2ra-1516/16 — transmiterea silita a bunului imobiliar conform contractului de împrumut

2ra-1516/16 — transmiterea silita a bunului imobiliar conform contractului de împrumut (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

dosarul nr. 2ra-1516/16

prima instanță – I. Barbacaru

instanța de apel – N. Traciuc, M. Anton, Iu. Cotruță

ÎNCHEIERE

29 iunie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, Svetlana Filincova

judecători Maria Ghervas

Dumitru Mardari

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către

Șevcenco Svetlana,

în pricina civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Șevcenco

Svetlana împotriva lui Tcacenco Igor privind transmiterea silită a bunului imobiliar

conform contractului de împrumut a banilor cu ipotecă din 11 septembrie 2003,

evacuarea silită a locatarilor și bunurilor din imobil, încasarea cheltuielilor de

judecată,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 11 februarie 2016 prin care s-

a menținut hotărîrea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 20 martie 2015,

c o n s t a t ă:

La 18 septembrie 2014 Șevcenco Svetlana a depus cerere de chemare în

judecată împotriva lui Tcacenco Igor prin care a solicitat transmiterea silită în

posesia lui Șevcenco Svetlana pentru a fi vîndut bunul ipotecar ce constituie 1/10

(una zecime) cota parte ideală din imobilul cu numărul cadastral 010041212101,

situat pe adresa mun. Chișinău, str. Calea Orheiului, 65/1 și anume: construcția

locativă, cu o suprafață de 0,1101 ha, în componența construcției sunt incluse: casa

de locuit (lit. A), compusă din 7 odăi, cu o suprafață totală de 104,3 m2, cu

auxiliarele: viceu (nr. 3), șură (nr. 6), șură (nr.7), gard (nr. I), beci (nr. II). Pe

același lot de teren sunt amplasate: anexă (lit. A5), bucătărie de vară (nr. 1), beci

(nr. 8), ce aparțin cu dreptul de proprietate privată lui Tcacenco Igor, evacuarea

silită a locatarilor și bunurilor din imobilul ipotecar și anume din 1/10 cotă parte

ideală din imobilul cu număr cadastral 010041212101 situat pe adresa mun.

Chișinău, str. Calea Orheiului, 65/1, precum și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii de chemare în judecată a indicat că, între Șevcenco

Iurie, care a decedat la 07 noiembrie 2004 și Tcacenco Igor a fost încheiat

contractul de împrumut nr. 7741 la 11 septembrie 2003. Potrivit acestui contract,

defunctul Șevcenco Iurie i-a împrumutat lui Tcacenco Igor suma de 10 000 de

dolari SUA, sumă scadentă la data de 11 septembrie 2004.

În vederea asigurării executării în termen a obligațiilor asumate conform

contractului de împrumut de către debitorul gajist a fost depus în gaj 1/10 cotă

parte ideală din imobilul (obiectul gajului), cu numărul cadastral 010041212101,

situat pe adresa mun. Chișinău, str. Calea Orheiului, 65/1.

Imobilul consta din construcție (locativă individuală), cu o suprafață de

0,1101 ha, deținut în posesiune. În componența construcției sunt incluse: casa de

locuit (lit. A), compusă din 7 odăi, cu o suprafață totală de 104,4 m2 care este

compusă din: casa de locuit (lit. A), compusă din 7 odăi, cu o suprafață de 104,3

m2, cu auxiliarele: viceu (nr. 3), șură (nr. 6), șură (nr.7), gard (nr. I), beci (nr. II). Pe

același lot de teren sunt amplasate: anexă (lit. A5), bucătărie de vară (nr. 1), beci

(nr. 8). Aceste imobile au fost construite fără autorizație de construcție. Dreptul de

gaj se extinde asupra accesoriilor obiectului gajului. Pentru asigurarea executării în

termen a contractului de împrumut la data de 11 septembrie 2003 a fost încheiat

contractul de ipotecă nr. 7742, care a fost înregistrat la Oficiul Cadastral Teritorial

Chișinău.

Potrivit pct. 3.6. al contractului de partaj al bunurilor succesorale din 23

iunie 2014, bunurile succesorale pentru care s-au eliberat certificatele de

moștenitor constă și din drepturile patrimoniale născute în temeiul contractului de

împrumut încheiate de defunctul Șevcenco Iurie, în calitate de împrumutător, cu

cetățeanul Tcacenco Igor, în calitate de împrumutat și autentificat la 11 septembrie

2003 și înregistrat sub nr. 7741.

Potrivit pct. 4.2. al contractului de partaj al bunurilor succesorale din 23

iunie 2014 în proprietatea cet. Șevcenco Svetlana trec bunurile stipulate în pct. 3.2.

– 3.6. din prezentul contract.

Potrivit pct. 9 al contractului de partaj al bunurilor succesorale din 23 iunie

2014, cet. Șevcenco Svetlana unipersonal îl subrogă pe defunctul cet. Șevcenco

Iurie, decedat la 07 noiembrie 2004, în contractele de ipotecă, stipulate în pct. 3.5.

și 3.6. din prezentul contract.

În temeiul art. 488 Cod civil al Republicii Moldova, creditorul gajist care

intenționează să-și exercite dreptul de gaj trebuie să notifice acest lucru debitorului

gajist. La 21 iulie 2014 a fost expediată în adresa lui Tcacenco Igor o notificare

privind intenționarea exercitării dreptului de gaj. Dar ultimul cu rea-voință se

eschivează de a primi această notificare. Faptul dat se confirmă prin avizul de

recepție.

Potrivit art. 871 Cod civil al Republicii Moldova, împrumutatul trebuie să

restituie împrumutul în termenul și în modul stabilit în contract. Conform pct. 1 al

contractului de împrumut a banilor cu ipotecă, pîrîtul Tcacenco Igor se obliga să-i

restituie defunctului Șevcenco Igor suma de 10 000 dolari SUA pînă la data de 11

septembrie 2004. Principala sa obligație privind restituirea banilor nu a executat-o

pînă în prezent, în pofida art. 572 alin. (2) Cod civil al Republicii Moldova, care

prevede că obligația trebuie executată în modul corespunzător, cu bună-credință, la

locul și în momentul stabilit.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea cu privire la ipotecă, creditorul ipotecar

poate să execute dreptul de ipotecă în cazul în care debitorul nu a îndeplinit sau a

îndeplinit în modul necorespunzător obligația garantată sau oricare parte a acesteia,

precum și în alte cazuri prevăzute de contractul de ipotecă.

Potrivit pct. 4 al contractului de împrumut a banilor cu ipotecă, obligațiile

asigurate din contul obiectului gajului cuprind datorii de bază (împrumutul),

dobînzele, prejudiciul cauzat în urma neexecutării în termen sau în volum deplin a

obligațiilor asumate conform contractului de împrumut, inclusiv a tuturor

cheltuielilor suportate de către creditorul gajist în rezultatul executării silite și

realizării obiectului gajului. Astfel, la momentul depunerii cererii de chemare în

judecată pîrîtul datora suma de 10 000 dolari SUA, iar dobînda de întîrziere

constituie – 18 744 dolari SUA.

Contractul de împrumut din 11 septembrire 2003 a fost încheiat în strictă

conformitate cu legislația în vigoare, adică în temeiul art. 468 alin. (2) Codul civil

al Republicii Moldova, a fost respectată forma solemnă, la fel a fost stabilită

identitatea părților, tipul ipotecii, estimarea bunului imobil ipotecat și exprimarea

acordului pîrîtului Tcacenco Igor de a constitui ipoteca în favoarea reclamantei. În

fața notarului, Tcacenco Igor a făcut cunoștință cu condițiile împrumutului și a

căzut de acord de a constitui ipoteca în favoarea creditorului ipotecar.

Deoarece Tcacenco Igor, pînă la 17 septembrie 2014 nu i-a restituit lui

Șevcenco Svetlana suma împrumutată în mărime de 10 000 dolari SUA, atunci în

temeiul contractului din 11 septembrie 2003, creditorul ipotecar este în drept să

urmărească bunul ipotecat.

Potrivit art. 31 alin. (1) lit. a) al Legii cu privire la ipotecă, în vederea

inițierii executării dreptului de ipotecă, creditorul ipotecar este obligat să expedieze

debitorului ipotecar și, dacă este cazul debitorului o notificare privind intenția sa de

a executa dreptul de ipotecă în baza contractului de ipotecă. În baza art. 488 Cod

civil al Republicii Moldova, creditorul gajist care intenționează să-și execute

dreptul de gaj, trebuie să notifice acest lucru debitorului creanței garantate și, după,

caz debitorului gajist. La 21 iulie 2014 reclamanta Șevcenco Svetlana a înaintat

pîrîtului o notificare, prin care a solicitat restituirea datoriei și a dobînzii de

întîrziere. Cu conținutul notificării, pîrîtul Tcacenco Igor nu a dorit să facă

cunoștință. În baza notificării din 21 iulie 2014, reclamanta i-a oferit pîrîtului

Tcacenco Igor termenul de 20 de zile pentru a-i întoarce datoria sau să-i transmită

în posesie bunul gajat, dar fără vre-un rezultat pozitiv.

În conformitate cu art. 488 alin. (2) din Codul civil, dacă la expirarea

termenului indicat în preaviz debitorul gajist nu transmite benevol obiectul gajului

în posesiunea creditorului, acesta este în drept să solicite instanței transmiterea

silită a bunului. În temeiul legislației în vigoare la urmărirea bunului gajat este

necesar de a rezolva problema asupra evacuării silite a locatarilor și bunurilor din

imobilul gajat.

Astfel, suplimentar, a solicitat încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărîrea din 20 martie 2015 Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău,

cererea de chemare în judecată înaintată de Șevcenco Svetlana împotriva lui

Tcacenco Igor cu privire la transmiterea silită a bunului imobil conform

contractului de împrumut a banilor cu ipotecă din 11 septembrie 2003, evacuarea

silită a locatarilor și bunurile din imobil, încasarea cheltuielilor de judecată, s-a

respins ca fiind depusă tardiv.

Nefiind de cord cu hotărîrea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 20

martie 2015, Șevcenco Svetlana, la 24 martie 2015 a depus apel prin care a

solicitat casarea hotărîrii Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 20 martie 2015,

cu pronunțarea unei noi hotărîri prin care să fie admisă cererea de chemare în

judecată înaintată de Șevcenco Svetlana împotriva lui Tcacenco Igor.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 11 februarie 2016 s-a respins

cererea de apel depusă de Șevcenco Svetlana și s-a menținut hotărîrea Judecătoriei

Rîșcani, mun. Chișinău emisă la 20 martie 2015 în pricina civilă, intentată la

cererea lui Șevcenco Svetlana de chemare în judecată a lui Tcacenco Igor privind

transmiterea silită a bunului imobil conform contractului de împrumut cu ipotecă

din 11 septembrie 2003.

Nefiind deacord cu decizia Curții de Apel Chișinău din 11 februarie 2016,

la 28 aprilie 2016 Șevcenco Svetlana a depus recurs prin care a solicitat scutirea

parțială de la plata taxei de stat, casarea integrală a deciziei Curții de Apel Chișinău

din 11 februarie 2016 și a hotărîrii Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 20

martie 2015, cu pronunțarea unei noi hotărîri prin care acțiunea înaintată de către

Șevcenco Svetlana împotriva lui Tcacenco Igor să fie admisă integral.

În motivarea cererii de recurs a indicat că constatarea instanței de apel

precum că Șevcenco Svetlana urma să efectuieze acțiuni în vederea apărării

dreptului său în intervalul de timp: 11 septembrie 2004 – 12 septembrie 2007, este

inaplicabilă or, dacă Șevcenco Svetlana, soția defunctului Șevcenco Iurie, s-ar fi

adresat cu o acțiune în instanța de judecată neavînd certificatul de moștenitor legal,

aceasta nu putea obține transmiterea silită a bunului gajat în posesia și proprietatea

sa.

Expirarea termenului de prescripție nu este aplicabil în cazul de față

deoarece în temeiul art. 274 alin. (1) lit. a) Codul civil, curgerea termenului de

prescripție extintivă se suspendă dacă înaintarea acțiunii este imposibilă din motive

de forță majoră.

Astfel, bunul imobil continuă să fie grevat la Oficiul Cadastral Teritorial

Chișinău.

De asemenea, au relevat că, se consideră că împrejurările care împiedică

persoana să înainteze la timp acțiunea în apărarea dreptului său încălcat, trebuie să

aibă un caracter obiectiv, adică să se manifeste indepedent de voința persoanelor

interesate. Împrejurările apărute se recunosc de către lege ca fiind întemeiate,

curgerea termenului de prescripție se suspendă pe toată perioada acțiunii lor.

După decesul defunctului Șevcenco Iurie, Șevcenco Svetlana nu a putut să

intre în posesia moștenirii pînă în anul 2014 or, suspendarea cursului prescripției

înseamnă că timpul în care acționează împrejurările recunoscute de lege, ca temei

de suspendare, a curgerii termenului de prescripție nu se i-a în calcul termenul de

prescripție.

Împrejurările apărute, recunoscute de lege, ca temei pentru suspendarea

curgerii termenului de prescripție, au adus la imposibilitatea de a-și apăra dreptul

său pe calea acțiunii, de către recurenta Șevcenco Svetlana.

Contrar prevederilor art. 373 Cod de procedură civilă, instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate și de către instanța de fond.

Privitor la reținerea instanței de apel că defunctul Șevcenco Iurie nu a

înaintat pretenții la expirarea termenului de restituire a împrumutului, a reținut că

acesta este un drept și nu o obligație a defunctului-creditor. De asemenea, fiind

grav bolnav la momentul respectiv, defunctul avea alte priorități decît revendicarea

împrumutului de la debitorul Tcacenco Igor.

Totodată, a relevat că Tcacenco Igor, prin prisma art. 645 și art. 871 Cod

civil urma să-și execute obligația cu bună credință și avea posibilitatea să depună

suma împrumutată la un cont bancar sau la notar.

Respectiv, prin neonararea obligației contractuale de către intimatul

Tcacenco Igor, acesta și-a majorat patrimoniul său prin reducerea corelativă a

patrimoniului altei persoane fără a fi îndreptățit prin temei juridic.

La 21 iulie 2014 a expediat în adresa intimatului Tcacenco Igor o notificare

privind exercitarea dreptului de gaj, iar Tcacenco Igor s-a eschivat de a recepționa

notificarea, fapt confirmat prin avizul de recepție.

Prin contractul de ipotecă din 11 septembrie 2003, intimatul Tcacenco Igor a

gajat 1/10 cotă-parte ideală din imobilul cu numărul cadastral 010041212101 situat

în mun. Chișinău, str. Calea Orheiului, 65/1. Respectiv, din prevederile

contractului de ipotecă din 11 septembrie 2003 se desprinde că, în cazul

neexecutării obligațiilor asumate prin contractul de împrumut de către debitor,

creditorul este în drept să-și exercite drepturile în calitate de creditor gajist și, pe

cale de consecință să solicite transmiterea silită a bunului gajat pentru executarea

prestației în baza contractului de împrumut.

Consideră decizia Curții de Apel Chișinău una formală, superficial

argumentată, și ilegală, fiind adoptată fără indicarea temeiurilor de drept care au

stat la baza respingerii apelului.

În final, au reiterat că, în cauza dată sunt în prezenta forței majore, deoarece

după decesul defunctului, recurenta Șevcenco Svetlana, în calitate de succesor

legal a fost în imposibilitate de a intra în posesia succesiunii pînă în anul 2014.

Termenul de prescripție a fost suspendat, pînă la momentul ce recurenta a primit

cetificatul de moștenitor legal.

Prin încheierea din 27 mai 2016 Curtea Supremă de Justiție, a scutit

recurenta Svetlana Șevcenco de la plata taxei de stat restantă în mărime de 1 028

lei la depunerea cererii de recurs.

Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs

menționează că Curtea de Apel Chișinău a emis dispozitivul deciziei la 11

februarie 2016.

Potrivit scrisorii din 01 martie 2016 copia deciziei a fost expediată la 01

martie 2016, însă la materialele cauzei nu este dovada recepționării acesteia de

către părți. Cererea de recurs a fost depusă la 28 aprilie 2016, respectiv, recursul se

consideră depus în termenul prevăzut de lege.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data

primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit

în conformitate cu alin. (2).

Analizând modul în care recurentul și-a exercitat dreptul la recurs, fără a se

expune cu referire la legalitatea deciziei instanței de apel atacate, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele motive.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și

(4) Codul de procedură civilă.

Astfel, analizînd argumentele recursului prin prisma existenței temeiurilor de

declarare a recursului, Colegiul constată că acestea nu se încadrează în limitele

stabilite de norma precitată, instanțele de judecată aplicând corect normele de drept

material și de drept procedural.

Subsecvent, în conformitate cu art. 433 lit. a) Codul de procedură civilă,

cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației, în

viziunea recurentului, fără a indica un temei prevăzut de art. 432 alin. (2), (3) și (4)

Codul de procedură civilă, sunt inadmisibile din considerentele că nu se încadrează

în prevederile art. 432 alin. (2), (3) și (4) Codul de procedură civilă și nu constituie

temei de casare a deciziei, deoarece recursul exercitat are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificîndu-se numai legalitatea

deciziei dar nu și temeinicia în fapt.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reiterează și jurisprudența CEDO, conform cărei

recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației

prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod

direct starea de lucruri, însă motivele recursului invocat în speță sunt similare celor

invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanțele ierarhic inferioare de

judecată s-au pronunțat în modul corespunzător.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din

3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Totodată, Colegiul reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din

Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul

de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei

probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în

urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432

alin. (4) Codul de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia

probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel

a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a

probelor stabilite în art. 130 Codul de procedură civilă. Din recursul declarat nu

rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

Cu referire la argumentul recurentului privind aplicarea eronată de către

instanțele judecătorești inferioare a normelor de drept material, colegiul

menționează că în cererea de recurs nu se indică prin ce s-a manifestat aplicarea

eronată a normelor de drept material și din care circumstanțe aceasta rezultă.

Colegiul reține că aceste argumentul al recurentului poartă un caracter declarativ,

nefiind posibilă determinarea aspectului de legalitate al deciziei instanței de apel ce

urmează a fi supus controlului judiciar.

Avînd în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de Șevcenco Svetlana

nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Codul de

procedură civilă și, drept urmare, este inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) Codul de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat de către Șevcenco Svetlana se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele completului, Svetlana Filincova

judecători Maria Ghervas

Dumitru Mardari