2ra-415/16 — Demolarea construcţiei

Judecătoria Fălești Dosarul nr.2ra-415/16 Judecător: I. Ghizdari Curtea de Apel Chișinău Judecători: V. Pruteanu, A. Gavrilița, L. Popova Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie ÎNCHEIERE 02 martie 2016 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă, Judecătorii: Dumitru Mardari, Iuliana Oprea soluţionînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Rusnac Anna, Rusnac Oleg și Rusnac Victor, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Chirmici Galina împotriva lui Rusnac Oleg, Rusnac Anna și Rusnac Victor cu privire la demolarea construcției și cererea reconvențională depusă de către Rusnac Anna și Rusnac Oleg împotriva lui Chirmici Galina cu privire la înlăturarea obstacolelor, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălți din 23 iulie 2015 prin care cererea de apel depusă de către Rusnac Anna și Rusnac Oleg a fost respinsă, iar hotărîrea Judecătoriei Fălești din 24 decembrie 2014 a fost menținută, CONSTATĂ : La data de 07 aprilie 2014 Chirmici Galina a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Rusnac Oleg și Rusnac Anna privind demolarea construcţiei.

În motivarea cererii a indicat că, de la 21.03.1997 este proprietara casei de locuit cu anexe şi lotul de teren aferent nr. cadastral 4301214027, amplasate în or. Făleşti, str. Limba Maternă 17, fapt confirmat prin informaţia din registrul bunurilor imobile. În imediata vecinătate, pe str. Limba Maternă nr. 19, or. Făleşti, este amplasată gospodăria cu numărul cadastral 43012114026 înregistrată cu drept de proprietate privată pe numele pîrîtei Rusnac Anna Vladimir. De aproximativ doi ani în această gospodărie domiciliază fiul acesteia Rusnac Oleg Victor. În perioada lunilor octombrie 2013 - ianuarie 2014, Rusnac Oleg Vladimir a construit neautorizat la linia de hotar cu lotul teren al gospodăriei sale în preajma ferestrei dormitorului de la casa de locuit, un şopron mare cu dimensiunile de 7,0 m x 6,8 m înălţimea de aproximativ 5 metri, pe care îl utilizează ca boxă (garaj) 1 pentru automobilele sale.

În legătură cu faptul dat, la data de 13.01.2014, a depus o plîngere la Primăria or. Făleşti, în temeiul căreia, comisia în componenţa Cervaniuc Veaceslav - arhitect, Ungureanu Eugeniu - inginer cadastral şi Culpechin Vasile - specialist în construcţii, au ieşit la faţa locului şi au stabilit construirea neautorizată a şopronului pe hatul dintre gospodării. Despre acest fapt a fost informată Inspecţia de Stat în Construcţii. La data de 31.01.2014 Inspecţia de Stat în Construcţii a întocmit, în privinţa lui Rusnac Oleg Victor procesul-verbal seria A nr. 002-179 cu privire la contravenţia prevăzută de art. 179 din Codul contravenţional „Construcţia neautorizată”.

Prin hotărîrea Judecătoriei Făleşti nr. 4-45/2014 din 03.03.2014 Rusnac Oleg Victor a fost recunoscut vinovat în săvîrşirea contravenţiei prevăzute de art. 179 din Codul contravenţional, pentru faptul construirii neautorizate a şopronului menţionat mai sus, cu aplicarea pedepsei sub formă de amendă în mărime de 150 unităţi convenţionale. Pîrîtul a executat această hotărîre la 04.03.2014, nu a contestat-o în modul şi termenul prevăzut de lege, aceasta devenind irevocabilă Şopronul indicat este o construcţie ilegală, efectuată de către Rusnac Oleg Victor în lipsa autorizaţiei de construire şi altor acte permisive pertinente prevăzute de legislaţia în vigoare.

Pentru a edifica o construcţie fiecare cetăţean este obligat să primească în prealabil toate actele permisive şi avizele corespunzătoare de la autorităţile publice competente, inclusiv autorizaţia de construire, conform prevederilor Legii nr. 163 din 09.07.2010 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţie. Prin acţiunile de construire neautorizată a şopronului cu dimensiunile de 7 m x 6,8 m şi înălţimea de aproximativ 5 metri Ia linia de hotar dintre gospodăriile respective, au fost încălcate normele legale imperative ce reglementează obligaţia de respectare a dreptului de vecinătate.

Şopronul dat, care are o suprafaţă de 47,6 m şi o înălţime de aproximativ 5 m, a fost construit în preajma ferestrei de la dormitorul casei sale, fiind folosit ca garaj (boxă) pentru automobile (microbuze), iar zgomotul produs de motoarele acestora, în special la primele ore ale dimineţii, dar mai ales pe timp de iarnă, cînd sunt puse în funcţiune pentru a le încălzi, o deranjează profund, acţionînd negativ asupra ei. De asemenea, de la zgomotul produs şi de la gazele de eşapament, ea nu poate ţine deschisă fereastra de la dormitor. Pîrîţii au posibilitate reală să-şi construiască în mod legitim o încăpere pentru automobilele lor în altă parte a gospodăriei or, dispun de suficient spaţiu (teren) în gospodărie pentru aceasta.

Solicită obligarea pîrîţilor să demoleze pe cheltuiala lor şopronul cu dimensiunile de 7,0 m x 6,8 m şi înălţimea 5 m, construit nelegitim (neautorizat), pe terenul cu numărul cadastral 4301214027, amplasat în or. Făleşti, str. Limba Maternă nr. 17 şi încasarea cheltuielilor de judecată. 2 La data de 08 mai 2014, reprezentantul reclamantei, avocatul Radu Holban a depus o cerere de completare a temeiurilor din acţiune invocînd suplimentar că şopronul cu dimensiunile de 7,0 m x 6,8 m, cu înălţimea de 5 m a fost construit nelegitim (neautorizat) de către pîritul Rusnac Oleg cu încălcarea prevederilor pct. 2.12 şi 2.19 din SNIP 2.07.01-89 din 16.05.1989 "Градостроительство.

Планировка и застройка городских и сельских поселений”, aprobat prin Ordinul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor Republicii Moldova nr. 7 din 11.02.2011 .. Cu privire la aprobarea Listei documentelor normative în construcţii în vigoare pe teritoriul Republicii Moldova la data de 01 ianuarie 2011 ”, potrivit cărora construcţiile auxiliare trebuie amplasate la o distantă de minim 1 metru de la linia de hotar a loturilor de teren învecinate, iar distanţa de la ferestrele încăperilor (camerelor, bucătăriilor, verandelor) şi pînă la pereţii casei şi construcţiilor auxiliare (sarai, garaj, baie), amplasate pe loturile de teren învecinate, trebuie să fie de cel puţin 6 metri. De asemenea de către pîrîţi au fost încălcate şi regulile de protecţie anti incendiară prevăzute în anexa nr. 1 la SNIP 2.07.01-8 potrivit cărora distanţa minimă între construcţiile învecinate trebuie să fie de cel puţin 6 metri.

Prin urmare, pîrîţii au comis o atentare inadmisibilă asupra terenului şi imobilului său cu destinaţie locativă amplasat pe el, încălcându-i astfel drepturile şi interesele legitime ale reclamantei. Mai mult ca atît, urmare a construirii neautorizate şi cu încălcarea distanţelor minime stabilite de legislaţia în vigoare de la hotar şi de peretele casei sale de locuit, pîrîţii i-au închis total vederea prin geamul de la camera-dormitor. La data de 03 septembrie 2014 reclamanta Chirmici Galina şi-a concretizat pretenţiile din acţiunii, formulînd pretenţii şi faţă Rusnac Victor. La data de 06 iunie 2014 pîrîţii Rusnac Anna şi Rusnac Oleg au depus o cerere reconvenţională împotriva lui Chirmici Galina privind înlăturarea obstacolelor în folosirea proprietăţii şi demolarea construcţiei samavolnice.

În motivarea acţiunii reconvenţionale au invocat că Rusnac Anna, proprietara imobilului situat în str. Limba Maternă, 19 din or. Făleşti, nu este de acord cu acţiunea înaintată din motivele indicate în acţiunea reconvenţională, care exclude în totalmente pretenţiile invocate din motiv că distanţa de la construcţia în litigiu este respectată, iar lumina solară ajunge la domiciliul reclamantei. Reclamanta însăşi a construit samovolnic, pe terenul cu drept de proprietate a lui Rusnac Anna în lipsa acordului scris al ultimei, folosindu-se de ocazia că Rusnac Anna nu se găsea temporar la domiciliul său, a pătruns ilegal pe terenul ei şi a construit o canalizare capitală pentru apă şi resturi lichide, facînd săpături de sol şi alte lucrări de betonare, inclusiv a fîntînii de beton, cît şi o fundaţie capitală pentru gardul de metal, îngrădind dreptul la posesia bunurilor imobile.

Vecinul proprietar al construcţiilor indicate, admite încălcări a dreptului de proprietate garantat de art. 46 din Constituţie şi art.1 Protocolul nr. 1 adiţional CEDO, prin privarea ilicită de posesiune, fapt pentru ce instituie acţiunea negatorie, 3 prin care proprietarul Rusna Anna cere autorului încălcării Chirmici Galina încetarea încălcării, nefiind legate de privarea de posesiune, încălcarea fiind continuă şi în viitor. Avînd în vedere faptul că, la obligarea vecinului Chirmici Galina de a înlătura obstacolele create lui Rusnac Anna prin demolarea gardului şi stabilirea hotarelor terenurilor vecine cu o distanţă de cel puţin 50 cm de la linia gardului instalat în prezent, distanţa de 1 metru de la construcţia a cărei demolare se cere este respectată, iar temei de demolare nu este, deoarece în asemenea circumstanţe prevederile SNIP 2.07.01-89, art.389 alin. (1) Cod Civil sînt respectate.

Prevederile art. 389 alin. (2) Cod Civil nu sunt aplicabile cazului dat, deoarece se referă la distanţa pentru plantaţii (2 m), dar nu pentru construcţii. În caz contrar, anexa la casa de locuit a lui Chirmici Galina, la fel nu respectă distanţa de la hotar şi această construcţie necesită a fi demolată, precum şi din motivul că din streşina anexei (sarai) se scurg precipitaţiile naturale - ploi, zăpadă, grindină, etc. Anume din partea lui Chirmici Galina este încălcarea art. 386 Cod Civil, care stabileşte că, acoperişul trebuie să fie construit astfel încît apa, zăpada sau gheaţa să cadă exclusiv pe teritoriul proprietarului. În cazul de faţă, acoperişul anexei construite de Chirmici Galina este montat fără uluce şi în apropierea mai mică de 1 metru, iar apa, zăpada, gheaţa nu se scurge pe teritoriul său, ci pe construcţia vecinei Rusnac Anna, cauzîndu-i prejudicii materiale, umezeală, mucegai denaturarea culorii pereţilor construcţiei capitale.

În ceea ce priveşte încălcarea art. 379 Cod Civil, privind cerinţa de demolare sau interzicerea exploatării acestora, aceasta poate fi cerută doar în cazul în care afectarea inadmisibilă s-a produs în mod evident. În cauza dată reclamanta Chirmici Galina nu a dovedit prin probe ce afectare a dreptului său de proprietate s-a produs în mod evident, or, la materialele cauzei nu există nici o probă prin care s-ar fi demonstrat în ce constă afectarea pretinsă, iar dreptul său de proprietate nu este lezat. Din contra, construcţiile executate de Chirmici Galina afectează dreptul de proprietate al lui Rusnac Anna, deoarece sunt amplasate pe terenul ultimei cu drept de proprietate, canalizarea fiind folosită şi exlpoatată pe terenul lui Rusnac Anna, iar utilizarea lor atentează în mod inadmisibil asupra terenului său.

Solicită obligarea lui Chirmici Galina de a înlătura următoarele obstacole ce împiedică exercitarea dreptului de proprietate al lui Rusnac Anna şi înlăturarea încălcărilor, care nu sînt legate de privarea de posesiune, după cum urmează: A obliga pe Chirmici Galina pe cont propriu să demonteze şi să evacueze ţevile şi fintîna de beton a canalizaţiei, instalate pe terenul cu drept de proprietate a lui Rusnac Anna, A obliga pe Ghirmici Galina să nu pună piedici în folosirea proprietăţii lui Rusnac Anna terenului privat pînă la linia de hotar. 4 A obliga pe Chirmici Galina pe cont propriu să demonteze şi să evacueze fundamentul capital al gardului de fier, inclusiv foile de metal în număr de 3, montat între ultima şi Rusnac Anna de pe terenul privat al ultimei, A interzice lui Chirmici Galina exploatarea canalizării instalate pe terenul lui Rusnac Anna pînă la demontarea şi evacuarea acestora întru prevenirea prejudicierii drepturilor lui Rusnac Anna.

A obliga pe Chirmici Galina pe cont propriu să pună uluce la streşina construcţiei capitale anexă, întru căderea ploilor, gheaţa, apelor exclusiv pe teritoriul său. Prin hotărîrea judecătoriei Făleşti din 24 decembrie 2014 acțiunea inițială inaintată de către Chirmici Galina împotriva lui Rusnac Oleg, Rusnac Anna şi Rusnac Victor privind demolarea construcţiei a fost admisă iar acțiunea reconvențională înaintată Rusnac Anna şi Rusnac Oleg împotriva lui Chirmici Galina privind înlăturarea obstacolelor a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. Pentru a hotărî astfel, instanța de fond s-a bazat pe cercetarea completă, a tuturor probelor prezente şi a constatat că, cerinţele invocate în acţiune, se încadrează în prevederile legii.

Prin decizi Curții de Apel Chișinău din 23 iulie 2015, apelul depus de către Rusnac Anna și Rusnac Oleg a fost respins, hotărîrea priemei instanțe a fost menținută. Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a conchis că motivele invocate de apelanții nu şi-au găsit reflectare de fapt în probele acumulate la materialele dosarului iar argumentele formulate în cererea de apel sunt neîntemeiate. Invocînd ilegalitatea deciziei instanței de apel, la 29 septembrie 2015, Rusnac Anna, Rusnac Oleg șu Risnac Victor au depus cerere de recurs împotriva acesteia, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel din 23 iulie 2015 și a hotărîrii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărîri de admitere acțiunii reconvenționale și de respingere a acțiunii inițiale.

În motivarea recursului, aceștia au indicat că, decizia instanţei de apel a fost adoptată cu aplicarea eronată a normelor de drept material şi cu încălcarea normelor de drept procedural. Totodată, mai invocă recurenții că instanţa de apel nu a constatat şi elucidat toate circumstanţele care au importanţă pentru justa soluţionare a litigiului. Instanţa de recurs constată că, decizia instanţei de apel din data de 23 iulie 2015 a fost expediată pentru cunoștință participanților la proces la data de 03 august 2015. Astfel, prin prisma art. 425 CPC, Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consider recursul depus la 29 septembrie 2015 în termen.

În conformitate cu art.439 alin.(2) Cod de procedură civilă, după parvenirea dosarului un complet din 3 judecători decide asupra admisibilităţii recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înştiinţarea despre 5 necesitatea depunerii obligatorii a referinţei timp de o lună de la data primirii acestuia. În cazul neprezentării referinţei în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se va decide în lipsa acesteia. La data de 29 ianuarie 2016, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie a expediat în adresa Galenei Chirmici. ÎS „Cadastru” OT Fălești și Inspecția de Stat în Construcții Nord copia recursului depus de către Rusnac Anna, Rusnac Oleg și Rusnac Victor, cu informarea concomitentă a acestora despre necesitatea depunerii referinţei.

Pînă la data examinării chestiunii admisibilității recursului depus de către Rusnac Anna, Rusnac Oleg și Rusnac Victor, intimații nu au depus referința în vederea exprimării opiniei vis-a-vis de argumentele înaintate în cererea de recurs. Verificînd motivele de casare invocate în cererea de recurs declarată de Rusnac Anna, Rusnac Oleg și Rusnac Victor, Colegiul atestă că recurenții nu indică nici un argument vis-a-vis de legalitatea deciziei instanţei de apel.

Drept urmare, se reţine că argumentele invocate în cererea de recurs declarate de Rusnac Anna, Rusnac Oleg și Rusnac Victor, nu pot constitui temei de admitere a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, şi, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt. În această ordine de idei şi prin prisma celor menţionate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul depus de către Rusnac Anna, Rusnac Oleg și Rusnac Victor ca fiind inadmisibil.

În favoarea concluziei enunţate se invocă următoarele argumente. În conformitate cu dispoziţia art. 432 alin. (1) C.P.C., părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Conform prevederilor art. 433 lit. a) C.P.C., cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) C.P.C.. Completul Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie constată că, temeiurile recursului declarat nu se încadrează în prevederile art. 432 alin. (2), (3) şi (4) C.P.C..

Mai mult de cît atît, cauza a fost judecată cu respectarea normelor de drept material şi procesual, iar recursul fiind vădit neîntemeiat. Călăuzindu-se de prevederile art. 440 C.P.C. al RM, Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ a constatat existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 C.P.C. şi anume la lit. a), care expres prevede că cererea de 6 recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) C.P.C.. În acest sens, instanţa de recurs accentuează că, potrivit art. 440, alin. (1) C.P.C., în cazul în care se constată existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilităţii recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 şi nu conţine nici o referire cu privire la fondul recursului. Astfel, completul reaminteşte prin prisma jurisprudenţei CEDO, fosta Comisie a arătat că „ ... art.6 parag.1 al Convenţiei, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

Astfel, din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că, instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate, aplicînd corespunzător normele de drept material şi respectînd normele de drept procedural, completul Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Rusnac Anna, Rusnac Oleg și Rusnac Victor ca fiind inadmisibil. În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) C.P.C., completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, DISPUNE: Recursul declarat de către Rusnac Anna, Rusnac Oleg și Rusnac Victor se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Președintele completului, Judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Dumitru Mardari Iuliana Oprea 7