2ra-373/16 — Încasarea datoriei

Dosarul nr.2ra-373/16 prima instanţă - Gh. Eremciuc, instanţa de apel –T. Duca, S. Procopciuc, E. Grumeza, ÎNCHEIERE 24 februarie 2016 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecători Valeriu Doagă Stratulat Galina Dumitru Mardari examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către avocatul Botnari Mariana în interesele lui Botnari Victor, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de societatea pe acţiuni „CET-Nord” împotriva lui Victor Botnari cu privire la încasarea datoriei pentru livrarea energiei termice, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 29 septembrie 2015, prin care s-a respins apelul declarat de către Botnari Victor şi s-a menţinut hotărîrea judecătoriei Bălţi din 04 iulie 2014, c o n s t a t ă: La 22 aprilie 2014 societatea pe acţiuni „CET-Nord” s-a dresat cu cerere de chemare în judecată împotriva lui Victor Botnari în care a solicitat încasarea datoriei pentru livrarea energiei termice în sumă de 17362,22 lei şi a cheltuielilor de judecată în sumă de 520,87 lei.

În motivarea acţiunii s-a invocat că, conform contractului nr. 25807 din 09 septembrie 2005 cu privire la modul de livrare a energiei termice în apartamente, încăperile locuibile din cămine şi casele particulare, societatea pe acţiuni „CET- Nord” s-a obligat să livreze energie termică, iar acesta s-a obligat să achite integral plata pentru serviciul acordat în termenul stabilit de 30 zile. Susţine că Botnari Victor, nu a executat obligaţiunea de plată şi în perioada 01 octombrie 2011-31 martie 2012, s-a acumulat o datorie în sumă de 17362,22 lei. În privinţa apartamentul nr.2 din str. 31 August,36, mun. Bălţi există deja două hotărâri judecătoreşti, prima fiind emisă la 23 mai 2001, iar cea de a doua la 02 octombrie 2003, prin care s-a dispus încasarea de la Botnari Victor a datoriei pentru energia termică consumată.

Menţionează că toate achitările efectuate în sumă de 6700 lei, în perioada 01 octombrie 2011-31 martie 2012, se atribuie la stingerea datoriilor din hotărârile precedente. În şedinţa de judecată din 04 iunie 2014 societatea pe acţiuni „CET-Nord” 1 şi-a concretizat pretenţiile, solicitând încasarea de la Botnari Victor a datoriei pentru livrarea energiei termice consumată în sumă de 16962 lei şi a cheltuielilor de judecată în sumă de 520,87 lei, invocând acesta a achitat suma de 400 lei. Prin hotărârea Judecătoriei Bălţi din 04 iulie 2014 acţiunea înaintată de societatea pe acţiuni „CET-Nord” s-a admis. S-a încasat de la Victor Botnari în beneficiul societăţii pe acţiuni „CET- Nord” datoria în sumă de 16962 lei şi taxa de stat în sumă de 520,87 lei.

Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 02 decembrie 2014 s-a admis apelul declarat de către Victor Botnari, s-a casat integral hotărârea primei instanţe şi s-a dispus scoaterea cererii de chemare în judecată de pe rol. Prin decizia suplimentară a Curţii de Apel Bălţi din 04 decembrie 2014 s-a încasat de la societatea pe acţiuni „CET-Nord” în beneficiul lui Victor Botnari cheltuielile de asistenţă juridică în sumă de 3000 lei şi taxa de stat pentru depunerea cererii de apel în sumă de 195,33 lei. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 19 august 2015 s-a admis recursul declarat de societatea pe acţiuni „CET-Nord” şi s-a casat integral decizia Curţii de Apel Bălţi din 02 decembrie 2014 şi decizia suplimentară a Curţii de Apel Bălţi din 04 decembrie 2014, cu trimiterea pricinii la Curtea de Apel Bălţi pentru judecarea apelului în fond.

Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 29 septembrie 2015 s-a respins apelul declarat de către avocatul Botnari Mariana în interesele lui Botnari Victor şi s-a menţinut hotărîrea judecătoriei Bălţi din 04 iulie 2014. La 28 decembrie 2015 avocatul Botnari Mariana în interesele lui Botnari Victor a declarat recurs împotriva hotărîrilor judecătoreşti, cerînd, casarea acestora, admiterea recursului, şi emiterea unei noi decizii de respingere a pretențiilor înaintate de către societatea pe acţiuni „CET-Nord”. În motivarea recursului a invocat că, nu este de acord cu soluţia instanţelor investite cu judecarea fondului. Susţine că şi-a onorat pe deplin obligaţiunile asumate prin actul juridic civil prin care a recunoscut datoria şi anume scrisoarea de garanţie, iar societatea pe acţiuni „CET-Nord” nu are temei de fapt şi de drept pentru încasarea datoriei pe cale judecătorească.

Indică că la caz nu sunt aplicabile prevederile hotărîrii Guvernului nr.191 din 19 februarie 2002, deoarece contractul de prestare a serviciilor de furnizare a energiei termice a fost realizat la 23 mai 2015. Consideră recurentul că nu au constatate şi elucidate corect circumstanţele importante pentru soluţionarea pricinii, iar concluziile expuse în decizia instanţei de apel sunt în contradicţie cu circumstanţele pricini, soluţia fiind adoptată cu interpretarea eronată a normelor de drept material. Recurentul şi-a întemeiat pretenţiile invocate în recurs prin prisma prevederilor art. 432, alin. (2), lit. a) şi b) Codul de procedură civilă, care statuează expres că se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) şi (3) Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilităţii recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei timp de o lună de la data 2 primirii acesteia. Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs şi face un raport verbal în faţa completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integral.

Potrivit avizului de recepţie (f.d.159) recurentul Botnari Victor a recepţionat decizia instanţei de apel la 02 noiembrie 2015, astfel recurentul s-a conformat prevederilor legale şi recursul declarat la 28 decembrie 2015, este depus în termen, potrivit prevederilor art.434 Cod de procedură civilă. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) Codul de procedură civilă, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Dezacordul recurentului cu decizia instanţei de apel, relatarea situaţiei, în viziunea recurentului, fără a indica un temei prevăzut de art.432 alin.(2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă, sunt inadmisibile din considerentele că nu se încadrează în prevederile art. 432 alin.(2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă şi nu constituie temei de casare a deciziei, deoarece recursul exercitat are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt.

Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi jurisprudenţa CEDO, conform cărei recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, însă motivele recursului invocat în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanţa de apel s-a pronunţat în mod corespunzător. În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilităţii recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 şi nu conţine nicio referire cu privire la fondul recursului. 3 Totodată, Colegiul reţine că, potrivit regulilor din Secţiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanţa de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanţele de fond şi de apel. Forţa atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficienţa probelor şi concluziile făcute în urma probaţiunii sunt în afara controlului instanţei de recurs. Prin prisma art. 432 alin.(4) Codul de procedură civilă, instanţa de recurs poate interveni în materia probaţiunii doar sub aspect procedural şi anume dacă se invocă că instanţa de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Codul de procedură civilă.

Din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor. Argumentele invocate de către recurent poartă un caracter declarativ, se combat cu probele administrate şi nu au suport legal. Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere că instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de drept material, procedural şi apreciind corect probele administrate a emis o hotărîre legală, iar argumentele invocate de avocatul Botnari Mariana în interesele lui Botnari Victor în cererea de recurs poartă caracter declarativ şi nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Recursul declarat de avocatul Botnari Mariana în interesele lui Botnari Victor se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Valeriu Doagă Judecători Stratulat Galina Dumitru Mardari 4