2r-178/16 — Evacuarea silită

Dosarul nr.2r-178/16 Prima instanţă: Judecătoria Făleşti (jud. L. Trocin) Instanţa de apel: Curtea de Apel Bălţi (jud. E. Ababei, A. Garbuz, G. Polivalenco) DECIZIE 02 martie 2016 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele ședinței: Tatiana Vieru Judecători: Galina Stratulat Oleg Sternioală examinând recursul declarat de Vladimir Stînca şi avocatul Aurelia Mîrzîncu, în interesele lui Vladimir Stînca, împotriva încheierii din 29 octombrie 2015 a Curții de Apel Bălţi, adoptată în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Primăria sat. Catranîc, rl Făleşti împotriva lui Vladimir Stînca, Irina Stînca şi Aliona Stînca cu privire la evacuarea silită cu bunurile mobile ce le aparţin din bunul imobil şi încasarea cheltuielilor de judecată, c o n s t a t ă : La data de 07 august 2014, Primăria sat.

Catranîc, rl Făleşti s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva lui Vladimir Stînca, solicitînd iniţial evacuarea silită a pîrîtului cu membrii familiei şi bunurile mobile ce le aparţin din cele două odăi ocupate samavolnic din partea stîngă a edificiului cu număr cadastral 4339122.125.02, cu suprafaţa de 156,7 metri patraţi din sat. Catranîc, rl Făleşti. În motivarea acţiunii s-a invocat că în proprietate publică a administraţiei publice locale Catranîc se află complexul de clădiri-grădiniţa de copii din sat. Catranîc, constituit din patru edificii care conform planului geometric, întocmit de către Oficiul Teritorial Cadastral Făleşti, clădirea nr. 1 are numărul cadastral 4339122.125.01, clădirea nr. 2 - numărul cadastral 4339122.125.02, clădirea nr.3 - numărul cadastral 4339122.125.03; clădirea nr.4 - numărul cadastral 4339122.125.04;.

Menţionează că, începînd cu anii 1982-1983, cînd în aceste edificii era amplasată școala din sat. Catranîc, Vladimir Stînca, care în acea perioadă deţinea funcţia de director al acestei şcoli, a ocupat samavolnic două odăi din clădirea cu număr cadastral 4339122.125.02, cu suprafaţa de 156,7 m. p., pentru utilizare în calitate de spaţiu locativ împreună cu membrii familiei: soţia Irina Stînca şi fiica 1 Aliona Stînca. Încăperile sunt folosite cu titlu gratuit pînă în prezent. Notează că, pe lîngă faptul că cele două odăi sînt ocupate samavolnic, utilizarea în continuare a acestora de către pîrîtul Vladimir Stîncă şi membrii familiei sale contravine normelor legale care reglementează activitatea instituţiilor pentru copii.

Conform cerinţelor şi normelor sanitaro-igienice şi antiepidemice nr.06.7.3.21 din 01 noiembrie 1996 „Igiena instituţiilor preşcolare”, instituţiile pentru copii au regim de lucru închis. Conform Legii cu privire la asigurarea sanitaro-epidemiologică a populaţiei, nr. 1513 din 16 iunie 1993, cazarea sau locuirea persoanelor străine în instituțiile pentru copii este interzisă, astfel că utilizarea lor în continuare conform destinației, este absolut inadmisibilă. Afirmă că, prin preavizul nr. 134 din 15 mai 2014, recepţionat la data de 18 iulie 2014 de Vladimir Stînca, ultimul a fost somat să elibereze spaţiul ocupat şi să- l restituie Primăriei sat. Catranîc, însă somaţia a rămas fără răspuns şi neexecutată.

Declară că, pîrîtul Vladimir Stînca nu are drept de proprietate asupra acestor două odăi. Conform datelor din Registrul de gospodării al Primăriei nr.3, pîrîtul dispune doar de lot auxiliar în mărime de 0,30 ha în extravilianul satului Catranîc. Indică că, dreptul de proprietate asupra construcţiilor cu numerele cadastrale 4339122.125.01, 4339122.125.02, 4339122.125.03 şi 4339122.125.04, îl deţine Consiliul local Catranîc, conform Extrasului din Registrul bunurilor imobile. Consideră că, în aceste circumstanţe ocuparea de către pîrîtul Vladimir Stînca cu membrii familiei sale în continuare a celor două odăi este o acţiune ilegală, ce contravine normelor legale în vigoare. Prin încheierea protocolară din 06 octombrie 2014 a judecătoriei Făleşti s-au atras în calitate de intervenienţi accesorii Irina Stînca şi Aliona Stînca.

La data de 13 noiembrie 2014, Primăria sat. Catranîc, rl Făleşti a depus o cerere concretizată, prin care a indicat cu calitatea de pîrîţi inclusiv şi intervenienții accesorii Irina Stînca şi Aliona Stînca şi a solicitat evacuarea silită a pîrîţilor cu bunurile mobile ce le aparţin din cele două odăi ocupate samavolnic din partea stîngă a edificiului cu număr cadastral 4339122.125.02, cu suprafaţa de 156,7 metri patraţi din sat. Catranîc, rl Făleşti şi încasarea în mod solidar a cheltuielilor de judecată în mărime de 200 lei, suportate pentru citarea pîrîţilor. Prin hotărârea din 16 decembrie 2014 a judecătoriei Făleşti s-a admis acţiunea depusă de Primăria sat. Catranîc şi s-a evacuat Vladimir Stînca, Irina Stînca, Aliona Stînca cu bunurile mobile ce le aparţin din cele două odăi ocupate samovolnic din partea stîngă a edificiului cu număr cadastral 4339122.125.02 cu suprafaţa de 156,7 metri patraţi din sat.

Catranîc, rl Făleşti; s-a încasat în mod solidar, din contul lui Vladimir Stînca, Irina Stînca, Aliona Stînca în beneficiul Primăriei s. Catranîc, rl Făleşti, cheltuielile de judecată în sumă de 200 lei. La data de 26 octombrie 2015, Vladimir Stînca a depus apel nemotivat împotriva hotărîrii din16 decembrie 2014 a judecătoriei Făleşti, solicitînd casarea acesteia. Prin încheierea din 29 octombrie 2015 a Curţii de Apel Bălţi s-a restituit cererea de apel cu anexele lui Vladimir Stînca, ca fiind depus în afara termenului legal. 2 La data de 28 decembrie 2015, avocatul Aurelia Mîrzîncu, în interesele lui Vladimir Stînca, a declarat recurs împotriva încheierii din 29 octombrie 2015 a Curţii de Apel Bălţi, solicitînd casarea acesteia.

În motivarea recursului s-a invocat că Vladimir Stînca a aflat la data de 24 septembrie 2015, cînd executorul judecătoresc a început acţiuni de executare silită, despre existenţa hotărîrii judecătoreşti privind evacuarea silită a sa şi a Irinei Stînca, Alionei Stînca din imobilul care le aparţine. Susţine că, în şedinţele de judecată Vladimir Stînca nu a fost citat legal, deoarece nu domicilia în rl Făleşti. Menţionează că, nefiind de acord cu hotărîrea din 16 decembrie 2014 a judecătoriei Făleşti, la data de 23 octombrie 2015 Vladimir Stînca a depus cerere de apel nemotivată prin intermediul oficiului poştal, solicitînd anularea hotărîrii ca neîntemeiată şi nefondată, din motiv că nu a fost legal citat, cu intenţia de a depune ulterior o cerere de apel motivată.

Prin încheierea din 29 octombrie 2015 a Curţii de Apel Bălţi s-a restituit lui Vladimir Stînca cererea de apel şi actele anexate. Specifică că, Vladimir Stînca nu a fost citat legal în şedinţa instanţei de apel din 29 octombrie 2015 şi nu a ştiut despre desfăşurarea acesteia, ca rezultat a fost lipsit de dreptul de a depune o cerere de apel motivată cu argumentarea repunerii în termenul de atac a hotărîrii instanţei de fond. Precizează că, despre încheierea din 29 octombrie 2015 a Curţii de Apel Bălţi a aflat de la colaboratorii cancelariei instanţei vizate, care l-au informat că deja există o încheiere de restituire a cererii de apel şi că o va primi de la judecătoria Făleşti, unde a fost remis dosarul civil.

La data de 11 decembrie 2015, conform cererii depuse, Vladimir Stînca a primit încheierea contestată. Consideră că, încheierea din 29 octombrie 2015 a Curţii de Apel Bălţi este ilegală, iar argumentele instanţei expuse în partea motivantă a încheierii urmează a fi apreciate critic, deoarece recurentul nu fost legal citat în instanţa de apel, fiindu-i îngrădit accesul la justiţie, garantat de art. 20 al Constituției RM. La data de 17 februarie 2016, Vladimir Stînca a depus cerere de recurs alăturat, solicitînd casarea încheierii din 29 octombrie 2015 a Curţii de Apel Bălţi, cu remiterea pricinii la rejudecare. În motivarea recursului s-a invocat că acţiunea de evacuare a familiei sale constituie o schema frauduloasă de răzbunare.

În conformitate cu art. 425 Cod de procedură civilă, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la pronunțarea ei. Curtea de Apel Bălţi a adoptat încheierea la data de 29 octombrie 2015, iar recursul a fost declarat de avocatul Aurelia Mîrzîncu, în interesele lui Vladimir Stînca, la data de 24 decembrie 2015, conform sigiliului Oficiului Poştal (f.d.82). Din materialele pricinii rezultă că încheierea a fost expediată lui Vladimir Stînca la data de 02 noiembrie 2015 (f.d.66), însă date despre recepţionarea acesteia lipsesc. Tot aici, este de menţionat că din materialele cauzei rezultă că la data de 09 decembrie 2015, la solicitarea lui Vladmir Stînca, judecătoria Făleşti i-a expediat 3 copia încheierii din 29 octombrie 2015 a Curţii de Apel Bălţi (f.d.70), însă date despre recepţionarea acesteia lipsesc.

Astfel, Colegiul consideră că recursul declarat la data de 24 decembrie 2015 de Vladimir Stînca şi avocatul Aurelia Mîrzîncu, în interesele lui Vladimir Stînca, este în termen. Examinînd temeiurile recursului, în raport cu materialele pricinii, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul declarat de Vladimir Stînca şi avocatul Aurelia Mîrzîncu, în interesele lui Vladimir Stînca neîntemeiat şi pasibil de fi respins din următoarele motive. În conformitate cu prevederile art. 362 Cod de procedură civilă, termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunţării dispozitivului hotărîrii, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de apel se întrerupe prin decesul participantului la proces care avea interes să facă apel sau prin decesul mandatarului căruia i se comunicase hotărîrea.

În astfel de cazuri, se face o nouă comunicare la locul deschiderii succesiunii, iar termenul de apel începe să curgă din nou de la data comunicării hotărîrii. Pentru moştenitorii incapabili şi pentru cei limitaţi în capacitatea de exerciţiu sau pentru cei dispăruţi fără urmă termenul curge din ziua în care se numeşte tutorele sau curatorul. Repunerea în termen de apel se face de către instanţa de apel în cazurile şi în ordinea prevăzute de art.116. În conformitate cu prevederile art. 369 alin.(1) lit. b) Cod de procedură civilă, instanţa de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelul a fost depus în afara termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanţa de apel a refuzat să efectueze repunerea în termen.

În conformitate cu art. 426 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului şi a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilității şi fără participarea părţilor. În conformitate cu prevederile art. 427 lit. a) Cod de procedură civilă, instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul şi să menţină încheierea. Materialele cauzei atestă că prin încheierea din 29 octombrie 2015 a Curţii de Apel Bălţi, în baza art. 369 alin.(1) lit. b) Cod de procedură civilă, s-a restituit cererea de apel depusă de Vladimir Stînca împotriva hotărârii din 16 decembrie 2014 a judecătoriei Făleşti, împreună cu actele anexate (f.d.64-65).

Colegiul reţine că Vladimir Stînca la înaintarea cererii de apel a invocat că hotărîrea contestată este nelegitimă, deoarece nu a fost înştiinţat legal şi nu a cunoscut despre existenţa unor asemenea decizii (f.d.60). Tot aici, este de menţionat că în cererea de apel depusă la data de 26 noiembrie 2015 împotriva hotărîrii din 16 decembrie 2014 a judecătoriei Făleşti, Vladimir Stînca nu a solicitat repunerea în termen, contrar prevederilor art. 116 Cod de procedură civilă. În conformitate cu art. 116 alin.(1), (3) Cod de procedură civilă, persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în termen de către instanţă. La cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului.

Totodată, trebuie 4 efectuat actul de procedură care nu a fost îndeplinit în termen (să fie depusă cererea, să fie prezentate documentele respective etc.). Astfel, Colegiul consideră corectă constatarea instanţei de apel precum că apelul a fost declarat de către Vladimir Stînca cu depăşirea termenului de 30 zile din data pronunţării dispozitivului, contrar prevederilor art. 362 alin.(1) şi art. 236 Cod de procedură civilă, deoarece careva probe care să ateste contrariul nu au fost prezentate.

Cu referire la argumentul recurentului precum că Vladimir Stînca nu a fost citat legal şi nu a ştiut despre desfăşurarea şedinţei de judecată a instanţei de apel din 29 octombrie 2015, Colegiul menţionează că în conformitate cu art. 369 alin.(1) lit.b) Cod de procedură civilă, instanţa de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelul a fost depus în afara termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanţa de apel a refuzat să efectueze repunerea în termen. Prin urmare, Colegiul apreciază ca irelevant argumentul recurentului precum că nu a fost citat legal şi nu a ştiut despre desfășurarea şedinţei de judecată a instanţei de apel din 29 octombrie 2015, deoarece acesta este un act procesual prealabil punerii cererii de apel pe rol.

Mai mult, instanţa de apel are obligaţia de a verifica dacă cererea de apel întruneşte condiţiile prevăzute de lege, iar în caz de nerespectare a acestora, duce la acordarea termenului pentru înlăturarea neajunsurilor, în conformitate cu art. 368 Cod de procedură civilă sau după caz, restituirea acesteia, rezultînd din prevederile art. 369 Cod de procedură civilă. La caz, Colegiul consideră justă concluzia instanţei de apel privind restituirea cererii de apel lui Vladimir Stînca ca fiind depusă în afara termenului legal, în condiţiile cînd recurentul nu a solicitat repunerea în termen şi nu a justificat omiterea acestuia.

Astfel, afirmaţia recurentului precum că i s-a îngrădit accesul la justiţie, garantat de art. 20 al Constituţiei RM, prin necitarea acestuia în cadrul şedinţei de judecată a instanţei de apel din 29 octombrie 2015, este nefondată, în condiţiile cînd adoptarea încheierii în temeiul art. 369 alin.(1) lit.b) Cod de procedură civilă, nu presupune desfăşurarea şedinţei de judecată cu înştiinţarea părţilor, ci doar obligă instanţa de apel de a expedia actul de dispoziţie în adresa părţii. Colegiul precizează că este şi de obligaţia recurentului de a se folosi cu bună- credință de drepturile sale procedurale, în conformitate cu prevederile art. 56 alin.(3) şi art. 61 alin. (1) Codul de procedură civilă.

La caz, Colegiul relevă că recurentul nu a dat dovadă de diligență şi bună credinţă în realizarea drepturilor sale, ca ulterior să invoce încălcarea drepturilor sale procedurale prin îngrădirea accesului la justiţie, în condiţiile cînd personal nu a intenţionat să-şi realizeze drepturile şi să-şi asume obligații. Mai mult, din materialele cauzei rezultă că omiterea termenului de contestare a hotărîrii primei instanţe nu este decît o eludare a recurentului de a beneficia de drepturile sale, garantate atît de legislaţia naţională, cît şi cea internaţională.

Prin urmare, instanţa de recurs relevă că soluţia adoptată de instanţa de apel prin încheierea recurată privind restituirea cererii de apel, este compatibilă cu respectarea garanţiilor unui proces echitabil, în sensul prevederilor art. 6 § 1 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor 5 Fundamentale, având în vedere și obligația părților privind exercitarea drepturilor procedurale cu bună credință și în termen. Or, în conformitate cu art. 27 Cod de procedură civilă, disponibilitatea în drepturi se afirmă în posibilitatea participanţilor la proces, în primul rînd a părţilor, de a dispune liber de dreptul subiectiv material sau de interesul legitim supus judecăţii, precum şi de a dispune de drepturile procedurale, de a alege modalitatea şi mijloacele procedurale de apărare.

Instanţa nu admite dispunerea de un drept sau folosirea modalității de apărare dacă aceste acte contravin legii ori încalcă drepturile sau interesele legitime ale persoanei. În această ordine de idei, Colegiul reţine că argumentele invocate în cererea de recurs, indică direct la nerespectarea de apelant/recurent a drepturilor sale procedurale şi eschivarea de la îndeplinirea actelor de procedură, în măsura stabilită de normele de drept procedural şi nu pot fi acceptate de către instanţa de recurs în vederea casării actului judecătoresc contestat. Celelalte argumente invocate în recurs referitor la necitarea legală pentru şedinţele de judecată în prima instanţă, Colegiul le respinge ca fiind irelevante, deoarece se referă la desfăşurarea procedurilor judiciare în instanţa de fond şi nu au impact asupra actului de dispoziţie al instanţei de apel.

Din considerentele enunţate şi având în vedere faptul că încheierea privind restituirea lui Vladimir Stînca a cererii de apel, este întemeiată şi adoptată cu respectarea cadrului legal, iar argumentele invocate de către recurent nu sunt justificate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de Vladimir Stînca şi avocatul Aurelia Mîrzîncu, în interesele lui Vladimir Stînca, cu menţinerea încheierii din 29 octombrie 2015 a Curţii de Apel Bălţi. În conformitate cu prevederile art. 427 lit. a), art. 428 Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e : Se respinge recursul declarat de Vladimir Stînca şi avocatul Aurelia Mîrzîncu, în interesele lui Vladimir Stînca.

Se menţine încheierea din 29 octombrie 2015 a Curţii de Apel Bălţi, adoptată în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Primăria sat. Catranîc, rl Făleşti împotriva lui Vladimir Stînca, Irina Stînca şi Aliona Stînca cu privire la evacuarea silită cu bunurile mobile ce le aparțin din bunul imobil şi încasarea cheltuielilor de judecată. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Președintele şedinţei Tatiana Vieru Judecătorii Galina Stratulat Oleg Sternioală 6