2ra-1775/17 — incasarea datoriei, penalitatii si dobinzii de întirziere, recunoasterea nulitatii absolute a recipisei

2ra-1775/17 — incasarea datoriei, penalitatii si dobinzii de întirziere, recunoasterea nulitatii absolute a recipisei (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

dosarul nr. 2ra-1775/17

prima instanță: Judecătoria Buiucani mun. Chișinău

Judecător: A. Danilov

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău

Judecători: V. Pruteanu, A. Gavrilița, L. Popova

Î N C H E I E R E

18 octombrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Ion Druță

Tamara Chișca-Doneva

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Corjan Vadim,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Mocanu

Alexandru împotriva lui Corjan Vadim, Corjan Mariana și Lupușor Eduard cu

privire la încasarea datoriei, penalității și dobânzii de întârziere, și la cererea

reconvențională înaintată de către Corjan Vadim împotriva lui Mocanu Alexandru,

intervenient accesoriu Lupușor Eduard cu privire la recunoașterea nulității absolute

a recipisei de împrumut,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 23 noiembrie 2016 prin care s-

a admis apelul declarat de Mocanu Alexandru, s-a casat hotărârea Judecătoriei

Buiucani municipiul Chișinău din 04 iunie 2015 și s-a emis o nouă hotărâre și,

împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 26 octombrie 2016 prin care

s-a respins demersul înaintat de Corjan Vadim cu privire la numirea unei expertize

fizico-chimice a înscrisului,

c o n s t a t ă :

La 12 iunie 2014, Mocanu Alexandru a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Corjan Vadim, Corjan Mariana și Lupușor Eduard cu privire la

încasarea datoriei, penalității și dobânzii de întârziere.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la începutul lunii aprilie 2014 a

împrumutat lui Corjan Vadim în scopuri familiale (pentru stingerea unor datorii față

de terți, repararea unor bunuri imobile) suma de 20000 euro cu condiția că o va

restitui până la 01 iunie 2014, în acest sens fiind eliberată o recipisă.

Menționează că, Corjan Vadim se află în relații de căsătorie cu Corjan Mariana

și întreținerea familiei este comună.

La restituirea împrumutului în mod solidar s-a obligat și Lupușor Eduard, însă,

împrumutul nu a fost restituit.

1

Solicită reclamantul, încasarea în mod solidar din contul pârâților a datoriei în

mărime de 20000 euro și a cheltuielilor de judecată, constituite din cheltuielile pentru

asistență juridică în mărime de 15000 lei și pentru taxa de stat.

Ulterior, reclamantul și-a concretizat și completat cerințele, solicitând prin

cererea din 09 martie 2015, încasarea din contul lui Corjan Vadim și Corjan Mariana,

în mod solidar, împrumutul acordat la 03 septembrie 2014 în mărime de 4312, 5 euro,

penalitatea de întârziere pentru perioada 05 septembrie 2014 - 09 martie 2015 în

mărime de 1329,68 euro, pentru nerestituirea împrumutului acordat la 03 septembrie

2014 în mărime de 4312,50 euro, dobânda de întârziere pentru nerestituirea

împrumutului în mărime de 20000 euro pentru perioada de 01 iunie 2014 - 21 iulie

2014 în sumă de 335,61 euro, dobânda de întârziere pentru întârzierea restituirii

împrumutului în sumă de 12000 euro pentru perioada 22 iulie 2014 - 02 octombrie

2014 în sumă de 295,89 euro și dobânda de întârziere pentru nerestituirea

împrumutului acordat la 03 septembrie 2014 în mărime de 4312,50 euro pentru

perioada 05 septembrie 2014 - 09 martie 2015 în sumă de 322,37 euro, iar în total

suma de 6596,05 euro.

La 10 martie 2015, Corjan Vadim a înaintat o cerere reconvențională împotriva

lui Mocanu Alexandru, intervenient accesoriu Lupușor Eduard cu privire la

recunoașterea nulității absolute a recipisei de împrumut.

În motivarea acțiunii reconvenționale s-a invocat că la 03 septembrie 2014

Corjan Vadim a semnat o recipisă, conform căreia a luat cu împrumut suma de

4312,5 euro la data de 05 septembrie 2014, pe care urma să o restituie în termen de o

săptămână.

În realitate, menționează că nu i-a transmis lui Corjan Vadim suma de 4312,5

euro, recipisa fiind scrisă sub amenințarea că nu i se va ridica sechestrul de pe

imobilul din orașul Cahul, care era preconizat să fie gajat la bancă.

Astfel, susține că la încheierea acestui contract de împrumut nu au apărut

drepturi și obligații născute din aceste acte, nefiind real executate, adică nu au fost

încheiate cu scopul de a produce efecte juridice între părți.

Prin urmare, notează că, actul juridic încheiat fără intenția de a produce efecte

juridice este lovit de nulitate absolută, deoarece în cazul acestui act lipsește unul din

elementele definitorii ale actului juridic consfințit în art. 195 Cod civil – intenția de a

da naștere, modifica sau stinge drepturi și obligații civile și are ca scop inducerea în

eroare a altor persoane, creând aparența existenței actului juridic în realitate.

Solicită, recunoașterea nulității contractului de împrumut conform căruia

Corjan Vadim s-a obligat să-i restituie lui Alexandru Mocanu suma de 4312, 50 euro.

Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani municipiul Chișinău din 04 iunie 2015 s-a

respins cererea de chemare în judecată depusă de Mocanu Alexandru împotriva lui

Corjan Vadim, Corjan Mariana și Lupușor Eduard privind încasarea datoriei,

penalității și dobânzii de întârziere. S-a admis cererea reconvențională depusă de

Vadim Corjan și s-a declarat nulă recipisa din 03 septembrie 2014 privind perfectarea

convenției de împrumut a sumei de 4312,5 euro între Corjan Vadim și Mocanu

Alexandru. S-a încasat de la Mocanu Alexandru în beneficiului lui Corjan Vadim

taxa de stat în sumă de 2900 lei. S-a anulat sechestrul aplicat în scopul asigurării

acțiunii prin încheierea Judecătoriei Buiucani municipiul Chișinău din 13 iunie 2014.

2

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la data de 19 iunie 2015 Mocanu

Alexandru a contestat-o cu apel.

La 26 octombrie 2015, Corjan Vadim prin intermediul avocatului Postolachi

Gheorghe, a solicitat numirea unei expertize fizico-chimice a înscrisului din recipisă.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 26 octombrie 2016 s-a respins

demersul înaintat de Corjan Vadim prin intermediul avocatului Postolachi Gheorghe,

cu privire la numirea unei expertize fizico-chimice a înscrisului.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 23 noiembrie 2016 s-a admis apelul

depus de Mocanu Alexandru și s-a casat integral hotărârea Judecătoriei Buiucani

municipiul Chișinău din 04 iunie 2015, fiind emisă o nouă hotărâre prin care s-a

admis parțial cererea de chemare în judecată a lui Mocanu Alexandru și s-a încasat de

la Corjan Vadim în beneficiul lui Alexandru Mocanu suma de 4312,50 euro

convertiți în moneda națională la data executării hotărârii. S-a încasat de la Corjan

Vadim în beneficiul lui Mocanu Alexandru cheltuielile de judecată sub formă de taxă

de stat în mărime de 4976 lei. În rest, pretențiile lui Mocanu Alexandru privind

încasarea penalității și dobânzii de întârziere au fost respinse. S-a respins ca

neîntemeiată cererea reconvențională depusă de Corjan Vadim împotriva lui Mocanu

Alexandru privind recunoașterea nulității absolute a recipisei de împrumut.

Prin decizia Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție din 05 aprilie 2017, s-a admis recursul declarat de Mocanu

Alexandru, s-a casat decizia Curții de Apel Chișinău din 23 noiembrie 2016, în partea

respingerii pretențiilor lui Mocanu Alexandru, cu pronunțarea unei noi hotărâri în

această parte prin care: s-au admis parțial pretențiile lui Mocanu Alexandru înaintate

împotriva lui Corjan Vadim cu privire la încasarea dobânzii de întârziere și

penalității. S-a încasat de la Corjan Vadim în beneficiul lui Mocanu Alexandru

dobânda de întârziere aferentă împrumutului în mărime de 20000 euro pentru

perioada 01 iunie 2014 - 21 iulie 2014 în mărime de 335, 61 euro, convertiți în lei

MD la ziua executării hotărârii și dobânda de întârziere pentru perioada 22 iulie 2014

- 02 octombrie 2014 în sumă de 295,89 euro, convertiți în lei MD la ziua executării

hotărârii. S-a încasat de la Corjan Vadim în beneficiul lui Mocanu Alexandru cu titlu

de penalitate, aferentă împrumutului în mărime de 4312, 5 euro, pentru perioada 05

septembrie 2014 - 09 martie 2015, suma de 215,62 euro, convertiți în lei MD la ziua

executării hotărârii. S-a încasat de la Corjan Vadim în beneficiul lui Mocanu

Alexandru cheltuielile de judecată constituite din taxa de stat achitată în ordine de

recurs în sumă de 596 lei. În rest, pretențiile lui Mocanu Alexandru au fost respinse,

cu menținerea deciziei Curții de Apel Chișinău din 23 noiembrie 2016.

La 17 iulie 2017, Corjan Vadim a declarat recurs împotriva deciziei Curții de

Apel Chișinău din 23 noiembrie 2016, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei

instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe, sau remiterea pricinii la

rejudecare. Totodată, a solicitat casarea încheierii Curții de Apel Chișinău din 26

octombrie 2016 prin care s-a respins demersul cu privire la numirea unei expertize

fizico-chimice a înscrisului și defăimarea probei.

În susținerea recursului s-a invocat dezacordul cu decizia contestată prin faptul

că a fost emisă cu încălcarea normelor de drept material și procedural.

3

În acest sens, invocă că pricina a fost judecată în absența unui participant la

proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată și anume, că

instanța de apel a examinat cauza în lipsa lui Lupușor Eduard.

Mai menționează că, în instanța de apel, Lupușor Eduard nu a fost chemat ca

debitor solidar împreună cu Corjan Vadim pe suma datorată, nefiindu-i înmânată nici

cererea de apel.

La fel, indică că prin respingerea de către instanța de apel a cererii de efectuare

a expertizei fizico-chimice a înscrisului din recipisă, i-au fost încălcate drepturile la

un proces echitabil prevăzut de art. 6 CEDO.

A mai indicat că, instanța de apel nu a reacționat la cerințele de defăimare a

probei, fapt prin care se evidențiază caracterul unilateral și ilegal al examinării

apelului.

Susține că, instanța de apel nu l-a audiat pe Mocanu Alexandru, dar și-a

întemeiat decizia pe declarațiile reprezentantului acestuia.

În opinia recurentului, soluția instanței de apel nu conține o analiză și

argumentare clară a tuturor circumstanțelor din care să rezulte soluția adoptată, în

hotărâre nefiind reflectate motivele concluziilor privind admiterea unor probe și

respingerea altora.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2

luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele cauzei rezultă că copia deciziei instanței de apel din 23

noiembrie 2016 a fost expediată în adresa părților la 02 decembrie 2016, fapt

confirmat prin scrisoarea de însoțire cu nr. 32974 (f. d. 186 Vo. I), însă careva date

privind recepționarea deciziei la materialele dosarului nu există.

Astfel, instanța de recurs consideră că recurentul Corjan Vadim s-a conformat

prevederilor legale și a declarat recursul la 17 iulie 2017 în termen.

La 22 august 2017 în adresa intimaților a fost expediată copia recursului, cu

înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței.

Intimații nu și-au valorificat dreptul procedural respectiv și nu au depus

referință în termenul stabilit.

Examinând temeiurile recursului declarat de către Corjan Vadim, în raport cu

materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

4

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Corjan Vadim, nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură

civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție conchide că nu poate fi reținut argumentul recurentului Corjan

Vadim precum că instanța de apel a examinat cauza în lipsa lui Lupușor Eduard,

căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată, or, din materialele

dosarului rezultă că acesta a fost legal citat, fiind prezent în ședința de judecată a

instanței de apel din 28 octombrie 2015.(f.d.133 Vol. I), precum și în ședința primei

instanțe, iar potrivit art. 102 alin. (41) Cod de procedură civilă, participanții la proces

înștiințați în mod legal o dată nu pot invoca necitarea lor pentru efectuarea actelor de

procedură la o dată ulterioară.

Nu pot fi reținute nici alegațiile recurentului referitoare la faptul că instanța de

apel nu l-a audiat pe Mocanu Alexandru, dar și-a întemeiat decizia pe declarațiile

reprezentantului acestuia, or, prin prisma art. 75 alin. (1) Cod de procedură civilă,

Mocanu Alexandru și-a ales modalitatea de apărare a intereselor personale, prin

avocat.

Completul constată că, argumentele invocate în recursul declarat se referă la

dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, dar nu relevă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material și procedural,

respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele

de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din

recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de

apreciere a probelor.

5

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate

de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995,

nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de către Corjan Vadim.

În conformitate cu art. art. 270, 433 lit. a), c), 440 alin. (1) Cod de procedură

civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat de către Corjan Vadim, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Ion Druță

Tamara Chișca-Doneva

6