Sari la conținut
Căutare Instanțe Asistent Prețuri Ajutor Intrare Creați un cont gratuit
RO RU EN
Inadmisibil
Dosarul nr.
2ra-230/16
Instanța
Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
Data
11 februarie 2016
Părțile
ÎCS Top Leasing SRL vs Bârlădeanu Iurie, Bârlădeanu Irina, intervenient accesoriu SC Multievo SRL
Pe scurt
Temeiurile declarării recursului

2ra-230/16 — Exercitarea dreptului de ipotecă ş.a.

prima instanță: A. Malîi dosarul nr. 2ra-230/16 instanţa de apel: Iu. Cimpoi, N. Craiu, N. Simciuc ÎNCHEIERE 11 februarie 2016 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Iuliana Oprea, Dumitru Mardari examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Iuri Bîrlădeanu, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Întreprinderea cu capital străin „Top Leasing” societate cu răspundere limitată împotriva lui Iuri Bîrlădeanu şi Irinei Bîrlădeanu, intervenient accesoriu Societatea comercială „Multievo” societate cu răspundere limitată cu privire la executarea dreptului de ipotecă, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 15 octombrie 2015, c o n s t a t ă: La data de 30 aprilie 2014, ÎCS „Top Leasing” SRL a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Iuri Bîrlădeanu şi Irinei Bîrlădeanu, intervenient accesoriu SC „Multievo” SRL cu privire la executarea dreptului de ipotecă.

În motivarea acţiunii reclamanta a menţionat că, conform contractului de împrumut nr. 1695/2012 din 24 februarie 2012, în redacţia Acordului nr. 1695- A/2012 din 12 octombrie 2012, a acordat SC „Multievo” SRL un împrumut în sumă de 500000 de dolari SUA, cu termenul final de rambursare – 15 februarie 2015. Susţine că, în vederea asigurării restituirii împrumutului şi achitării plăţilor aferente acestuia, pîrîţii, în calitate de debitori ipotecari, au ipotecat în favoarea ÎCS „Top Leasing” SRL, conform contractului de ipotecă nr. 1695-F/2012 din 29 februarie 2012, bunul imobil din com. Tohatin, mun. Chişinău, extravilan, ÎP „Izvorul Vesel” şi, anume, terenul cu modul de folosinţă – lot pomicol, cu suprafaţa de 0,103 ha, nr. cadastral 0146119.114, cu toate construcţiile şi dependenţele de pe el, inclusiv construcţia cu modul de folosinţă – căsuţă de vacanţă, cu suprafaţa de 109,4 m. p., nr. cadastral 0146119.114.01, evaluate de către părţi la preţul de 1688100,70 lei.

Afirmă că, SC „Multievo” SRL nu-şi onorează obligaţiunile contractuale privind rambursarea împrumutului primit şi achitarea dobînzii calculate pentru utilizarea lui mai mult de 30 de zile calendaristice de la scadenţa stabilită în contractul de împrumut, încălcînd, astfel, prevederile contractului de împrumut nr. 1695/2012 din 24 februarie 2012 şi prevederile legislaţiei în vigoare privind executarea obligaţiilor. 1 Invocă faptul că, la data de 19 noiembrie 2013, conform art. 31 din Legea cu privire la ipotecă şi art. 448 din Codul civil, ÎCS „Top Leasing” SRL a notificat debitorul creanţei garantate şi debitorii ipotecari despre intenţia sa de executare a dreptului de ipotecă, înregistrînd ulterior la OCT Chişinău, filiala ÎS „Cadastru” preavizul de executare a dreptului de ipotecă.

Mai invocă faptul că, în termenul fixat în notificare şi preaviz, SC „Multievo” SRL nu a achitat datoria faţă de ÎCS „Top Leasing” SRL conform contractului de împrumut enunţat, iar pîrîţii n-au transmis benevol în posesia sa bunurile ipotecate. Relevă că, la situaţia din data de 29 aprilie 2014, datoria SC „Multievo” SRL faţă de ÎCS „Top Leasing” SRL constituia 11522694,92 lei – plăţi restante şi 201227,81 dolari SUA – plăţi în termen.

Solicită transmiterea de la pîrîţi în posesia sa, pentru a fi vîndute, a bunurilor imobile ipotecate în baza contractului de ipotecă nr. 1695-F/2012 din 29 februarie 2012 şi, anume, a terenului cu modul de folosinţă – lot pomicol, cu suprafaţa de 0,103 ha, cu toate construcţiile şi dependenţele de pe el, înregistrat în Registrul bunurilor imobile cu nr. cadastral 0146119.114 şi a construcţiei cu modul de folosinţă – căsuţă de vacanţă, cu suprafaţa de 109,4 m. p., înregistrată în Registrul bunurilor imobile cu nr. cadastral 0146119.114.01, situate în com. Tohatin, mun.Chişinău, cu evacuarea pîrîţilor, a altor persoane şi a bunurilor din bunurile imobile enunţate şi încasarea de la pîrîţi a taxei de stat în sumă de 8440,50 lei.

Prin hotărîrea Judecătoriei Ciocana mun. Chişinău din 20 octombrie 2014 s-a admis acţiunea, s-au transmis silit de la debitorii Iuri Bîrlădeanu şi Irina Bîrlădeanu în posesiunea creditorului ÎCS „Top Leasing” SRL, pentru a fi vîndute în scopul achitării datoriei, terenul cu modul de folosinţă – lot pomicol, cu suprafaţa de 0,103 ha, cu toate construcţiile şi dependenţele de pe el, înregistrat în Registrul bunurilor imobile cu nr. cadastral 0146119.114 şi construcţia cu modul de folosinţă – căsuţă de vacanţă, cu suprafaţa de 109,4 m. p., înregistrată în Registrul bunurilor imobile cu nr. cadastral 0146119.114.01, situate în com. Tohatin, mun. Chişinău, ÎP „Izvorul Vesel”, cu evacuarea bunurilor şi a tuturor persoanelor din bunul imobil şi s-au încasat în mod solidar de la Iuri Bîrlădeanu şi Irina Bîrlădeanu în beneficiul ÎCS „Top Leasing” SRL cheltuielile de judecată în sumă de 8440,50 de lei.

Prima instanţă şi-a argumentat concluzia prin faptul că, ÎCS „Top Leasing” SRL, în temeiul art. 30 alin. (1) din Legea cu privire la ipotecă, are dreptul să pretindă executarea dreptului de ipotecă asupra bunurilor ipotecate ale debitorilor ipotecari, deoarece SC „Multievo” SRL nu a executat corespunzător obligaţiunile contractuale privind rambursarea în termenii stabiliţi a împrumutului şi a dobînzilor faţă de ÎCS „Top Leasing” SRL. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 15 octombrie 2015 s-a respins apelul declarat de Iuri Bîrlădeanu şi s-a menţinut hotărîrea primei instanţe. La data de 11 noiembrie 2015, Iuri Bîrlădeanu a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe şi dispunerea scoaterii cererii de pe rol în conformitate cu art. 267 lit. a) din Codul de procedură civilă.

În motivarea recursului a invocat că, instanţa de apel a încălcat şi a aplicat greşit normele de drept material. 2 Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive. În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. (2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

(4) Săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. (5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanţă din oficiu şi în toate cazurile.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) şi (4); b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434; c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare; d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat. În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen de decădere şi nu poate fi restabilit.

3 Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că, recursul a fost depus în termen, or, din materialele pricinii rezultă că decizia instanţei de apel a fost expediată în adresa recurentului la 03 noiembrie 2015 (f. d. 215), iar cererea de recurs a fost depusă de recurent la data de 11 noiembrie 2015 (f. d. 227). De asemenea, completul consideră că, recursul declarat de Iuri Bîrlădeanu nu se încadrează în temeiurile prevăzute la normele de drept citate. Argumentul invocat în recurs precum că, instanţa de apel a încălcat şi a aplicat eronat normele de drept material nu poate fi reţinut, deoarece în speţă au fost aplicate elocvent normele juridice ce guvernează raportul juridic litigios cu respectarea garanţiilor unui proces echitabil.

Astfel, instanţa de recurs notează că, Iuri Bîrlădeanu nu a invocat nici un argument în vederea ilegalităţii deciziei instanţei de apel. În acest sens, completul reaminteşte prin prisma jurisprudenţei CEDO, fosta Comisie a arătat că „... art. 6 parag.1 al Convenţiei nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes.” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25.02.1995, nr.26561/1995) Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie concluzionează că, din conţinutul cererii de recurs nu rezultă existenţa unuia din temeiurile legale de declarare a recursului.

Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate, iar argumentele invocate în recurs nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) şi (4) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Iuri Bîrlădeanu ca fiind inadmisibil. În conformitate cu art. 432, art. 433, art. 440 din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Recursul declarat de Iuri Bîrlădeanu se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Iuliana Oprea Dumitru Mardari 4

Căutați în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea după sens în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistent. Fără card bancar.