2r-736/16 — încasarea datoriei

Dosarul nr. 2r-736/16

prima instanță; A. Roșca,

instanța de apel: T. Duca, S. Procopciuc, E. Grumeza,

D E C I Z I E

07 septembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, Svetlana Filincova

judecători Maria Ghervas

Dumitru Mardari

examinînd recursul declarat de Moraru Eugenia,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de societatea pe

acțiuni „CET-Nord” împotriva Eugeniei Moraru privind încasarea datoriei,

împotriva încheierii Curții de Apel Bălți din 28 iunie 2016, prin care s-a restituit

cererea de apel depusă de Moraru Eugenia,

c o n s t a t ă:

La 04 februarie 2016 societatea pe acțiuni „CET-Nord” a depus cerere de

chemare în judecată împotriva Eugeniei Moraru prin care a solicitat încasarea datoriei

pentru livrarea energiei termice în mărime de 11724,97 lei și cheltuieli de judecată sub

formă de taxa de stat în mărime de 361,75 lei.

În motivarea acțiunii a indicat că în baza contractului nr.33387 din 13 august

2008 privind modul delivrare a energiei termice în apartamente locuibile din cămine și

case particilare a aprovizionat cu energie termică consumatorul final, Moraru Eugenia.

În perioada 01 noiembrie 2011-01 mai 2015 proprietarul apartamentului nr.30 din str.

Nicolae Iorga,18, mun. Bălți din motivul neachitării serviciilor pentru livrarea energiei

termice a format o datorie în mărime de 11724,97 lei. Formarea datorie se confirmă

prin informația despre achitarea serviciilor locativ-comunale.

Susține reclamamntul că proprietarul Tertea Simion nu a respectat prevederile

hotărîrii Guverunului nr.191 din 19 februarie 2002, prin care se menționaeză că

proprietarii și chiriașii locuințelor sunt obligați să achite la timp serviciile locativ-

comunale.

Prin hotărîrea judecătoriei Bălți din 13 aprilie 2016 s-a admis cererea de

chemare în judectă înaintată de societatea pe acțiuni „CET-Nord”.

S-a încasat de la Moraru Eugenia în beneficiul societatea pe acțiuni „CET-

Nord”, datoria restantă pentru livrarea energiei termice în sumă de 11724,97 lei și

cheltuieli de judecată în mărime de 361,75 lei.

Invocînd ilegalitatea hotărîrii la 12 mai 2016 avocatul Tărîță Andriana acționînd

în interesele Eugeniei Moraru a depus apel nemotivat, solicitînd casarea hotărîrii

instanței de fond.

La 23 iunie 2016 avocatul Tărîță Andriana acționînd în interesele Eugeniei

Moraru și apelanta Moraru Eugenia au depus apel motivat, solicitînd admiterea

apelului, casarea hotărîrea judecătoriei Bălți din 13 aprilie 2016, restituirea pricinii

spre rejudecare și scutirea de la plata taxei de stat la examinarea apelului.

Prin încheierea Curții de Apel Bălți din 28 iunie 2016, s-a restituit cererea de

apel declarat de avocatul Tărîță Andriana acționînd în interesele Eugeniei Moraru, ca

depusă de o persoană care nu este în drept să declare apel, cererea de apel depusă de

Moraru Eugenia s-a restituit, ca fiind tardivă.

La 08 iulie 2016 Moraru Eugenia, a declarat recurs împotriva încheierii Curții de

Apel Bălți din 28 iunie 2016, solicitînd, admiterea cererii de recurs, casarea încheierii

recurate și restituirea pricinii spre rejudecare.

Recurentul a reiterat că nu este de acord cu încheierea instanței de apel.

În motivarea recursului a indicat că, instanța de apel neîntemeiat a constatat că

avocatul nu are împuternicire de ataca hotărîrea judecătorească. În mandatul avocațial

fiind indicat că avocatul dispune de împuternicirile prevăzute de art.81 Codul de

procedură civilă.

Referitor la termenul de declarare a recursului instanța de recurs constată că

recurentul s-a conformat prevederilor legale și recursul declarat la 08 iulie 2016 este

depus în termen, potrivit prevederilor art. 425 Codul de procedură civilă.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și pasibil de

a fi respins din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 427 lit. a) Codul de procedură civilă, instanța de recurs,

după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și

să mențină încheierea.

Cu referire la apelul depus de Tărîță Andriana acționînd în interesele apelantului

Eugeniei Moraru instanța de recurs constată următoarele.

Materialele cauzei denotă că, prin încheierea Curții de Apel Bălți din 28 iunie

2016 a fost restituită cererea de apel depusă de către avocatul Tărîță Andriana

acționînd în interesele apelantului Moraru Eugenia, ca fiind depusă de o persoană care

nu este în drept să declare apel.

La emiterea încheierii nominalizate instanța de apel și-a întemeiat concluziile pe

prevederile art. 369 alin. (1) lit. d) Codul de procedură civilă, în conformitate cu care,

instanța de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă cererea de apel a fost depusă

de o persoană care nu este în drept să declare apel.

La caz, drept motiv pentru aplicarea acestor prevederi instanța de apel a reținut

faptul că avocatul Tărîță Andriana a depus și semnat apelul din numele apelantului

Eugeniei Moraru în baza mandatul avocațial nr. 0842254 din 05 mai 2016, anexat la

materialele dosarului (f.d.35), prin care dreptul avocatului Tărîță Andriana de a

ataca hotărârea judecătorească nu este prevăzut expres, pe versoul mandatului.

Prin urmare, avocatul Tărîță Andriana a fost decăzută din dreptul de a declara

apel în interesele Eugeniei Moraru împotriva hotărîrii judecătoriei Bălți din 13 aprilie

2016, în prezenta pricină.

Instanța de recurs reține că, concluzia instanței de apel cu privire la depunerea

apelului de către de către avocatul Tărîță Andriana acționînd în interesele apelantului

Eugeniei Moraru în lipsa împuternicirilor legale este justificată.

În susținerea opiniei enunțate instanța de recurs remarcă prevederile art. 360

alin. (1) Codul de procedură civilă în conformitate cu care, sunt în drept să declare

apel: a) părțile și alți participanți la proces; b) reprezentantul în interesul apelantului,

dacă este împuternicit în modul stabilit de lege; c) martorul, expertul, specialistul și

interpretul, reprezentantul cu privire la compensarea cheltuielilor de judecată ce li se

cuvine.

În conformitate cu art. 365 alin. (3) Codul de procedură civilă, cererea de apel se

semnează de apelant sau de reprezentantul său. În ultimul caz, la cerere se anexează

documentul, legalizat în modul stabilit, care certifică împuternicirile reprezentantului

dacă în dosar lipsește o astfel de împuternicire

Conform art.75 alin.(1) Codul de procedură civilă, în proces civil, persoanele

fizice își pot apăra interesele personal, prin avocat sau avocat stagiar. Participarea

personală în proces nu face ca persoana fizică să decadă din dreptul de a avea avocat.

Potrivit prevederilor art.80 alin.(7) Codul de procedură civilă, împuternicirile date

avocatului se atestă printr-un mandat eliberat de reprezentat și certificat de avocat.

Împuternicirile avocatului și ale avocatului stagiar se confirmă prin mandat

avocațial. Formularul mandatului este un document de strictă evidență. Conținutul,

forma și modul de utilizare a mandatului se aprobă de către Guvern.

Conform pct.8 din Hotărîrea nr.158 din 28 februarie 2013 cu privire la aprobarea

formularului și modului de utilizare a mandatului avocatului și al avocatului stagiar,

împuternicirile avocatului și ale avocatului stagiar în procesul civil, stabilite conform

art.81 Codul de procedură civilă al Republicii Moldova, urmează a fi consemnate pe

versoul mandatului sau, după caz, în procura întocmită la cererea client.

Dacă se întocmește o procură, avocatul sau avocatul stagiar va nota pe versoul

mandatului textul “Conform procurii anexate” și va semna versoul mandatului în locul

clientului. Împuternicirile avocatului sau ale avocatului stagiar stabilite în procură sînt

valabile doar dacă aceasta se prezintă împreună cu mandatul.

În conformitate cu art.81 Codul de procedură civilă, împuternicirea de

reprezentare în judecată acordă reprezentantului dreptul de a exercita în numele

reprezentatului toate actele procedurale, cu excepția dreptului de a semna cererea și de

a o depune în judecată, de a strămuta pricina la o judecată arbitrală, de a renunța total

sau parțial la pretențiile din acțiune, de a majora sau reduce cuantumul acestor

pretenții, de a modifica temeiul sau obiectul acțiunii, de a o recunoaște, de a încheia

tranzacții, de a intenta acțiune reconvențională, de a transmite împuterniciri unei alte

persoane, de a ataca hotărîrea judecătorească, de a-i schimba modul de executare, de a

amîna sau eșalona executarea ei, de a prezenta un titlu executoriu spre urmărire, de a

primi bunuri sau bani în temeiul hotărîrii judecătorești, drept care trebuie menționat

expres, sub sancțiunea nulității, în procura eliberată reprezentantului persoanei juridice

sau în mandatul eliberat avocatului.

Astfel, reișind din normele citate, în mandatul avocatului Tărîță Andriana nu este

înserată împuternicirea avocatului, dreptul special de a ataca hotărîrea

judecătorească, prevăzut de art.81 Codul de procedură civilă, drept care trebuie

menționat expres, sub sancțiunea nulității.

În asemenea circumstanțe, formularul mandatului care nu conține împuterniciri,

nu poate fi acceptat drept dovadă a împuternicirilor avocatului, deoarece nu

corespunde prevederilor art. 80 alin. (7) Codul de procedură civilă și nu face dovada

dreptului de a exercita actele procedurale prevăzute la art. 81 Codul de procedură

civilă, or, unicul document care confirmă împuternicirile avocatului în judecată este

mandatul, întocmit în modul corespunzător.

Cu referire la apelul depus de avocatul Tărîță Andriana în interesele Eugeniei

Moraru și apelanta Moraru Eugenia Colegiul constată următoarele.

Cererea de apel motivată depusă la 23 iunie 2016 este semnată atît de avocatul

Tărîță Andriana cît și de apelanta Moraru Eugenia.

Se reține că, la 13 aprilie 2016 instanța de fond a pronunțat dispozitivul hotărîrii

judecătorești,

De asemenea, potrivit procesului verbal al ședinței de judecată din 13 aprilie 2016

se atestă faptul că Moraru Eugenia a fost prezentă în ședința de judecată.

În conformitate cu art.362 alin. (1) Cod de procedură civilă, termenul de declarare

a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărîrii, dacă legea

nu prevede altfel. Apelantul care, din motive întemeiate, a omis termenul de apel poate

fi repus în termen, dacă prezintă probele care dovedesc imposibilitatea depunerii

apelului (art. 116 alin.(1), (3) Cod de procedură civilă).

Deci, se deduce cert că, apelanta-recurent a cunoscut despre soluția instanței de

fond din data pronunțării dispozitivului, însă a contestat-o din nume propriu abia la 23

iunie 2016.

Astfel, depunerea unui apelului la 23 iunie 2016, peste un două luni și nouă zile

cu omiterea neîntemeiată a termenului de declarare, conchide că, încheierea Curții de

Apel Bălți din 28 iunie 2016 este una legală și întemeiată.

În conformitate cu art.110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură

este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța

(judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței

trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.

Respectiv, conform prevederilor art. 116 Cod de procedură civilă repunerea în

termen este posibilă în caz dacă se depune cerere de către persoana, care a omis acest

termen din motive întemeiate cu anexarea probelor, ce argumentează această cerere.

Instanța de recurs notează că, instanța de apel, corect a concluzionat despre

restituirea cererii de apel declarată de Moraru Eugenia, deoarece apelantul a omis

termenul legal de contestare a hotărîrii judecătorești, nu a solicitat repunerea în

termen, și nici nu a indicat motivele omiterii termenului de atac.

Astfel, recurenta prin lege a fost obligată să respecte termenul legal de contestare

a hotărîrii cu apel de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărîrii, termen

prevăzut de art. 362 alin.1) Codul de procedură civilă.

Conform jurisprudenței CEDO, participanții procesului de judecată, inițiind

proceduri în justiție, urmează să-și asume un rol activ urmărind cu diligență derularea

procesului său. Or, fiind persoană interesată în examinarea acestei cauze, urma să se

intereseze care este soluția luată de instanța de judecată, fapt care denotă dispunerea cu

rea-credință de drepturile procedurale, (cazul Van Harn versus Germania nr. 7557/03

din 11 septembrie 2007

Din considerentele menționate și avînd în vedere faptul că, încheierea instanței

de apel este întemeiată și legală, iar argumentele invocate de către recurent sunt

neîntemeiate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și de a menține

încheierea Curții de Apel Bălți din 28 iunie 2016.

În conformitate cu art. 427 lit. a) art. 428 Codul de procedură civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de Moraru Eugenia.

Se menține încheierea Curții de Apel Bălți din 28 iunie 2016, prin care s-a prin

care s-a restituit cererea de apel depusă de Moraru Eugenia.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele ședinței, Svetlana Filincova

judecători Maria Ghervas

Dumitru Mardari