2ra-369/16 — Încasarea datoriei

Dosarul nr.2ra-369/16 prima instanţă - A. Guțu, instanţa de apel –T. Duca, S. Procopciuc, E. Grumeza, ÎNCHEIERE 24 februarie 2016 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecători Valeriu Doagă Iuliana Oprea Dumitru Mardari examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către societatea pe acţiuni „CET-Nord”, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de societatea pe acţiuni „CET-Nord” împotriva lui Malai Vasile şi Malai Ludmila cu privire la încasarea datoriei, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 01 decembrie 2015, prin care s-a respins apelul declarat de către societatea pe acţiuni „CET-Nord”, şi s-a menţinut hotărîrea judecătoriei Bălţi din 03 iulie 2015, c o n s t a t ă: La 30 aprilie 2015 societatea pe acţiuni „CET-Nord” s-a dresat cu cerere de chemare în judecată împotriva lui Malai Vasile şi Malai Ludmila în care a solicitat încasarea datoriei pentru pierderile normative de energie termică în mărime de 1789,17 şi compensarea cheltuielilor de judecată în mărime de 270 lei.

În motivarea acţiunii s-a invocat că, începînd cu 12 octombrie 2004 apartamentul nr.13 situat pe str. Bulgară, 144, mun. Bălţi a fost deconectat integral de la sistema centrală de încălzire. Însă potrivit hotărîrii Guvernului nr.707 din 20 septembrie 2011 în cazul deconectării integrale de la sistema centrală de încălzire, consumatorul este obligat să achite plata pentru pierderile normative de energie termică. Susţine că în perioada 01 octombrie 2011-31 martie 2014 pierderile normative au constituit suma de 1789,17 lei, calculul fiind efectuat în mărime de 5% pentru anul 2011-2012, 7,5% pentru anul 2012-2013, şi 10% pentru anul 2013- 2014. La pretenţia înaintată privind achitarea sumei pentru pierderile normative, consumatorii au lăsat-o fără răspuns.

Prin hotărârea Judecătoriei Bălţi din 03 iulie 2015 acţiunea înaintată de societatea pe acţiuni „CET-Nord” s-a admis parţial. S-a încasat în mod solidar de la Malai Ludmila şi Malai Vasile în beneficiul 1 societăţii pe acţiuni „CET-Nord” datoria pentru pierderile normative la livrarea energiei termice în perioada 01 octombrie 2011-31 martie 2014 în sumă de 894,60 lei şi taxa de stat proporţional pretenţiei admise în sumă de 140 lei. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 01 decembrie 2015 s-a respins apelul declarat de către societatea pe acţiuni „CET-Nord” şi s-a menţinut hotărârea judecătoriei Bălţi din 03 iulie 2015. La 30 decembrie 2015 societatea pe acţiuni „CET-Nord” a declarat recurs nemotivat împotriva hotărîrilor judecătoreşti, cerînd, casarea acestora, admiterea recursului, şi emiterea unei noi decizii de admitere integrală a pretențiilor înaintate de către societatea pe acţiuni „CET-Nord”.

La 18 ianuarie 2016 societatea pe acţiuni „CET-Nord” a declarat recurs motivat. În motivarea acestuia a invocat că, nu este de acord cu soluţia instanţelor investite cu judecarea fondului. Conform hotărîrii Guvernului nr.707 din 20 septembrie 2011, este stabilit faptul că în cazul deconectării integrale a apartamentului de la sistemul centralizat de încălzire, persoanele sunt obligate la plata pentru pierderile normative. Consideră recurentul că nu au constatate şi elucidate corect circumstanţele importante pentru soluţionarea pricinii, iar concluziile expuse în decizia instanţei de apel sunt în contradicţie cu circumstanţele pricini, soluţia fiind adoptată cu interpretarea eronată a normelor de drept material.

Recurentul şi-a întemeiat pretenţiile invocate în recurs prin prisma prevederilor art. 432, alin. (2), lit. a) şi b) Codul de procedură civilă, care statuează expres că se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată. Prin referinţa depusă la 16 februarie 2016 Malai Ludmila şi Malai Vasile au indicat că argumentele recursului sunt nefondate şi nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă. Instanţa de apel corect a apreciat probele dosarului şi a emis o hotărîre legală. A pledat pentru respingerea recursului.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) şi (3) Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilităţii recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei timp de o lună de la data primirii acesteia. Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs şi face un raport verbal în faţa completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integral.

Potrivit avizului de recepţie (f.d.89) recurentul societatea pe acţiuni „CET- Nord” a recepţionat decizia instanţei de apel la 11 decembrie 2015, astfel recurentul s-a conformat prevederilor legale şi recursul declarat la 30 decembrie 2015, este depus în termen, potrivit prevederilor art.434 Codul de procedură civilă. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de 2 contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) Codul de procedură civilă, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Dezacordul recurentului cu decizia instanţei de apel, relatarea situaţiei, în viziunea recurentului, fără a indica un temei prevăzut de art.432 alin.(2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă, sunt inadmisibile din considerentele că nu se încadrează în prevederile art. 432 alin.(2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă şi nu constituie temei de casare a deciziei, deoarece recursul exercitat are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt.

Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi jurisprudenţa CEDO, conform cărei recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri , însă motivele recursului invocat în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanţa de apel s-a pronunţat în mod corespunzător. În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilităţii recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 şi nu conţine nicio referire cu privire la fondul recursului. Totodată, Colegiul reţine că, potrivit regulilor din Secţiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanţa de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanţele de fond şi de apel. Forţa atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficienţa probelor şi concluziile făcute în urma probaţiunii sunt în afara controlului instanţei de recurs. Prin prisma art. 432 alin.(4) Codul de procedură civilă, instanţa de recurs poate interveni în materia probaţiunii doar sub aspect procedural şi anume dacă se invocă că instanţa de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Codul de procedură civilă.

Din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor. 3 Argumentele invocate de către recurent poartă un caracter declarativ, se combat cu probele administrate şi nu au suport legal. Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere că instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de drept material, procedural şi apreciind corect probele administrate a emis o hotărîre legală, iar argumentele invocate de societatea pe acţiuni „CET-Nord” în cererea de recurs poartă caracter declarativ şi nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Recursul declarat de către societatea pe acţiuni „CET-Nord” se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Valeriu Doagă Judecători Iuliana Oprea Dumitru Mardari 4