci de convingerea legitimă că termenul procedural urma să fie calculat din momentul confirmării recepționării hotărârii motivate, confirmare solicitată de instanţa de fond și efectuată la data de 22 mai 2025. Or, atunci când însăși autoritatea care efectuează comunicarea solicită expres confirmarea recepționării actului 2 procedural, este firesc și rezonabil ca destinatarul să atribuie relevanță juridică acestui moment și să considere că termenul procedural începe să curgă de la data confirmării solicitate.

A mai indicat recurentul că, în cazul în care Curtea Supremă de Justiție va considera că motivarea apelului a fost depusă peste termenul prevăzut de lege, solicită repunerea în termenul pentru depunerea motivării apelului, întrucât omisiunea termenului, dacă se va constata existența acesteia, a fost determinată de împrejurări obiective și justificabile, iar refuzul repunerii în termen ar constitui o ingerință disproporționată în dreptul recurentului de acces la instanță și de exercitare efectivă a căii de atac.

Art. 242 din Codul administrativ relevă că: „Recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic”

Prin prisma art. 191 alin. (5) lit. b) din Codul administrativ: „Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, a deciziilor și a încheierilor curților de apel”

Art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ prevede că: „Examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii: respinge recursul”

Art. 236 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrativ prevede că: „Instanța de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil, apelul se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. Apelul se declară inadmisibil în special când motivarea apelului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (2).

Art. 232 alin. (2) din Codul administrativ prevede că: „Motivarea apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată”.

Art. 223 din Codul administrativ prevede că: „Hotărârile și alte acte de dispoziție prin care se stabilesc termene, precum şi numirea ședințelor și citațiile se notifică participanților la proces conform art. 96–114.„

Art. 96 alin. (1) şi (2) din Codul administrativ statuează că: 3 „(1) Notificările şi comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă şi eficientă din punctul de vedere al costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării şi acceptată de participantul la procedură. (2) Autoritățile publice trebuie să se asigure că participanții la procedură indică, în cadrul procedurii, o modalitate principală de comunicare, precum şi modalităţi alternative.”

Art. 97 alin.(1) şi alin. (3) lit.d) din Codul administrativ prevede că: „Notificarea este comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma stabilită de prezentul cod. Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare: notificare prin act de recunoaștere a recepționării; notificare prin poștă cu act de notificare; notificare prin poștă cu scrisoare recomandată; notificare prin poștă electronică sau prin mijloace electronice de comunicație dedicate”.

Art. 24 alin. (1) din Codul administrativ prevede că: „Participanții la procedura administrativă şi procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite drepturile şi să îşi îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți.”

Prin hotărârea din 17 februarie 2025 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a respins ca neîntemeiată acțiunea de contencios administrativ depusă de Umaneț Chiril împotriva Agenția Servicii Publice, terț Primăria și Consiliul satului Colonița, Necruța-Matei Victor, Ghimp Viorel cu privire la anularea refuzului nr.01/U-327/20 din 22.06.2020, a deciziei din 15.05.2019 și obligarea efectuării înregistrării dreptului de proprietate.

La 22 februarie 2025, Umaneț Chiril, reprezentat de avocatul Ciobanu Vadim a depus apel împotriva hotărîrii instanței de fond.

Prin încheierea din 27 aprilie 2026 a Curții de Apel Centru, s-a stabilit apelantului Umaneț Chiril, un termen de 5 zile de la data notificării prezentei încheieri, pentru prezentarea dovezii achitării taxei de timbru în sumă de 200 de lei, în original.

La 10 mai 2026, Umaneț Chiril prin intermediul reprezentantului său, avocatul Ciobanu Vadim a prezentat dovada de achitare a taxei de timbru. 4

La 13 mai 2025 prin intermediul poștei electronice a fost expediată participanților la proces copia hotărârii motivate (f.d. 17, vol. II).

Astfel, termenul de prezentare a motivării apelului, fiind de 30 de zile de la data notificării hotărârii motivate, a început să curgă de la data de 14 mai 2025 și a expirat la 12 iunie 2025.

Raportat la cele expuse supra, este cert că legiuitorul a prevăzut depunerea apelului separat de motivarea acestuia, respectiv, termenul de declarare și cel de prezentare a motivării apelului curg din momente diferite.

Astfel, completul menționează că, exercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în termenul legal atrage decăderea din drept, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei să efectueze acțiunea în termen.

În circumstanțele descrise, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că motivarea apelului împotriva hotărârii din 17 februarie 2025 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, nu a fost prezentată instanței de apel așa cum prevede norma legală indicată la pct. 19.

Astfel, ținând cont de circumstanțele faptice reținute și prevederile legale citate supra, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că, Umaneț Chiril, reprezentat de avocatul Ciobanu Vadim, nu a depus apelul în termenul prevăzut de art. 232 alin. (2) Cod administrativ. Acesta fiind depus la data de 18 iunie 2025, în afara termenului.

Argumentul avocatului Ciobanu Vadim, în interesele lui Umaneț Chiril, precum că termenul începe a curge din data recepționării efective a hotărârii motivate, este considerat neîntemeiat de către instanţa de recurs, or, prin prisma art. 22 alin. (4) lit. c) din Codul civil în cazul unei notificări transmise prin poştă electronică, notificarea se consideră ajunsă la destinatar, când poate fi accesată de către destinatar.

La caz, avocatul Ciobanu Vadim, în interesele lui Umaneț Chiril, din 14 mai 2025, odată cu transmiterea mesajului electronic, a avut posibilitatea efectivă de a lua cunoștință de conținutul hotărârii motivate, faptul că acesta a accesat mesajul ulterior, nu înseamnă că din acel moment începe a curge termenul.

Completul de judecată evidențiază că utilizarea mijloacelor electronice de comunicare implică acceptarea faptului că informațiile transmise sunt recepționate în mod prompt la adresa electronică indicată, iar verificarea corespondenței electronice revine destinatarului. Prin urmare, data expedierii mesajului electronic constituie momentul de la care apelantul avea posibilitatea reală și rezonabilă de a accesa hotărârea motivată și de a întreprinde măsurile necesare pentru prezentarea motivării apelului în termen.

Referitor la susținerile recurentului precum că a recepționat hotărârea motivată la data de 22 mai 2025, Completul de judecată reamintește că, în jurisprudența Curții Supreme de Justiție, s-a statuat 5 constant că dovada comunicării actelor procesuale se realizează prin extrasul operatorului de poștă electronică, care indică datele expeditorului și destinatarului, data și ora expedierii și atașamentul transmis. Doar în situația existenței unei erori tehnice, extrasul conține mențiuni privind imposibilitatea expedierii, reflectate prin notificări ale sistemului „Mail delivery system” (a se vedea decizia CSJ nr. 2r-363/24, §54, nr. 2r-385/25, §38). În lipsa unor asemenea mențiuni, comunicarea se consideră valabil efectuată. Coroborând aceste standarde jurisprudențiale cu extrasul poștei electronice anexat la dosar, Completul constată că reprezentantului lui Umaneț Chiril, avocatului Ciobanu Vadim, i-a fost notificată la 13 mai 2025 hotărârea motivată. Comunicarea s-a realizat prin expedierea actului la adresa electronică profesională a avocatului, fără a fi necesară confirmarea suplimentară din partea destinatarului. Rolul instanței este de a transmite actul judecătoresc, iar partea interesată are obligația de a întreprinde măsurile necesare pentru protejarea dreptului de acces la instanță, inclusiv prin executarea în termen a indicațiilor instanţei.

Cât privește solicitarea recurentului cu privire la repunerea în termen a cererii de apel, Completul reține că în virtutea prevederilor art. 116 alin. (2) Cod procedură civilă, în coroborare cu art. 195 Cod administrativ, competența de a soluționa cererea de repunere în termen a apelului revine instanței de apel, ca instanță competentă, și nu instanței de recurs.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție subliniază, că importanța termenelor procedurali este dictată de faptul că ele determină regimul temporar optimal pentru realizarea justiției, pe de o parte, mobilizează cercetarea cauzei, pe de altă parte contracarează urgentarea nejustificată a realizării drepturilor și obligațiilor procesuale, reprezentând instrumentul prevenirii uzării de către participanții la proces cu rea-credință de drepturile lor procedurale. Prin urmare, neexecutarea dispozițiilor normelor de drept material determină aplicarea sancțiunilor procedurale.

Reieșind din cele expuse, se constată temeinicia încheierii instanței de apel, deoarece recurentul/apelantul nu a prezentat motivarea apelului în modul stabilit la pct. 19, fapt pentru care survin consecințele prevederilor pct. 18. Instanța de recurs consideră că soluția instanței de apel este compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul art. 6 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale. Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, cărora li se subsumează și instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă.

De asemenea, actele cauzei, denotă faptul că, apelantul/recurentul, nu a întreprins acțiuni concrete de a se informa despre derularea examinării cauzei din momentul depunerii apelului nemotivat. Deși, atunci când persoana interesată, inițiază o cale de atac, în contencios administrativ, obligațiile procedurale sunt angajate în mod automat. În calitatea sa de 6 reclamant, acesta, avea obligația să îndeplinească actele de procedură în condițiile, ordinea și termenele stabilite de lege sau de judecător, să își probeze pretențiile, să contribuie la desfășurarea fără întârziere a procesului, urmărind, tot astfel, finalizarea acestuia.

În context, completul amintește că art. 6 § 1 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale îi garantează fiecărei persoane dreptul de a sesiza o instanță cu orice contestație referitoare la drepturile şi obligațiile sale cu caracter civil. Curtea a relatat însă în practica sa constantă că „dreptul la o instanţă” nu este absolut. În această privință, Curtea Europeană, în mai multe cauze de acest gen, nu exclude niciodată ipoteza că interesele unei bune administrări a justiţiei pot să justifice impunerea unui termen de exercitare a căii de atac [cauza Kemp vs Luxembourg; Diaz Ochoa vs Spaniei], în care înalta Curte a arătat că termenul fixat de legea internă este o restricție ce guvernează accesul la justiție.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că, soluția emisă de către instanța de apel este una întemeiată legal și în corespundere cu circumstanțele cauzei, or argumentele și probele invocate în susținerea cererii de recurs sunt contrare legislației procesuale și lipsite de relevanță.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ. COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge recursul declarat de Umaneț Chiril reprezentat de avocatul Ciobanu Vadim împotriva încheierii din 26 mai 2026 a Curții de Apel Centru. Decizia este irevocabilă. Președinte Diana Stănilă Judecători GheorgheStratulat Ana Cucerescu 7