2ra-17/16 — Rezilierea contractului de arvună

prima instanță: Gh. Pavliuc dosarul nr. 2ra-17/16 instanţa de apel: N. Budăi, I. Muruianu, A. Gavriliţa DECIZIE 17 februarie 2016 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Președinte, judecătorul Tatiana Vieru Judecătorii Tamara Chişca-Doneva, Valentina Clevadî Oleg Sternioală, Iurie Bejenaru examinând recursul declarat de către Vitalie Melnic şi Mariana Melnic, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Dumitru Parasca şi Dorin Parasca împotriva lui Vitalie Melnic şi Marianei Melnic, intervenienţii accesorii Veronica Popovici şi Grigore Prenco cu privire la rezilierea contractului de arvună şi a contractului privind finalizarea procurării bunurilor imobile, încasarea datoriei pentru neexecutarea contractului constituită din plata arvunei şi a dobînzii de întîrziere, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 21 mai 2015, prin care a fost respins apelul declarat de către Vitalie Melnic şi Mariana Melnic şi menţinută hotărârea Judecătoriei Buiucani mun.

Chişinău din 18 noiembrie 2014, prin care acţiunea a fost admisă parţial, c o n s t a t ă: La 16 august 2012, Dumitru Parasca şi Dorin Parasca au depus o cerere de chemare în judecată împotriva lui Vitalie Melnic şi Marianei Melnic, intervenientul accesoriu Veronica Popovici cu privire la rezilierea contractului de arvună şi a contractului privind finalizarea procurării bunurilor imobile, încasarea datoriei, a venitului ratat şi a dobânzii de întârziere. Prin încheierea Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 11 octombrie 2012, pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Dumitru Parasca şi Dorin Parasca împotriva lui Vitalie Melnic şi Mariana Melnic, intervenientul accesoriu Veronica Popovici cu privire la rezilierea contractului de arvună şi a contractului privind finalizarea procurării bunurilor imobile, încasarea datoriei, a venitului ratat şi a dobânzii de întârziere a fost transmisă după competenţă Judecătoriei Buiucani, mun.

Chişinău. Ulterior, prin încheierea Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 03 octombrie 2013, a fost introdus Grigore Prenco în proces în calitate de intervenient accesoriu. 1 Astfel, în motivarea acţiunii, reclamanţii Dumitru Parasca şi Dorin Parasca au indicat că la 17 iunie 2009, a fost încheiat contractul de arvună, conform căruia pârâtul Vitalie Melnic şi-a asumat obligaţia de a vinde, într-un termen de 3 luni, până la 20 august 2009, terenurile agricole cu suprafaţa totală de 50 ha, în extravilanul satului Brânzenii-Noi, r-nul Teleneşti, cu formarea ulterioară a bunului imobil constituit dintr-un teren cu numărul cadastral 89115303 (330-400) cu suprafaţa de 50 ha la preţul de 1 000 Euro pentru un ha.

Pe parcursul anului 2009, Vitalie Melnic a primit eşalonat mijloace băneşti în valoare de 41 500 Euro şi 12 300 lei, care constituie conform cursului oficial echivalentul a 750 Euro. De asemenea, reclamanţii Dumitru Parasca şi Dorin Parasca susţin că pârâtul nu şi-a îndeplinit obligaţiile contractuale şi nu a vîndut terenurile prevăzute de contract şi nici nu a returnat banii pe care i-a primit conform recipisei.

Astfel, ţinînd cont de faptul că pîrîtul nu a executat obligaţiile contractuale asumate la timpul şi în modul corespunzător conform prevederilor contractelor sus- menţionate nu a comasat şi vîndut terenurile contractuale, nu a restituit banii şi nu a realizat toate obligaţiile contractuale, consideră că urmează să le rezilieze, iar pîrîtul trebuie sa-i restituie banii şi să-i compenseze prejudiciul cauzat . Cuantumul total al banilor transmişi de către Dorin Parasca prin intermediul reprezentantului său Parasca Dumitru către pîrît este de 42250 Euro şi 12300 lei. Astfel datoria contractuală oficială în prezent este de 31500 euro şi 12300 lei.

În temeiul contractului de arvună din 17 iunie 2009 pîrîtul a primit suma de 25000 euro în calitate de arvună pentru vînzarea terenurilor agricole, ţînînd cont de faptul că acesta nu şi-a executat obligaţiile asumate şi poartă răspundere în temeiul art. 633 alin. (2) Codul civil, urmează să-i plătească o despăgubire sub forma dublului arvune ceea ce constituie la suma datoriei de bază încă o sumă în valoare de 25000 euro fără luarea în consideraţie a datoriei de bază mai sus menţionate.

Totodată, menţionează că a suportat un venit ratat sub forma procentului creditor raportat la dobînzile la depozit, venituri pe care le-ar fi dobîndit acesta dacă depunea banii în litigiu la o bancă comercială la o rată medie de 8% conform cotelor oficiale stabilite de Banca Naţională a RM pentru luna august 2009 în care urma să fie executată obligaţia de către pîrît, astfel dobînda la depozit, procentul creditorilor constituie: pentru folosirea sumei de 32270 euro pentru satisfacerea nevoilor personale pe perioadă de 3 ani pîrîtul urmează să-i achite o dobîndă anuală de întîrziere de 8 % conform ratei de refinanţare a Băncii Naţionale a Moldovei, astfel dobînda de întîrziere pentru o perioadă de 3 ani este de 7744,8 euro.

Iar cuantumul total al banilor pe care trebuie să fie rambursaţi cu titlu de datorie şi despăgubire constituie 31500 euro, 12300 lei datoria de bază, 7744,8 euro cu titlu de dobîndă de întîrziere în total suma de 39244,8 euro şi 12300 lei, precum şi încasarea dublului arvunei. Pîrîtul nu a asigurat vînzarea în termen şi comasarea terenurilor agricole contractate, iar el a expediat în adresa acestuia două somaţii prin care a declarat rezilierea contractului menţionat şi restituirea datoriei, încasarea dobînzii de întîrziere şi a dublului arvunei. Însă, la somaţia adresată nu a primit nici un răspuns.

2 Prin urmare, solicită Dumitru Parasca şi Dorin Parasca rezilierea contractelor cu privire la arvună din 17 iunie 2009 şi contractul cu privire la finalizarea procurării terenurilor în satul Brânzenii Noi, r-nul Teleneşti din 20 mai 2011, încheiate între Dorin Parasca, reprezentat de Dumitru Parasca, şi Vitalie Melnic; încasarea din contul pârâtului Vitalie Melnic în beneficiul lor a datoriei în sumă de 31 500 Euro şi 12 300 lei, venitul ratat în formă de dobândă de întârziere în sumă de 7 744 Euro 80 cenţi, iar în total suma de 39 244 Euro 80 cenţi şi 12 300 lei.

Pe parcursul judecării pricinii, reclamanţii Dumitru Parasca şi Dorin Parasca, în numele cărora a acţionat inclusiv avocatul Ruslan Berzoi, şi-au concretizat pretenţiile din acţiune, ca în final să solicite instanţei judecătoreşti: rezilierea contractele cu privire la arvună din 17 iunie 2009 şi contractul cu privire la finalizarea procurării terenurilor în satul Brânzenii Noi, r-ul Teleneşti din 20 mai 2011, încheiate între Dorin Parasca, reprezentat de Dumitru Parasca, şi Vitalie Melnic; încasarea din contul pârâtului Vitalie Melnic a datoriei în sumă de 28 230 Euro şi 12 300 lei, venitul ratat în formă de dobândă de întârziere în sumă de 6 960 Euro, iar în total suma de 35 190 Euro şi 12 300 lei, precum şi încasarea datoriei pentru neexecutarea contractului constituită din plata arvunei şi a dobânzii de întârziere.

Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 18 noiembrie 2014 acţiunea a fost admisă parţial. A fost reziliat contractul cu privire la arvună din 17 iunie 2009 şi contractul cu privire la finalizarea procurării terenurilor din satul Brînzenii Noi, r-nul Teleneşti din 20 mai 2011, încheiate între Dorin Parasca şi Vitalie Melnic. A fost încasat de la Vitalie Melnic în beneficiul lui Dorin Parasca suma de 31 500 Euro şi 12 300 lei cu titlu de datorie pentru neexecutarea contractului constituită din plata arvunei; 7 744, 80 euro - drept dobîndă de întârziere; 500 lei - cheltuieli de judecată compuse din taxă de stat plătită parţial la depunerea cererii de chemare în judecată. Executarea obligaţiei pecuniare exprimată în valută străină - se va face în valută naţională prin determinarea echivalentului efectuat cu aplicarea cursului oficial al leului moldovenesc valabil la data executării obligaţiei.

A fost respinsă cererea lui Dumitru Parasca şi Dorin Parasca privind compensarea cheltuielilor de asistenţă juridică, ca fiind neprobată. A fost respinsă acţiunea lui Dumitru Parasca privind încasarea de la Vitale Melnic în folosul său a datoriei pentru neexecutarea contractului constituită din plata arvunei şi a dobînzii de întârziere, ca fiind neîntemeiată. A fost încasat de la Vitalie Melnic în folosul statului taxa de stat în mărime de 21 976, 45 lei - drept taxă de stat proporţional părţii admise din acţiune şi de a cărei plată reclamanţii au fost scutiţi parţial de instanţa judecătorească la înaintarea acţiuni, exceptând suma de 500 lei plătiţi de reclamanţi. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 21 mai 2015 a fost respins apelul declarat de către Vitalie Melnic şi Mariana Melnic şi a fost menţinută hotărîrea primei instanţe.

La 04 august 2015, Vitalie Melnic şi Mariana Melnic au declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, cerînd admiterea acestuia, casarea deciziei 3 instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe cu restituirea pricinii spre rejudecare în prima instanţă. Recurenţii Vitalie Melnic şi Mariana Melnic în motivarea recursului au indicat că nu sunt de acord cu decizia instanţei de apel şi o consideră ilegală din următoarele considerente. Astfel menţionează că, instanţa de apel urma să soluţioneze încălcările care le-a admis prima instanţă, aceasta a judecat pricina în lipsa recurenţilor cît şi a reprezentantului lor, a emis hotărîrea la 18 noiembrie 2014, care nu au fost înştiinţaţi în mod legal.

Prima instanţă n-a dat importanţă cererii avocatului (Nichita) Sîrcu Ina prin care s-a cerut amînarea şedinţei din 07 noiembrie 2014, cu rugămintea instanţei de a o informa preventiv despre data şedinţei următoare, instanţa intenţionat a stabilit şedinţa de judecată peste 10 zile mai tîrziu, timp restrîns pentru ca reprezentantul lor (Nichita) Sîrcu Ina să fie informată pentru şedinţa următoare. Potrivit hotărîrii primei instanţe, instanţa menţionează că reclamanţii şi-au concretizat pretenţiile din acţiune (f.d. 153-159 vol. II), astfel prima instanţă urma să aducă la cunoştinţă pîrîţilor potrivit art. 100 CPC, comunicarea actelor de procedură participanţilor la proces şi persoanelor interesate, contra semnătură, la materialele cauzei nu este înştiinţarea pîrîţilor despre concretizarea pretenţiilor, prin urmare, pîrîţii nu au avut posibilitate să se expună în privinţa acţiunii înaintată de reclamanţi.

Totodată, în ce priveşte examinarea acţiunii în apel, nu a fost respectat art. 370 alin. (1), 185 alin. (1) CPC. Aduce la cunoştinţă instanţei de recurs că intimaţii nu s-au prezentat de două ori şi au solicitat amînarea şedinţei, ulterior la a treia întîlnire în faţa instanţei de apel i s-a adus referinţa la cunoştinţă. Prin urmare reprezentantul recurenţilor Sîrcu Ina a solicitat termen de a face cunoştinţă cu conţinutul referinţei care conţine 12 pagini, însă instanţa de apel nu a dat termen pentru pregătire, şi a dispus examinarea pricinii fără a oferi posibilitate recurenţilor să se pregătească pentru dezbateri în şedinţă de judecată, argumentînd că pricina în cauză a fost amînată de două ori.

Cu referire la celalt capăt a acţiunii, anume, contractul cu privire la finalizarea procurării bunurilor imobile din 20 mai 2011, prin care s-a încasat de la Vitalie Melnic în beneficiul lui Dorin Parasca suma de 31 500 euro, 12 300 lei, cu titlu de datorie pentru neexecutarea contractului constituită din plata arvunei, 7 744 euro drept dobînda de întîrziere, 500 lei taxa de stat, şi 21 976 lei 45 bani, acesta nu este recunoscut de recurentul Vitalie Melnic, deoarece nu a semnat un atare contract.

În instanţa de apel reprezentantul recurenţilor Sîrcu Ina a solicitat numirea expertizei în mod repetat, cerînd instanţei termen pentru invitarea expertului şi înaintarea demersului de numire a expertizei, însă această solicitare a fost respinsă de instanţa de apel, aici se vede repetat încălcarea, art. 185 CPC, instanţa de apel n- a stabilit data pînă la care urmează să fie prezentate toate probele suplimentare de către apelanţi, astfel la prima prezentare a părţilor în proces reprezentantul Sîrcu Ina a primit referinţa de la intimaţi şi fără a acorda timp să facă cunoştinţă cu conţinutul referinţei s-a dispus examinarea pricinii şi emiterea deciziei instanţei. 4 Melnic Vitalie iniţial a solicitat efectuarea expertizei grafologice la Centrul de expertize independente SRL „CEXIN” cu sediul în mun.

Chişinău, str. Independenţei, 10/1, însă pe motiv că reclamanţii nu erau de acord instanţa a acceptat demersul reclamanţilor privind efectuarea expertizei la Centrul Naţional de Expertize Juridice de pe lîngă Ministerul Justiţiei ceea ce creează dubii pîrîţilor întru veridicitatea acestui raport. Recurentul a prezentat instanţei contractele încheiate de Melnic Vitalie în numele lui Parasca Dorin din 15 iunie 2009, unde se confirmă faptul că acesta a transmis cu drept de proprietate reclamantului terenuri în mărime de 63 ha prin acesta Melnic Vitalie şi-a executat obligaţia contractuală. Mai mult ca atît contractele de vînzare -cumpărare au fost încheiate la un preţ mai mic decît cel stipulat în contractul din 17 iunie 2009, în pct. 2.2.

şi anume de 1000 Euro pentru 1 (unu) ha, ceea ce este în favoarea reclamanţilor, aici se observă executarea contractului din 17 iunie 2009. Totodată este absurdă existenţa unui contract din 21 mai 2015, unde recurenţii recunosc restituirea sumei. În acest contract cu siguranţă au fost falsificate şi ulterior la eliberarea raportului de expertiză s-a influenţat experţii pentru expunerea în conţinutul acestuia precum că contractul din 21 mai 2015 a fost semnat de Melnic Vitalie.

Din hotărîrea primei instanţe, cît şi din decizia instanţei de apel la pagina 13, reţine că în principiu acţiunea reclamanţilor este îndreptată în exclusivitate către Vitalie Melnic şi în instanţa de judecată nu s-a prezentat careva probe ce ar avea tangenţă sau rolul Marianei Melnic cu litigiul în cauză, însă menţine măsura de asigurare a acţiunii luată prin încheierea Judecătoriei Centru, mun.Chişinău din 29 august 2012 menţinută prin decizia Curţii de Apel la 24 decembrie 2012, astfel prin încheierea executorului din 14 noiembrie 2012 s-a aplicat sechestru asiguratoriu asupra unităţilor de transport ce aparţin cu drept de proprietate lui Melnic/Mamaliga Mariana, cît şi pe mijloacele băneşti ale acesteia.

Mai menţionează că, atît prima instanţă cît şi instanţa de apel nu a luat în calcul prevederile art. 26 CPC n-a păstrat imparţialitatea şi obiectivitatea, n-a creat condiţii pentru exercitarea drepturilor participanţilor la proces, pentru cercetarea obiectivă a circumstanţelor reale ale pricinii, astfel încît pîrîţii să aibă posibilitatea de a-şi formula, argumenta şi dovedi poziţia în proces, de a alege modalităţile şi mijloacele susţinerii ei de sine stătător şi independent, prin simplu fapt că nu a comunicat pîrîţilor şi nici reprezentantului lor data stabilită pentru examinarea ulterioară a şedinţei de judecată. Totodată, recurenţii au fost lipsiţi de dreptul să prezinte probe suplimentare şi să dovedească faptele ce constituie obiectul probaţiunii pentru a convinge instanţa de veridicitatea lor, cum prevede art. 118 alin. (5) CPC, deoarece Melnic Vitalie şi Melnic Mariana urmau să solicite efectuarea unei noi expertize.

La 03 noiembrie 2015, recurentul Vitalie Melnic a depus cerere privind retragerea recursului, indicînd că Vitalie Melnic şi Dumitru Parasca reprezentînd interesele lui Dorin Parasca au ajuns la o negociere cu succes şi din acest motiv îşi retrage recursul declarat fiind o condiţie a acordului părţilor de împăcare, care ulterior, Vitalie Melnic prin cererea din 03 februarie 2016 şi-a retras cererea depusă la 03 noiembrie 2015. 5 La 01 februarie 2016, Dumitru Parasca şi Dorin Parasca a depus referinţă în care au indicat că consideră neîntemeiat recursul declarat de către Mariana Melnic deoarece instanţele de judecată au încasat datoria doar de la Vitalie Melnic nu şi de la Mariana Melnic.

Iar, Vitalie Melnic a recunoscut datoria şi a fost de acord să execute hotărîrea judecătorească în legătură cu ce a recurs la procedura de conceliere în faza de executare a acesteia, astfel la 20 octombrie 2015 executorul judecătoresc Roman Talmaci a întocmit un proces verbal prin care părţile au stabilit procedura şi modul de executare benevolă a hotărîrii judecătoreşti. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîri sau a deciziei integrale. Prin scrisoarea din 06 iunie 2015, Curtea de Apel Chişinău a expediat părţilor copia deciziei din 21 mai 2015, iar la 04 august 2015, adică în termenul prevăzut de lege Vitalie Melnic şi Mariana Melnic au declarat recurs.

În conformitate cu art.440 alin.(2) Codul de procedură civilă, completul din 3 judecători prin încheierea din 11 noiembrie 2015 a considerat recursul admisibil şi a dispus examinarea fondului de un complet din 5 judecători. În conformitate cu art. 444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul neîntemeiat şi care urmează a fi respins cu menţinerea deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe din următoarele motive. În conformitate cu art.445 al.(1) lit. a) Codul de procedură civilă, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe.

Pe parcursul examinării pricinii s-a stabilit că, Dumitru Parasca şi Dorin Parasca s-au adresat cu acţiune în judecată împotriva lui Vitalie Melnic şi Mariana Melnic, intervenienţii accesorii Veronica Popovici şi Grigore Prenco prin care au solicitat rezilierea contractelor cu privire la arvună din 17 iunie 2009 şi cu privire la finalizarea procurării terenurilor în satul Brînzenii-Noi, r-nul Teleneşti din 20 mai 2011, încheiate între Dorin Parasca, reprezentat de Dumitru Parasca şi Vitalie Melnic, încasarea de la Vitalie Melnic în beneficiul reclamanţilor a datoriei în sumă de 6960 euro, iar în total suma de 35190 euro şi 12300 lei, precum şi încasarea datoriei pentru neexecutarea contractului constituită din plata arvunei şi a dobînzii de întîrziere.

Fiind investită cu judecarea pricinii în fond prima instanţă a ajuns la concluzia temeiniciei parţiale a acţiunii, fiind dispusă rezilierea contractului cu privire la arvună din 17 iunie 2009 şi contractului cu privire la finalizarea procurării terenurilor în satul Brînzenii Noi, r-nul Teleneşti din 20 mai 2011, încheiate între Dorin Parasca, reprezentată de Dumitru Parasca şi Vitalie Melnic, încasarea din contul lui Vitalie Melnic în beneficiul lui Dorin Parasca suma de 31500 euro şi 12300 lei cu titlu de datorie pentru neexecutarea contractului constituită din plata arvunei, suma de 7744,80 euro cu titlu de dobîndă de întîrziere şi 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată. În rest acţiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

6 Instanţa de apel judecînd pricina în ordine de apel a ajuns la concluzia temeiniciei hotărîrii primei instanţe. Judecînd pricina în ordine de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că atît instanţa de apel cît şi prima instanţă au judecat pricina cu aplicarea corectă a normelor de drept material şi procedural. Astfel, din materialele dosarului rezultă că, la 15 iunie 2009 au fost încheiate mai multe contracte de vânzare-cumpărare, dintre care: contractul de vânzare-cumpărare potrivit căruia Vitalie Melnic a vândut, iar Dumitru Parasca a cumpărat lotul de teren agricol, cu nr. cadastral 8915307092, cu suprafaţa de 5,7259 ha, situat în extravilanul com.

Brînzenii Noi, r-nul Teleneşti, la preţul de 114 518 lei; contractul de vânzare-cumpărare potrivit căruia Vitalie Melnic a vândut, iar Dumitru Parasca a cumpărat lotul de teren agricol, cu nr. cadastral 8915306249, cu suprafaţa de 10,6698 ha, situat în extravilanul com. Brînzenii Noi, r-nul Teleneşti, la preţul de 213 396 lei; contractul de vânzare-cumpărare potrivit căruia Vitalie Melnic a vândut, iar Dumitru Parasca a cumpărat lotul de teren agricol, cu nr. cadastral 8915306248, cu suprafaţa de 10,5376 ha, situat în extravilanul com. Brînzenii Noi, r-nul Teleneşti, la preţul de 210 752 lei; contractul de vânzare-cumpărare potrivit căruia Vitalie Melnic a vândut, iar Dimitru Parasca a cumpărat lotul de teren agricol, cu nr. cadastral 8915308217, cu suprafaţa de 20,6402 ha, situat în extravilanul com.

Brînzenii Noi, r-nul Teleneşti, la preţul le 412 804 lei; contractul de vânzare-cumpărare potrivit căruia Vitalie Melnic a vândut, iar Dumitru Parasca a cumpărat lotul de teren agricol, cu nr. cadastral 8915305152, cu suprafaţa de 15,2647 ha, situat în extravilanul com. Brînzenii Noi, r-nul Teleneşti, la preţul de 305 294 lei. De asemenea din materialele dosarului rezultă că, potrivit contractului de arvună, încheiat la 17 iunie 2009, Dumitru Parasca, împuternicit prin procură de Dorin Parasca, i-a transmis lui Vitalie Melnic mijloace băneşti în valoare de 25 000 Euro.

Potrivit clauzelor contractuale, Vitalie Melnic şi-a asumat obligaţia de a-i identifica şi vinde lui Dorin Parasca terenuri agricole cu suprafaţa totală de 50 ha, în extravilanul s. Brînzenii Noi, r-nul Teleneşti, într-un termen de 3 luni până la 20 august 2009, cu formarea ulterioară a bunului imobil constituit dintr-un teren cu numărul cadastral 89115303 (330-400), cu suprafaţa de 50 ha, la preţul de 1 000 euro pentru 1 ha. Ulterior, la 20 mai 2011, Dumitru Parasca, împuternicit de Dorin Parasca prin procură, a încheiat cu Vitalie Melnic contractul de finalizare privind procurarea terenurilor în s. Brînzenii Noi, r-nul Teleneşti, din care reiese că acesta este contractul final şi are ca scop definitivarea relaţiilor de vânzare-cumpărare dintre Dumitru Parasca, împuternicit de Dorin Parasca prin procură, şi Vitalie Melnic, privind procurarea terenurilor agricole în s. Brînzenii Noi, r-nul Teleneşti.

Potrivit pct. 2.1 din contractul nominalizat, începând cu 17 iunie 2009, data semnării primului contract, până la 01 decembrie 2009, Dumitru Parasca a transmis 7 eşalonat lui Vitalie Melnic cu titlu de arvună, mijloace băneşti în valoare de 31 500 euro şi 12 300 lei, în contul sumei contractelor de vânzare-cumpărare a bunului imobil constituit dintr-un teren cu numărul cadastral 89115303 (330-400) situate în s. Brînzenii Noi, r-nul Teleneşti. Conform contractului din 17 iunie 2009, Vitalie Melnic îşi asumase obligaţia de a procura 50 ha în timp de 3 luni până la 20 august 2009, cu condiţia că acest teren agricol este comasat, inclusiv şi drumurile ce aparţin acestui teren cu eliberarea unui titlu unic pe numele lui Dorin Parasca.

Totodată, conform pct. 2.4 din contract, Vitalie Melnic şi-a asumat obligaţia de a rambursa obligatoriu în timp de 2 luni de la semnarea prezentului contract, dar nu mai târziu de 20 iulie 2011, suma de 20 000 euro, iar conform pct. 2.5 accelerarea prin toate metodele comasării terenurilor cu suprafaţa totală de circa 40 ha la preţul de 800 Euro pentru 1 ha, cu un singur număr cadastral în termenul până la 20 iulie 2011, cu achitarea tuturor cheltuielilor. Pct. 2.6 al contractului nominalizat, prevede procurarea parţială a terenurilor cu suprafaţa totală mai mică decât cea indicată în pct. 2.5 fără comasare la preţul de 625 Euro pentru 1 ha în termen de până la 20 iulie 2011, cu achitarea tuturor cheltuielilor de către Vitalie Melnic şi rambursarea diferenţei de bani neutilizate lui Dorin Parasca.

În cazul în care Vitalie Melnic nu reuşeşte procurarea terenurilor conform pct. 2.5 şi pct. 2.6 în termeni stabiliţi, Vitalie Melnic restituie lui Dorin Parasca suma integrală indicată în pct. 2.1, minus diferenţa costului terenurilor procurate conform pct. 2.2 la preţul de 625 euro pentru 1 ha., iar potrivit pct. 2.8 din contract, termenul limită de executare a contractului de vînzare-cumpărare conform pct. 2.4, pct. 2.5 şi pct. 2.6 a prezentului contract este pînă la 01septembrie 2011. Conform pct. 3.1 al contractului sus-numit, suma achitată conform pct. 2.1 din contract are regim juridic de arvună şi produce efecte juridice în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova, iar potrivit pct. 3.2 din contract, nerespectarea termenilor conform pct. 2.4, pct. 2.5, pct. 2.6 a prezentului contract produce efecte juridice conform art. 512 alin.(1), art. 867 şi art. 871 Codul civil, art. art. 94, 166, 167, 174, 175 CPC, în sensul soluţionării pe cale judiciară a litigiului apărut referitor la respectarea clauzelor contractuale.

Conform art. 9 Codul civil, persoanele fizice şi juridice participante la raporturile juridice civile trebuie să îşi exercite drepturile şi să îşi execute obligaţiile cu bună-credinţă, în acord cu legea, cu contractul, cu ordinea publică şi cu bunele moravuri. Buna-credinţă se prezumă pînă la proba contrară. (2) Neexercitarea de către persoanele fizice şi juridice a drepturilor civile ce le revin nu duce la stingerea acestora, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege. Conform art. 572 alin. (1) şi (2) Codul civil, temeiul executării rezidă în existenţa unei obligaţii. Obligaţia trebuie executată în modul corespunzător, cu bună credinţă, la locul şi în momentul stabilit.

În temeiul art. 602 alin. (1) şi (2) Codul civil, în cazul în care nu execută obligaţia, debitorul este ţinut să despăgubească pe creditor pentru prejudiciul cauzat astfel dacă nu dovedeşte că neexecutarea obligaţiei nu-i este imputabilă, neexecutarea include orice încălcare a obligaţiilor, inclusiv executarea necorespunzătoare sau tardivă. 8 Iar, art. 610 alin. (1) şi (2) Codul civil prevede că, despăgubirea pe care o datorează debitorul pentru neexecutare cuprinde atît prejudiciul efectiv cît şi venitul ratat. Ratat se consideră venitul care a fost posibil în condiţiile unui comportament normal din partea autorului prejudiciului în împrejurări normale. Conform art. 631 alin. (1) Codul civil, arvuna este o suma de bani sau un alt bun pe care o parte contractantă o dă celeilalte părţi pentru a confirma încheierea contractului şi a-i garanta executarea.

În caz de dubii, suma plătită este considerată avans, iar prevederile art. 633 alin. (1) Codul civil indică că, dacă, pentru neexecutarea contractului, răspunde partea care a dat arvuna, aceasta rămîne celeilalte părţi. Dacă pentru neexecutarea contractului răspunde partea care a primit arvuna, ea este obligată să plătească celeilalte părţi dublul arvunei; (2) pe lîngă cele prevăzute la alin.(1), partea care răspunde pentru neexecutarea contractului este obligată să repare celeilalte părţi prejudiciul neacoperit prin plata arvunei dacă în contract nu este prevăzut altfel. Dispoziţia art. 753 alin. (1) Codul civil prevede că, prin contractul de vînzare-cumpărare, o parte (vînzător) se obligă să predea un bun în proprietate celeilalte părţi (cumpărător), iar aceasta se obligă să preia bunul şi să plătească preţul convenit.

Potrivit prevederilor art. 757 alin. (1) lit. a) Codul civil, vînzătorul trebuie să predea bunul la data stabilită în contract sau la data care poate fi dedusă din contract; (2) contractul de vînzare-cumpărare se consideră încheiat cu clauze de executare strict la data stabilită dacă din contract rezultă clar că, la încălcarea acestui termen, cumpărătorul pierde interesul faţă de executarea contractului; (3) vînzătorul poate executa contractul cu clauze de executare strict la data stabilită, înainte de acest termen sau după el numai cu consimţământul cumpărătorului.

Reieşind din normele de drept citate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie conchide că temeinic şi legal instanţele de judecată inferioare au determinat că, tranzacţia încheiată la 17 iunie 2009 între Dorin Parasca, reprezentat prin procură de către Dumitru Parasca, în calitatea de cumpărător şi, Melnic Vitalie, în calitate de vînzător, nu a fost executat integral şi în modul corespunzător, avînd loc o neexecutare esenţială a obligaţiilor contractuale, deoarece recurentul Vitalie Melnic nu a oferit intimatului Dorin Parasca spre cumpărare 50 ha de teren agricol comasat până pe data de 20 august 2009, conform prevederilor pct. 2.1, pct. 2.4 şi pct. 4.3 al contractului sus- numit.

Astfel, recurentul Vitalie Melnic nu a respectat termenul final, 01 septembrie 2009, pentru încheierea contractului de vânzare-cumpărare a terenurilor agricole comasate cu suprafaţa de 50 ha, comasate cu tot cu drumurile ce aparţin acestui teren şi cu eliberarea unui titlu unic pe numele lui Dorin Parasca, conform prevederilor punctului 2.1 al contractului de arvună din 17 iunie 2009. Prin urmare, instanţa de recurs apreciază critic argumentele recurentului Vitalie Melnic precum că şi-a executat pe deplin obligaţiile asumate în temeiul contractului, or, este cert stabilit faptul că recurentul nu a vândut lui Dorin Parasca terenuri agricole, ci în calitate de reprezentant din numele şi pe seama lui Dorin Parasca a cumpărat pentru acesta terenuri agricole prin contractele nr. 5900 din 06.11.2009, nr. 3006 din 02.11.2009, nr. 5896 din E. 11.2009, nr. 5894 din 9 06.11.2009, nr. 5898 din 06.11.2009, nr. 5899 din 06.11.2009, nr. 3037 din 04.11.2009, nr. 3007 din 02.11.2009, nr. 3017 din 02.11.2009 care aparţineau lui Grigore Prenco, Ina Cuşnir, Vera Tâlmaci şi Ala Roibu (f. d. 15-26, vol. II).

Terenurile în cauză nu au fost înregistrate la Oficiul Cadastral Teritorial Teleneşti şi, respectiv, contractele încheiate nu au fost executate. Mai mult, aceste contracte prevăd o suprafaţă şi un preţ mai mic decât cele indicate în clauzele contractuale, iar, ulterior, proprietarii au vîndut aceleaşi terenuri intimatului Dumitru Parasca prin contracte de vânzare-cumpărare separate, care au fost înregistrate la Oficiul Cadastral Teritorial Teleneşti conform prevederilor legale.

Contractele de vânzare-cumpărare prezentate de recurentul Vitalie Melnic în cadrul examinării pricinii sunt încheiate până în anul 2011, au la bază alte raporturi juridice între părţi şi nu argumentează executarea obligaţiilor confirmate prin contractul precedent şi contractul încheiat la 20 mai 2011. Concomitent, instanţa de recurs reţine că, la cererea recurentului Vitalie Melnic, in privinţa lui Grigore Prenco, la 13 iulie 2012 a fost pornită urmărirea penală conform elementelor infracţiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Codul penal.

Prin ordonanţa din 04 ianuarie 2013 cauză penală a fost clasată, drept temei a servit faptul că Grigore Prenco a semnat contractele de vânzare-cumpărare cu Vitalie Melnic, însă acesta din urmă nu a achitat preţul convenit şi nu a înregistrat contractele la organul cadastral şi, astfel, Grigore Prenco a fost nevoit să vândă terenurile lui Dumitru Parasca, să revoce contractele, restituindu-i lui Vitalie Melnic suma de 20 000 euro primiţi ulterior încheierii acestor contracte cu Dumitru Parasca, fapt atestat şi prin recipisa din 30 octombrie 2012. În astfel de circumstanţe, Colegiul consideră că instanţa de apel corect a constatat că Vitalie Melnic nu i-a vândut lui Dorin Parasca terenurile de pământ stipulate în contractele nr. 5900 din 06.11.2009, nr. 3006 din 02.11.2009, nr. 5896 din 06.11.2009, nr. 5894 din 06.11.2009, nr. 5898 din 06.11.2009, nr. 5899 din 06.11.2009, nr. 3037 din 04.11.2009, nr. 3007 din 02.11.2009, nr. 3017 din 02.11.2009 care aparţineau lui Grigore Prenco, Ina Cuşnir, Vera Tâlmaci şi Ala Roibu, neexecutându-şi astfel obligaţiile asumate prin contractul încheiat la 17 iunie 2009. În continuare, se mai reţine că, în urma raporturilor de colaborare între părţi, la 20 mai 2011, Parasca Dumitru, împuternicit de Parasca Dorin prin procură, a încheiat cu Vitalie Melnic contractul de finalizare privind procurarea terenurilor în s. Brînzenii Noi, r-nul Teleneşti,

care a avut drept scop definitivarea relaţiilor de vânzare-cumpărare dintre aceştia şi, respectiv, potrivit pct. 2.1 din contract Dumitru Parasca, acţionând din numele lui Dorin Parasca, i-a transmis recurentului Vitalie Melnic, de la 17 iunie 2009 până la 20 mai 2011, suma de 31 500 Euro şi 12 300 lei, însă Vitalie Melnic în cadrul judecării pricinii nu a recunoscut acest contract, indicând că este un fals. Afirmaţia în cauză a recurentului este contrazisă prin Raportul de expertiză nr. 2081 din 30 aprilie 2014, potrivit căruia s-a stabilit că actele juridice încheiate între părţi sunt veridice şi respectiv exprimă manifestarea de voinţă a părţilor privind încheierea, modificarea şi încetarea raporturilor juridice civile, iar argumentele recurenţilor în sensul dat nu pot fi reţinute ca întemeiate.

10 Deci, raportând circumstanţele de drept enunţate la împrejurările de fapt detaliate, ţinând cont de faptul că recurentul Vitalie Melnic nu a executat obligaţiile contractuale asumate la timpul şi în modul corespunzător conform prevederilor contractelor sus-menţionate, nu a comasat şi nu a vândut terenurile contractate, nu a restituit banii şi nu a realizat toate obligaţiile contractuale, Colegiul consideră că atît instanţa de apel cît şi prima instanţă legal au conchis că există temeiul legal de a rezilia contractul cu privire la arvună din 17 iunie 2009 şi contractul cu privire la finalizarea privind procurarea terenurilor în sat. Brînzenii Noi, raionul Teleneşti din 20 mai 2011, încheiate între Dorin Parasca, reprezentat de Dumitru Parasca, şi Vitalie Melnic, cu repunerea părţilor în situaţia iniţială, prin obligarea lui Vitalie Melnic să-i restituie lui Dorin Parasca suma de 31 500 Euro şi 12 300 lei.

Totodată, art. 619 alin. (1) şi (2) Codul civil prevede că, obligaţiilor pecuniare li se aplică dobânzi pe perioada întârzierii. Dobânda de întârziere reprezintă 5% peste rata dobânzii prevăzută la art. 585 dacă legea sau contractul nu prevede altfel. Este admisă proba unui prejudiciu mai redus. În cazul actelor juridice la care nu participă consumatorul, dobânda este de 9% peste rata dobânzii prevăzută la art. 585 dacă legea sau contractul nu prevede altfel. Nu este admisă proba unui prejudiciu mai redus. Conform dispoziţiei art. 585 Codul civil, în cazul în care, conform legii sau contractului, obligaţia este purtătoare de dobândă, se plăteşte o dobândă egală cu rata de bază a Băncii Naţionale a Moldovei dacă legea sau contractul nu prevede o altă rată.

Prin urmare, Colegiul consideră întemeiate hotărîrile instanţelor de judecată şi în partea încasării dobânzii le întârziere în mărime de 7 744 euro şi 80 cenţi, prin prisma prevederilor art. 619, 585 Codul civil. În acelaşi timp se mai reţine că argumentele recurenţilor invocate în recurs în ceea ce priveşte pretenţiile Marianei Melnic sunt neîntemeiate şi nu pot fi reţinute. Atît prima instanţă cît şi instanţa de apel s-au pronunţat în fond asupra netemeiniciei acestora, avînd în vedere faptul că actele juridice au fost încheiate doar între Dorin Parasca şi Vitalie Melnic, producînd efecte juridice doar între părţi, şi prin urmare obligaţiile civile asumate de către Vitalie Melnic şi Dorin Parasca nu se referă la Mariana Melnic în sensul art. 8 alin. (2) şi 572 din Codul civil.

În conformitate cu art. 118 alin. (1) CPC, fiecare parte trebuie să dovedească circumstanţele pe care le invocă drept temei al pretenţiilor şi obiecţiilor sale dacă legea nu dispune altfel. Iar, art. 121 CPC prevede că, instanţa judecătorească reţine spre examinare şi cercetare numai probele pertinente care confirmă, combat ori pun la îndoială concluziile referitoare la existenţa sau inexistenţa de circumstanţe, importante pentru soluţionarea justă a cazului.

În aceste condiţii, nu pot fi reţinute argumentele recurenţilor precum că instanţele de judecată la examinarea pricinii nu au constatat şi elucidat pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea justă a pricinii în fond şi că au fost aplicate greşit normele de drept material, deoarece acestea sunt declarative, lipsite de suport legal şi probatoriu şi nu servesc drept temei de casare a hotărîrilor 11 contestate cu dispunerea rejudecării cauzei, cu atît mai mult că argumentele recurenţilor din recurs sunt similare celor expuse în cererea de apel şi care au servit obiect de studiu şi în instanţa de apel. În consecinţă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie considera justă soluţia dată de instanţele de judecătoreşti inferioare cu privire la admiterea parţială a acţiunii, care au cercetat pertinent probele administrate la materialele pricinii şi corect au soluţionat litigiul dat.

Astfel, din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că hotărîrea primei instanţe şi decizia instanţei de apel sunt întemeiate şi legale, iar argumentele invocate de către recurenţi sunt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul şi de a menţine decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe. În conformitate cu art. 445 alin.(1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se respinge recursul declarat de către Vitalie Melnic şi Mariana Melnic. Se menţine decizia Curţii de Apel Chişinău din 21 mai 2015 şi hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun.

Chişinău din 18 noiembrie 2014, în pricina civilă la lui Dumitru Parasca şi Dorin Parasca împotriva lui Vitalie Melnic şi Marianei Melnic, intervenienţii accesorii Veronica Popovici şi Grigore Prenco cu privire la rezilierea contractului de arvună şi a contractului privind finalizarea procurării bunurilor imobile, încasarea datoriei pentru neexecutarea contractului constituită din plata arvunei şi a dobînzii de întîrziere. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedinte, judecătorul Tatiana Vieru Judecătorii Tamara Chişca-Doneva Valentina Clevadî Oleg Sternioală Iurie Bejenaru 12