- Dosarul nr.
- 3ra-199/16
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 17 februarie 2016
- Părțile
- Roşca Savelie vs Cojocaru Liuba, Primarul s. Măgdăceşti, Primăria s. Măgdăceşti
- Pe scurt
- Temeiurile declarării recursului
3ra-199/16 — Anularea actului administrativ
Judecătoria Criuleni Dosarul nr.3ra-199/16 Judecător: V. Ursu Curtea de Apel Chişinău Judecători: N. Cernat, A. Pahopol, A. Minciuna Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie ÎNCHEIERE 17 februarie 2016 mun.
Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă, Judecători Dumitru Mardari, Iuliana Oprea soluţionând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Roşca Savelie, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de de Roşca Savelie împotriva Liubei Cojocaru primar al satului Măgdăceşti, Primăriei Măgdăceşti, privind anularea actului administrativ, restabilirea în funcţie, încasarea salariului pentru absenţa forţată de la serviciu şi încasarea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 27 octombrie 2015, CONSTATĂ : La 04 decembrie 2014, Savelie Roşca a depus cerere de chemare în judecată împotriva Liubei Cojocaru primarul al satului Măgdăceşti, Primăriei Măgdăceşti, privind anularea actului administrativ, restabilirea în funcţie, încasarea salariului pentru absenţa forţată de la serviciu şi încasarea prejudiciului moral.
În motivarea cererii de chemare în judecată a indicat că, prin dispoziţia nr. 90 din 13 octombrie 2014, emisă de primarul satului Măgdăceşti, Liuba Cojocaru, „Cu privire la aplicarea sancţiunii disciplinare,, i-a fost aplicată sancţiunea disciplinară, sub formă de mustrare pentru încălcarea normelor de conduită a funcţionarului public, sancţiune considerată a fi ilegală, aplicată nemotivat şi fără just temei. Consideră că, atât Comisia de disciplină din cadrul Primăriei Măgdăceşti, cât şi primarul Liuba Cojocarii au apreciat incorect comportamentul lui în timpul serviciului, nu au dus o anchetă de serviciu echidistantă, emiţând o dispoziţie ce nu corespunde statutului social, intelectual şi profesional pe care îl are.
Cere reclamantul Savelie Roşca anularea totală a dispoziţiei nr. 90 din 13 octombrie 2014, prin care i-a fost aplicată sancţiunea disciplinară în formă de mustrare, ca fiind ilegală şi nefondată şi repararea prejudiciului moral cauzat prin emiterea actului administrativ în valoare 10 000 lei. La 29 ianuarie 2015, Savelie Roşca a depus cerere de chemare în judecată împotriva Liubei Cojocarii, primar al satului Măgdăceşti, raionul Criuleni cu privire la contestarea calificativului de evaluare. 1 Indică că cu calificativul acordat „nesatisfăcător” nu este de acord, si-l consideră nejustificat şi lipsit de temei juridic şi nu denotă altceva decât incompetenţa persoanei care la evaluat în domeniul reglementării regimului proprietăţii funciare şi cadastru.
Solicită reclamantul anularea actului de evaluare a funcţionarului public de execuţie şi a calificativului acordat. La 12 februarie 2015, Savelie Rocea a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei satului Măgdăceşti, raionul Criuleni cu privire la anularea actului administrativ. În motivarea acţiunii reclamantul Savelie Roşea a indicat că, în anul 2006 a fost numit prin concurs în funcţia de specialist în reglementarea regimului proprietăţii funciare şi cadastru în cadrul Primăriei satului Măgdăceşti.
Notează că în toată perioada până la finele anului 2014 şi-a exercitat cu demnitate, profesionalism obiectivele şi sarcinile de serviciu iar datorită influenţelor negative şi a acţiunilor ilegale ale primarului Liuba Cojocaru, între ei au apărut mai multe divergenţe, care până la urmă au şi format obiectul unui litigiu, Liuba Cojocaru brusc şi-a schimbat şi atitudinea faţă de el pe care o consideră subiectivă, care într-un final a dus la evaluarea pentru anul 2014 cu calificativul „nesatisfăcător ", calificativ ce nu corespunde nici pe departe realităţii.
Menţionează că la 17 ianuarie 2015, în baza dispoziţiei nr. 3P Cu privire la destituirea din funcţie, emisă de Primăria satului Măgdăceşti, a fost - destituit din funcţia publică, pe care a deţinut-o mai mult de 8 ani de zile, în calitate de specialist în reglementarea regimului proprietăţii funciare şi cadastru, în legătură cu incompetenţa profesională stabilită în urma obţinerii calificativului „nesatisfacător”, la evaluarea anuală (01 ianuarie HO 14-31 decembrie 2014) a performanţelor profesionale. Consideră că, decizia este ilegală, nemotivată şi care urmează a fi anulată, deoarece la baza emiterii ei este doar actul de evaluare, act pe care îl consideră înfăptuit cu încălcarea legii. Mai indică că, prin acţiunile ilegale ale pârâtei, acţiuni ce ţin de emiterea actului administrativ ilegal şi care atentează la valorile nepatrimoniale, i-a fost cauzat prejudiciu moral enorm sub formă de suferinţe psihice atât lui, cit şi întregii familii.
Cere Savelie Roşca, anularea dispoziţiei nr. 3P din 17 ianuarie 2015 „cu privire la destituirea din funcţie”, restabilirea lui în funcţia deţinută anterior destituirii - de specialist în reglementarea proprietăţii funciare şi cadastru din cadrul Primăriei satului Măgdăceşti, raionul Criuleni; încasarea salariului pentru absenţa forţată de la serviciu de la 19 ianuarie 2015 până la data emiterii hotărârii; încasarea prejudiciului moral în mărime de 50 000 lei. La 10 martie 2015, reclamantul Savelie Roşca a depus cerere de concretizare a cerinţelor, solicitând anularea dispoziţiei nr. 90 din 13 octombrie 2014 prin care a fost aplicată sancţiunea disciplinară sub formă de mustrare şi repararea prejudiciului moral în sumă de 10 000 lei.
Prin încheierea Judecătoriei Criuleni din 10 martie 2015 cauzele civile au fost conexate pentru a fi examinate într-o singură procedură.
2 La 26 martie 2015, reclamantul Savelie Roşca a depus cerere suplimentară, prin care solicită anularea actului de evaluare a funcţionarului public de execuţie şi calificativului acordat, motivând aceleaşi motive şi circumstanţe pe care le-a indicat în acţiunea depusă împotriva Liubei Cojocaru la 29 ianuarie 2015. Prin hotărârea Judecătoriei Rîşcani din 20.07.2015, cererea de chemare în judecată a lui Savelie Roşca împotriva Primăriei satului Măgdăceşti, raionul Criuleni cu privire la anularea dispoziţiei nr. 90 din 13 octombrie 2014 „Cu privire la aplicarea sancţiunii disciplinare sub formă de mustrare,, s-a respins ca tardivă; cererea de chemare în judecată a lui Savelie Roşca împotriva Primăriei satului Măgdăceşti, raionul Criuleni cu privire la anularea, actului de evaluare şi a calificativului acordat, anularea dispoziţiei nr. 3P din 17 ianuarie 2015 „cu privire la destituirea din funcţie”, restabilirea în funcţia de specialist în regimul proprietăţii funciare a Primăriei satului Măgdăceşti, raionul Criuleni, încasarea salariului pentru absenţa forţată de la serviciu şi încasarea prejudiciului moral, s-a respins ca neîntemeiată.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a conchis că cerinţa privind anularea dispoziţiei nr. 90 din 13 octombrie 2014 „Cu privire la aplicarea sancţiunii disciplinare sub formă de mustrare” este tardivă deoarece potrivit normelor legale, dispoziţia invocată de reclamant urma a fi contestată în termen de 30 zile de la data comunicării, direct în instanţa de judecată, fără a fi soluţionată întrebarea pe cale prealabilă, astfel ultima zi a termenului de adresare în judecată a expirat la 13 noiembrie 2014, iar cererea de chemare în judecată a fost înregistrată la 04.12.2014, peste termenul limită stabilit prin lege, fără ca reclamantul să solicite repunerea în termen. În rest cerinţele invocate în acţiune, instanţa a menţionat că sânt lipsite de probe pertinente şi concludente, astfel fiind considerate nefondate.
La 25.07.2015, Roşca Savelie a declarat apel împotriva hotărârii primei instanţe, cerând admiterea apelului, casarea hotărârii instanţei de fond cu emiterea unei noi hotărâri prin care cererea de chemare în judecată să fie admisă. În motivarea apelului a indicat că, prima instanţă la adoptarea hotărîrii nu a constatat şi nu a elucidat pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii în fond, concluziile expuse în hotărîre sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii, cît şi au fost încălcate şi aplicate eronat normele de drept procedural. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 27.10.2015 s-a respins apelul declarat de către Roşca Savelie şi s-a menţinut hotărîrea Judecătoriei Criuleni din 20.07.2015.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a conchis că motivele invocate de apelant nu şi-au găsit reflectare de fapt în probele acumulate la materialele dosarului, argumentele formulate în cererea de apel sunt neîntemeiate. Totodată, instanţa de apel a indicat că, prima instanţă a dat o apreciare obiectivă şi justă probelor administrate, a constatat şi elucidat pe deplin toate circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii şi corect a aplicat normele de drept material şi procedural şi în consecinţă a adoptat o hotărîre legală şi întemeiată. Nefiind de acord cu decizia instanţei de apel Roşca Savelie a declarat recurs prin 3 care a solicitat admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei Curţii de Apel Chişinău din 27.10.2015 şi a hotărârii Judecătoriei Criuleni din 20.07.2015, cu pronunţarea unei noi hotărâri.
La 11.02.2016, reprezentantul Primăriei s. Măgdăceşti, Petru Plămădeală, a înaintat referinţă prin care a solicitat Instanţa de recurs constată că, decizia instanţei de apel din data de 27.10.2015 a fost expediată recurentului la 06.11.2015. Astfel, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, prin prisma art. 425 CPC, consideră recursul depus la data de 14.12.2015 în termen. În conformitate cu art.439 alin.(2) Cod de procedură civilă, după parvenirea dosarului un complet din 3 judecători decide asupra admisibilităţii recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei timp de o lună de la data primirii acestuia.
În cazul neprezentării referinţei în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se va decide în lipsa acesteia. În motivarea cererii de recurs, recurentul a reiterat argumentele de fapt expuse în cererea de apel şi anume, neaplicarea normelor de drept material şi procedural pertinente cauzei. Examinînd temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele pricinii civile, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente. Verificînd motivele de casare invocate în cererea de recurs, Colegiul atestă că recurentul indică argumente ce ţin de dezacordul cu felul în care instanţele au apreciat înscrisurile probatoare şi au constatat circumstanţele cauzei.
Nu pot fi reţinute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece ţin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs. În speţă, Colegiul menţionează că, recursul în cauză conţine obiecţiile de fapt şi de drept, care deja au fost obiect de studiere şi verificare de către instanţele ierarhic inferioare, primind o apreciere corespunzătoare. În consecinţă, nu există aparenţa unei încălcări a dreptului recurentului la soluţionarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei, în modul în care este garantat de articolului 6 § 1 al Convenţiei.
Drept urmare, se reţine că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de admitere a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, aşa cum formal invocă recurentul şi, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt. Astfel, Colegiul constată că argumentele invocate de recurent nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.
4 Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC RM, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) şi (3) ale aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC RM cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Totodată, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, pe cînd în recursul declarat de către Roşca Savelie asemenea aspecte nu se regăsesc. Din considerentele menţionate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Roşca Savelie ca inadmisibil. În conformitate cu art. 269-270, 432, 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC al RM, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, DISPUNE: Recursul declarat de către Roşca Savelie se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Judecătorul Valeriu Doagă Judecători Dumitru Mardari Iuliana Oprea 5