3ra-371/16 — Contestarea actului administrativ

Judecătoria Rîşcani Dosarul nr.3ra-371/16 Mun. Chişinău Judecător:L. Lupaşco Curtea de Apel Chişinău Judecători: N. Budăi, A. Panov, I. Muruianu ÎNCHEIERE 02 martie 2016 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului Valeriu Doagă, Judecători Dumitru Mardari, Iuliana Oprea soluţionând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată „Chişinău - Gaz”, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Victoria-Agro” împotriva Societăţii cu Răspundere Limitată „Chişinău-Gaz” privind contestarea actelor administrative şi acţiunea reconvenţională înaintată de Societatea cu Răspundere Limitată „Chişinău-Gaz” împotriva Societăţii cu Răspundere Limitată „Victoria-Agro” privind încasarea sumei cu titlu de datorie pentru consum fraudulos şi a taxei de stat, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 15 octombrie 2015, CONSTATĂ : La 19.03.2013, SRL „Victoria-Agro” a depus cerere de chemare în instanţa de judecată împotriva SRL „Chişinău-Gaz” privind contestarea actelor administrative.

În motivarea acţiunii a indicat că, la 24.12.2012 reprezentanţii pîrîtei SRL „Chişinău - Gaz" au deconectat instalaţia de utilizare de gaze naturale, motivul deconectării fiind anunţat - încălcarea tehnicii securităţii, iar la data de 26.12.2012 aceleaşi persoane au întocmit un act prin care au învinuit compania de încălcarea clauzelor contractuale, totodată înaintând factura de plată nr.5306 01 din 03.01.2013 calculată conform pct. 151 din Regulamentul pentru furnizarea şi utilizarea gazelor. Menţionează că, la data de 24.01.2013 reclamanta s-a adresat către pârâtă cu o cerere prealabilă prin care şi-a expus dezacordul privind actele contestate, iar la data de 25.02.2013 pârâta a expediat in adresa reclamantei răspuns la cererea prealabilă prin care a respins toate solicitările înaintate.

Argumentează reclamanta că, actul din 26.12.2012 prin care s-a stabilit încălcarea clauzelor contractuale si factura de plată nr.5306/01 din 03.0,1.2013 calculată conform pct. 151 din Regulamentul pentru furnizarea si utilizarea gazelor, sunt neîntemeiate, deoarece controlul şi întocmirea Actului de stabilire a încălcării clauzelor contractuale a fost efectuat unipersonal, fără prezenţa consumatorului sau a reprezentantului acestuia. Consumatorului nu i s-a demonstrat modul de încălcare a clauzelor contractuale. 1 Consideră că, frauda de care este învinuită compania putea fi făcută doar în condiţiile în care reţeaua furnizorului era deconectată, deoarece aşa numitul branşament, după cum rezultă din act, era unit de până la punctul de delimitare, la conducta subterană care putea fi deconectată doar de la punctul de distribuţie a furnizorului, fapt care nici cum nu a putut fi făcut de către consumator.

Solicită reclamanta declararea nulităţii Actului de deconectare din 24.12.2012; anularea actului din 26.12.2012 şi facturii nr. 5306/01 din 03.01.2013 calculată conform pct. 151 din Regulamentul pentru furnizarea şi utilizarea gazelor naturale, aprobat prin Hotărîrea nr. 415/2011 a Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică. La 24.05.2013, SRL „Chişinău-Gaz” a depus acţiune reconvenţională către SRL “Victoria-Agro” privind încasarea sumei cu titlu de datorie pentru consum fraudulos şi a taxei de stat. În motivarea acţiunii reconvenţionale, SRL „Chişinău – Gaz” a invocat încheierea cu SRL „Victoria – Agro” a contractului de furnizare a gazelor naturale nr. 5306, cu deschiderea contului personal şi facturat corespunzător.

Susţine că, la 24.12.12, de către reprezentanţii furnizorului SRL „Chişinău- Gaz”, a fost efectuat controlul la locul de consum situat pe adresa mun. Chişinău str. Aerodromului, 4, în urma căruia a fost depistată conectarea neautorizată la reţeaua de gaze naturale prin evitarea echipamentului de măsurare, prin tub de propilen, care ducea prin peretele clădirii în interiorul acesteia. SRL „Chişinău-Gaz” consideră că de către consumator au fost încălcate grav condiţiile contractuale. Argumentează că, în vederea reparării prejudiciului şi soluţionării litigiului pe cale amiabilă, prin reclamaţia nr. 543 din 25.02.2013 SRL „Chişinău-Gaz a solicitat achitarea benevolă a prejudiciului cauzat însă, solicitarea a rămas fără răspuns, fapt ce a determinat SRL „Chişinău-Gaz” să se adreseze cu cererea reconvenţională, prin care solicită încasarea de la SRL „Victoria – Agro” a prejudiciului în mărime de 936 556, 37 lei şi taxa de stat în mărime de 28 096, 69 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 08.06.2015, s-a admis acţiunea înaintată de SRL „Victoria-Agro”. S-a anulat dispoziţia emisă de SRL „Chişinău-Gaz” la 24.12.2012 de deconectare a instalaţiei de utilizare de la reţeaua de gaze naturale a consumatorului final - SRL “Victoria-Agro”. S-a anulat Actul din 26.12.2012 întocmit de SRL “Chişinău-Gaz”, prin care SRL „Victoria-Agro” este obligată să achite suma pentru consum de gaze natural în mărime de 936 556 lei 37 bani, calculată conform sistemului pauşal conform pct.151 din Regulamentul pentru furnizarea şi utilizarea gazelor natural, aprobat prin Hotărârea nr.415/2011 a Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică. S-a respins, ca fiind neîntemeiată acţiunea reconvenţională înaintată de SRL „Chişinău-Gaz” împotriva SRL „Victoria-Agro” privind încasarea sumei cu titlu de datorie pentru consum fraudulos şi a taxei de stat.

Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a menţionat că acţiunea înaintată de către SRL „Victoria-Agro” este bazată pe suport legal şi probator, iar cererea 2 reconvenţională înaintă de către SRL „Chişinău-Gaz” este neîntemeiată, deoarece materialul probator denotă nulitatea Actului din 26.12.2012 şi Facturii nr. 5306/01 din 03.01.2013 eliberată de SRL „Chişinău-Gaz” prin care SRL „Victoria-Agro” este obligată să achite suma pentru consum de gaze naturale în mărime de 936 556 lei şi 37 bani. La 10.06.2015 şi la 27.07.2015, SRL „Chişinău-Gaz”a declarat apel împotriva hotărârii primei instanţe, solicitând admiterea apelului, casarea integrală a hotărârii primei instanţe, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acţiunii înaintate de SRL “Victoria-Agro” şi admiterea acţiunii reconvenţionale integral înaintată de SRL “Chişinău-Gaz”, cu încasarea din contul intimatei a taxei de stat achitate la depunerea acţiunii reconvenţionale şi la depunerea cererii de apel.

În motivarea apelului a indicat că, prima instanţă la adoptarea hotărîrii nu a constatat şi nu a elucidat pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii în fond, concluziile expuse în hotărîre sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii, cît şi au fost încălcate şi aplicate eronat normele de drept procedural. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 15 octombrie 2015 s-a respins apelul declarat de către SRL „Chişinău-Gaz” şi s-a menţinut hotărârea Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 08 iunie 2015. Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a conchis că motivele invocate de apelant nu şi-au găsit reflectare de fapt în probele acumulate la materialele dosarului, argumentele formulate în cererea de apel sunt neîntemeiate.

Totodată, instanţa de apel a indicat că, prima instanţă a dat o apreciare obiectivă şi justă probelor administrate, a constatat şi elucidat pe deplin toate circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii şi corect a aplicat normele de drept material şi procedural şi în consecinţă a adoptat o hotărîre legală şi întemeiată. Nefiind de acord cu decizia instanţei de apel SRL „Chişinău - Gaz” a declarat recurs prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei Curţii de Apel Chişinău din 15.10.2015 şi a hotărârii instanţei de fond din 08.06.2015, cu restituirea pricinii spre rejudecare. La 19.02.2016, SRL „Victoria-Agro” a înaintat referinţă prin care a solicitat respingerea recursului înaintat de către SRL „Chişinău - Gaz” ca fiind neîntemeiat.

Instanţa de recurs constată că, decizia instanţei de apel din data de 15.10.2015 a fost recepţionată de către recurent la data de 18.11.2015. Astfel, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, prin prisma art. 425 CPC, consideră recursul depus la data de 11.01.2016 în termen. În conformitate cu art.439 alin.(2) Cod de procedură civilă, după parvenirea dosarului un complet din 3 judecători decide asupra admisibilităţii recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei timp de o lună de la data primirii acestuia. 3 În cazul neprezentării referinţei în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se va decide în lipsa acesteia.

În motivarea cererii de recurs, recurentul a reiterat argumentele de fapt expuse în cererea de apel şi anume, neaplicarea normelor de drept material şi procedural pertinente cauzei. Examinînd temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele pricinii civile, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente. Verificînd motivele de casare invocate în cererea de recurs, Colegiul atestă că recurentul indică argumente ce ţin de dezacordul cu felul în care instanţele au apreciat înscrisurile probatoare şi au constatat circumstanţele cauzei. Nu pot fi reţinute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece ţin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs.

În speţă, Colegiul menţionează că, recursul în cauză conţine obiecţiile de fapt şi de drept, care deja au fost obiect de studiere şi verificare de către instanţele ierarhic inferioare, primind o apreciere corespunzătoare. În consecinţă, nu există aparenţa unei încălcări a dreptului recurentului la soluţionarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei, în modul în care este garantat de articolului 6 § 1 al Convenţiei. Drept urmare, se reţine că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de admitere a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, aşa cum formal invocă recurentul şi, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt.

Astfel, Colegiul constată că argumentele invocate de recurent nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC RM, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) ale aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

4 În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC RM cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Totodată, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, pe cînd în recursul declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată „Chişinău - Gaz” asemenea aspecte nu se regăsesc. Din considerentele menţionate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată „Chişinău - Gaz” ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 269-270, 432, 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC al RM, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, DISPUNE: Recursul declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată „Chişinău - Gaz” se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului Valeriu Doagă Judecători Dumitru Mardari Iuliana Oprea 5