3ra-1339/16 — contestarea actului administrativ

prima instanță: V. Pădurari dosarul nr. 3ra-1339/16

instanța de apel: T. Duca, S. Procopciuc, Gh. Liulca

D E C I Z I E

26 octombrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte, judecătorul: Iulia Sîrcu

Judecătorii: Tamara Chișca-Doneva, Maria Ghervas,

Ion Druță, Iurie Bejenaru,

examinînd recursul declarat de Societatea pe Acțiuni „Cet-Nord”,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Rotaru Vasile

împotriva Societății pe Acțiuni „Cet-Nord” cu privire la contestarea actului

administrativ,

împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 19 aprilie 2016, prin care a fost

admis apelul declarat de Rotaru Vasile, casată hotărîrea Judecătoriei Bălți din 11

decembrie 2015, cu emiterea unei noi hotărîri prin care acțiunea a fost admisă în

parte

c o n s t a t ă:

La 10 iunie 2015 Rotaru Vasile a depus cererea de chemare în judecată

împotriva SA„Cet-Nord” privind contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii reclamantul Rotaru Vasile a indicat că, la 27.05.2015 s-

a adresat cu cerere prealabilă către SA„Cet-Nord” privind anularea avizului de plată

, prin care se solicit încasarea din contul său, plata pentru energia termică livrată de

pîrît în sumă de 2441,08 lei pentru apartamentul nr.20A situat în mun.Bălți,

str.Glinka 8, calculat către luna aprilie 2015 inclusiv

Conform răspunsului nr.R-01-11/153 din 01.06.2015 primit de la SA„Cet-

Nord” a fost informat precum că sumele calculate și înaintate spre plată, se

efectuează conform Hotărîrii Guvernului nr.191 din 10.02.2002 cu modificările și

completările ulterioare, luîndu-se în considerație existența pierderilor normative de

energie termică în încăperile tehnice și spațiile comune. Se mai indică în răspunsul

vizat că proprietarii apartamentelor deconectate de la rețeaua centralizată de energie

termică sunt obligați să achite 20% din costul energiei termice ce revine la 1 m.p. de

suprafața apartamentului. La fel se indică faptul că, procentajul pentru bucătărie și

salon a fost redus de la 20% la 15% din costul energiei termice calculate, iar zona

rămasă va fi calculat cu 20%.

Conform avizului de plată SA„Cet-Nord”, ca furnizor de serviciu comunal -

energie termică și apă fierbinte, pretinde că către perioada lunii aprilie 2015 inclusiv

în apartamentul nr.20A situat în mun.Bălți, str.Glinka 8, a furnizat o cantitate de

energie termică conform datelor de contor la preț total de de 2441,08 lei.

Menționează că potrivit actului din 22.01.2001 întocmit de SA „Cet-Nord”

apartamentul nr.20A amplasat în casa de locuit nr.8 din str.Glinka este deconectat

integral de la sistemul de încălzire centralizată. Conform actului, țevile de tranzit

sunt izolate.

Reclamantul pretinde că SA„Cet-Nord” nu a livrat nici o cantitate de energie

termică, în perioada indicată, deoarece prin actul de decontare de la căldura centrală

și instalarea sistemului de căldură autonomă se denotă despre lipsa necesității

prestării de energie termică de către pîrît. Mai mult ca atît SA„Cet-Nord” nu a

prezentat careva probe prin care să confirme faptul livrării energiei termice în

locuința reclamantului.

Solicitarea de achitare a plății pentru căldura nelivrată în afara oricărui

contract de furnizare a serviciului termic, impune ca avizul de plată este nejustificat

și contravine normelor imperative ale legii, astfel nu poate fi considerat act valabil.

La fel avizul de plată, se pretinde a fi ilegal, deoarece contravine cerințelor

Hotărîrii Guvernului nr.191 din 19.02.2002, p.18, achitarea plăților se efectuează

de către proprietarii, dacă în contractele încheiate nu este prevăzut altceva. La

solicitarea consumatorilor, plata pentru serviciile prestate poate fi achitată în

prealabil pe o durată convenită de părți, conform condițiilor propuse de ele și

stipulate în contract.

Indică că, prin avizul de plată, proprietarul este impus la suportarea

coloanelor de tranzit din motivul că, pîrîtul nu dorește să ocolească proprietatea

reclamantului, care este impus să primească un serviciu comunal, pe care nu-1

acceptă, încălcînd astfel, dreptul de proprietate consfințit prin art.46 al Constituției

si art.1 Protocolul nr.1 adițional CEDO.

Din momentul deconectării de la căldură reclamantul nu mai are statut de

consumator, iar relațiile existente au încetat din a.2001, fapt ce contravine art.1 din

Legea privind protecția drepturilor consumatorului și deci, Hotărîrea Guvernului

nr.191 contravine Legii organice indicate cît în Codul civil precum și în Legea

fundamentală.

Cere reclamantul anularea avizului de plată pentru luna aprilie 2015 eliberat

pentru apartamentul nr.20A situat în mun.Bălți, str.Glinka 8 și obligarea SA„Cet-

Nord” să nu calculeze și să nu expedieze în adresa sa pe viitor avize de plată.

Prin hotărârea Judecătoriei Bălți din 11 decembrie 2015 acțiunea a fost

respinsă.

La 14 decembrie 2015 Rotaru Vasile a depus cerere de apel.

2

Prin deciziei Curții de Apel Bălți din 19 aprilie 2016 a fost admis apelul

declarat de Rotaru Vasile, casată hotărîrea Judecătoriei Bălți din 11 decembrie

2015, cu emiterea unei noi hotărîri prin care acțiunea a fost admisă în parte, s-a

anulat avizul de plată eliberat d SA „Cet-Nord” lui Rotaru Vasile pentru luna

aprilie 2015 în sumă de 2441,08 lei. În rest acțiunea a fost respinsă.

La 07 iulie 2016 SA „Cet-Nord” a declarat recurs împotriva deciziei instanței

de apel, solicitînd admiterea lui, casarea deciziei instanței de apel și menținerea

hotărîrii primei instanțe.

În motivarea recursului, recurentul a invocat că instanța de apel a anulat avizul

de plată pentru motive formale.

Susține că motivele expuse de intimat, avîndu-se în vedere perioada formării

datoriei, pentru ce este înaintat avizul – pentru pierderi sau pentru energia termică,

nu pot servi drept motive de anulare a avizului, deoarece nu au fost indicate în

cererea prealabilă și deci nu pot fi supuse examinării.

Totodată, susține că în răspunsul la cererea prealabilă este indicat că datoria de

2 441,08 lei o constituie consumul existent la 01 mai 2015, începînd cu 01.10.2011.

Studiind materialele dosarului în raport cu temeiurile recursului, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

consideră necesar de a admite recursul, de a casa decizia instanței de apel și a

menține hotărârea primei instanțe din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) CPC, instanța, după ce judecă

recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia instanței de apel și să

mențină hotărârea primei instanțe.

Materialele dosarului atestă că reclamantului Rotaru Vasile, prin avizul de

plata pentru luna aprilie 2015 (f.d.7), i-a fost înaintat spre plată suma de 2441,08 lei,

pentru energia termică livrată în blocul locativ amplasat pe str.Glinka 8, ap.20

mun.Bălți, dintre care suma de 36,22 lei calculată pentru luna aprilie și 2404,86 lei

– datorii la data de 01.04.2015.

Rotaru Vasile, s-a adresat în instanța de judecată cu acțiune împotriva SA „

Cet-Nord” cu privire la anularea avizului pentru energia termică nelivrată și

obligarea de a nu expedia pe viitor avize spre plată, invocînd că apartamentul său

este deconectat integral de la sistemul de încălzire centralizată.

Prima instanță, judecînd pricina, a respins acțiunea, menționînd că pretențiile

reclamantului nu sunt întemeiate.

Instanța de apel, însă, prin decizia din 19 aprilie 2016 a casat hotărîrea primei

instanțe și a emis o hotărîre nouă prin care acțiunea a fost admisă în parte, s-a anulat

avizul de plată eliberat d SA „Cet-Nord” lui Rotaru Vasile pentru luna aprilie 2015

în sumă de 2441,08 lei, cele În rest acțiunea a fost respinsă.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

3

Supreme de Justiție consideră ca fiind eronate concluziile instanței de apel din

următoarele considerente.

Conform actului nr.586, apartamentul reclamantului a fost deconectat de la

sistema încălzire din ianuarie 2001(f.d.l0).

Conform Regulamentului cu privire la modul de prestare și achitare a

serviciilor locative, comunale și ne comunale pentru fondul locativ, contorizarea

apartamentelor, condițiile deconectării acestora, aprobat prin Hotărirea Guvernului

RM din 19.02.2002 nr. 191, anexa nr. 7p. 8 și 8¹ (in redacția HG nr. 707 din

20.09.2011), în cazul deconectării integrale a apartamentului (încăperii locuibile in

cămine) de la sistemul centralizat de încălzire, consumatorul va achita plata pentru

încălzire în mărime de 20 % din costul energiei termice calculate pentru un metru

pătrat al apartamentului (încăperii locuibile în cămine), luînd in considerație

existența pierderilor normative de energie termică în încăperile tehnice (etaje

tehnice și subsoluri) care mențin în stare funcțională sistemele inginerești de

alimentare cu apă și de canalizare in perioada rece, necesitatea încălzirii locurilor de

uz comun și imposibilitatea deconectării coloanelor de încălzire tranzitorii, iar în

cazul deconectării integrale deja efectuate a apartamentului (încăperii locuibile în

cămine) de la sistemul centralizat de încălzire, cu instalarea altei surse de încălzire

pentru întreținerea temperaturii constante în încăpere la un nivel de cel puțin

+ 18 ºC, consumatorul va achita plata pentru încălzire în mărime de: 10 % începînd

octombrie 2011; 15 % începînd cu 1 octombrie 2012; 20% începînd cu 1 octombrie

2013 din costul energiei termice calculate pentru un metru pătrat al apartamentului

(încăperii locuibile în cămine).

Potrivit răspunsului SA “Cet Nord” din 01.06.2015 nr.R-01-11/153 în blocul în

care locuiește Rotari Vasile sistema de încălzire centrală lucrează și trece prin

subsol, etaj tehnic, locuri comune. Astfel, din momentul deconectării integrale déjà

efectuate a apartamentului reclamantului de la sistemul centralizat de încălzire,

calculele și plata prezentată pentru consumul energiei termice reprezintă pierderi

normative de energie termică a sistemului interior de încălzire a casei (etaje tehnice

și subsoluri).

În sine sumele calculate reclamantului și înaintate spre plată reprezintă

pierderi de energie termică ce revine apartamentului acestuia și pe care trebuie să le

achite.

În susținerea concluziilor sale instanța de recurs menționează că deconectarea

de la încălzirea centrală nu poate servi drept motiv de a nu înainta conturi de plată.

Coproprietarii apartamentelor sunt obligați de a suporta existența pierderilor de

energie termică conform Legii despre privatizarea fondului locative, Legii

condominiului în fondul locativ.

Conform art. 5 din Legea condominiului în fondul locativ, proprietatea comună

4

în condominiu include toate părțile proprietății aflate în folosință comună: terenul

pe care este construit blocul (blocurile), zidurile, acoperișul, terasele, coșurile de

fum, casele scărilor, holurile, subsolurile, pivnițele și etajele tehnice, tubulaturile de

gunoi, ascensoarele, utilajul și sistemele inginerești din interiorul sau exteriorul

locuințelor (încăperilor), care deservesc mai multe locuințe (încăperi), terenurile

aferente în hotarele stabilite cu elemente de înverzire, alte obiecte destinate

deservirii proprietății imobiliare a condominiului.

Conform art. 7 aceeași lege, cota-parte a fiecărui proprietar în bunurile

imobiliare comune din condominiu este proporțională cotei constituite din suprafața

totală (în metri pătrați) a locuințelor (încăperilor) ce îi aparțin în condominiu, dacă

decizia adunării generale a proprietarilor, adoptată în conformitate cu procedura

prevăzută la articolul 26 din prezenta lege, nu stabilește altfel.

În acest sens, instanța de recurs găsește relevante și prevederile art. 315 alin.

(4) și alin (6) Cod civil, conform cărora dreptul de folosință include și libertatea

persoanei de a nu folosi bunul. Poate fi instituită prin lege obligația de folosire dacă

nefolosirea bunurilor ar contraveni intereselor publice. Proprietarul este obligat să

îngrijească și să întrețină bunul ce-i aparține dacă legea sau contractul nu prevede

altfel.

La caz, independent de acest aspect, este evident că magistralele termice sunt

parte componentă și indispensabilă a clădirii cu destinație comună și nu pot fi

folosite altfel, iar traversarea acestora prin apartament și subsolul blocul locativ

generează apariția raportului obligațional de achitare a plăților pentru serviciile

prestate, tranzitul energiei termice reprezintînd un temei juridic de proprietate

forțată și perpetuă.

Iar deconectarea integrală a apartamentul de la sistema centrală de încălzire,

nu afectează relațiile de furnizare a energiei termice prin țevile de tranzit a

magistralelor termice și nu eliberează consumatorul de la plata pierderilor

normative.

Prin urmare, instanța de recurs consideră că avizul de plată pentru energia

termică a fost expediat către reclamant reieșind din prevederile Hotărîrii Guvernului

nr. 191 din 19 februarie 2002, cu modificările ulterioare, astfel, neexistînd temei

pentru anularea lui. Deci, instanța de apel în mod nejustificat a dispus anularea lui.

Ca urmare a celor menționate, în conexiunea celor relatate, se atestă

temeinicia recursului declarat și ilegalitatea deciziei instanței de apel.

Distinct de cele relatate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul întemeiat și care

urmează a fi admis, cu casarea integrală a deciziei instanței de apel și menținerea

hotărârii primei instanțe.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) CPC, art. 445 alin. (3) CPC,

5

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de Societatea pe Acțiuni „Cet-Nord”.

Se casează decizia Curții de Apel Bălți din 19 aprilie 2016 și se menține

hotărârea Judecătoriei Bălți din 11 decembrie 2015, în pricina civilă la cererea de

chemare în judecată depusă de Rotaru Vasile împotriva Societății pe Acțiuni „Cet-

Nord” cu privire la contestarea actului administrativ.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.

Președinte, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Maria Ghervas

Ion Druță

Iurie Bejenaru

6