2rac-20/16 — Încasarea penalităţii de întîrziere

Dosarul nr. 2rac-20/16 prima instanţă: V. Boico instanţa de apel: V. Pruteanu, A. Gavriliţa, L. Popova DECIZIE 03 februarie 2016 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Tatiana Vieru, Judecătorii Valentina Clevadî, Tamara Chişcă-Doneva, Iurie Bejenaru, Oleg Sternioală examinînd recursul declarat de „Termoelectrica” societate pe acţiuni şi recursul declarat de întreprinderea de stat „Teatrul de Operă şi Balet „Maria Bieşu”, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de „Termocom” societate pe acţiuni în procedura planului împotriva întreprinderii de stat „Teatrul de Operă şi Balet” privind încasarea penalităţii de întîrziere, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 09 septembrie 2015, prin care a fost admis apelul declarat de întreprinderea de stat „Teatrul de Operă şi Balet” şi modificată hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun.

Chişinău din 12 martie 2014, c o n s t a t ă La 03 iulie 2013, societate pe acţiuni „Termocom” în procedura planului a depus cerere de chemare în judecată împotriva întreprinderii de stat „Teatrul de Operă şi Balet” privind încasarea penalităţii de întîrziere. În motivarea acţiunii a indicat reclamantul că, în baza contractului de livrare a energiei termice în apă caldă nr. 3081 din 01 mai 2009, încheiat între SA „Termocom” în procedura planului şi ÎS „Teatrul Naţional de Operă şi Balet”, ultima şi-a asumat obligaţia de a achita lunar plata pentru utilizarea energiei termice furnizate de SA „Termocom” la obiectele sale. Potrivit contractului, consumatorul efectuează plata pentru energia termică furnizată lunar, în lei prin transfer bancar pe contul de decontare al furnizorului.

Plata se consideră efectuată la data încasării sumelor băneşti pe contul de decontare al furnizorului. Precizează reclamantul că obligaţiile contractuale, asumate de către furnizor, au fost respectate în întregime. Indică reclamantul că, nerespectarea de către consumator a obligaţiilor sale 1 contractuale a generat calcularea pentru perioada ianuarie – mai 2013 a penalităţi în sumă de 135634. 94 lei. Calculul penalităţii a fost efectuat în corespundere cu acordul adiţional la contractul de livrare a energiei termice în apă caldă nr. 3081 din 01 mai 2009. Menţionează că, întru soluţionarea pe cale amiabilă a litigiului, pîrîtului i-a fost expediată pretenţia prin care a fost solicitată achitarea penalităţii, care însă, a fost lăsată fără răspuns.

Solicită SA „Termocom”, încasarea de la pîrîtul ÎS „Teatrul Naţional de Operă şi Balet” a sumei de 135634,94 lei cu titlu de penalitate şi a cheltuielilor de judecată. Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 12 martie 2014, acţiunea a fost admisă integral. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 09 septembrie 2015, a fost admis apelul declarat de ÎS „Teatrul Naţional de Operă şi Balet” şi modificată hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 12 martie 2014, prin micşorarea penalităţii de la 135634,94 lei la 5 000 lei şi a taxei de stat de la 4069 lei pînă la 270 lei. La 03 noiembrie 2015, SA „Termoelectrica” a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 09 septembrie 2015, solicitînd admiterea recursului şi casarea deciziei instanţei de apel, cu pronunţarea unei hotărîri prin care acţiunea să fie admisă integral.

În motivarea cererii de recurs, recurentul a invocat că hotărîrea instanţei de apel este ilegală şi neîntemeiată. La 14 ianuarie 2016, ÎS „Teatrul Naţional de Operă şi Balet „Maria Bieşu” a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 09 septembrie 2015, solicitînd admiterea recursului şi casarea deciziei instanţei de apel în partea în care a fost respins apelul ÎS „Teatrul Naţional de Operă şi Balet „Maria Bieşu”, cu pronunţarea unei hotărîri prin care acţiunea să fie respinsă ca neîntemeiată. În motivarea cererii de recurs, recurentul a invocat că hotărîrea instanţei de apel este ilegală şi neîntemeiată.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul declarate de ÎS „Teatrul Naţional de Operă şi Balet „Maria Bieşu” neîntemeiat, iar recursul declarat de SA „Termoelectrica” întemeiat şi care urmează a fi admis, casată decizia instanţei de apel în partea micşorării penalităţii şi în această parte menţinută hotărîrea primei instanţe, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) şi f) Cod de procedură civilă, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept: să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, precum şi încheierile atacate cu recurs; să caseze decizia instanţei de apel şi să menţină hotărîrea primei instanţe.

Potrivit prevederilor art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Examinînd înscrisurile anexate la dosar, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie reţine că decizia instanţei de apel a fost pronunţată la 09 septembrie 2015 şi expediată în adresa părţilor la 21 septembrie 2015. (f.d. 96) Dovada recepţiei actului judecătoresc, la dosar nu este. Ţinînd cont acest fapt, Colegiul consideră că recursurile sunt declarate în 2 termen. Conform art.439 alin.(2) Cod de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilităţii recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei timp de o lună de la data primirii acesteia.

La 03 decembrie 2015, Curtea Supremă de Justiţie a expediat în adresa ÎS „Teatrul Naţional de Operă şi Balet „Maria Bieşu” copia recursului declarat de SA „Termoelectrica”, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii referinţei. (f.d. 120) La 14 ianuarie 2016, ÎS „Teatrul Naţional de Operă şi Balet „Maria Bieşu” a depus referinţă la recursul declarat de SA „Termoelectrica”, cu solicitarea de a declara recursul inadmisibil. La 15 ianuarie 2016, Curtea Supremă de Justiţie a expediat în adresa SA „Termoelectrica” copia recursului declarat de ÎS „Teatrul Naţional de Operă şi Balet „Maria Bieşu”, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii referinţei. (f.d. 128) La 26 ianuarie 2016, SA „Termoelectrica” a depus referinţă la recursul declarat de ÎS „Teatrul Naţional de Operă şi Balet „Maria Bieşu”, cu solicitarea de a respinge recursul.

Conform art. 442 alin. (1) Cod de procedură civilă, judecînd recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanţa verifică, în limitele invocate în recurs şi în baza referinţei depuse de către intimat, legalitatea hotărîrii atacate, fără a administra noi dovezi. În temeiul normei precitate, Colegiul a examinat recursurile declarate de SA „Termoelectrica” şi ÎS „Teatrul Naţional de Operă şi Balet „Maria Bieşu” şi a dat următoarea apreciere. Din materialele dosarului se constată că, între SA „Termocom” şi ÎS „Teatrul Naţional de Operă şi Balet” a fost încheiat contractul de livrare a energiei termice în apă caldă nr. 3081 din 01 mai 2009. Potrivit pct. 4.5. din contract, dacă consumatorul va încălca termenele şi condiţiile de plată stipulate la pct. 4.4.

al contractului, consumatorul va achita penalitate numai în cazurile şi condiţiile prevăzute de legislaţia Republicii Moldova, în vigoare. Prin acordului adiţional la contractul de livrare a energiei termice în apă caldă nr. 3081 din 01 mai 2009, a fost amendat pct. 4.5. al contractului, penalitatea pentru încălcarea termenelor şi condiţiilor de plată, fiind stabilită de 0,1%. Din motiv că ÎS „Teatrul Naţional de Operă şi Balet” nu a îndeplinit obligaţiunile contractuale de plată, acumulînd pentru lunile ianuarie – mai 2013, datorii la consumul de energie termică în apă caldă, SA „Termocom” a stabilit penalitatea în mărime de 135634,94 lei. Avînd în vedere că ÎS „Teatrul Naţional de Operă şi Balet” a refuzat achitarea benevolă a penalităţii, SA „Termocom” a înaintat acţiune în instanţa de judecată.

Instanţele ierarhic inferioare au emis hotărîrile respective. Cu referire la recursul declarat de ÎS „Teatrul Naţional de Operă şi Balet „Maria Bieşu”, Colegiul îl consideră neîntemeiat, instanţa de apel apreciind just faptele şi circumstanţele cauzei. Or, acordul adiţional la contractul de livrare a energiei termice în apă caldă nr. 3081 din 01 mai 2009, invocat a fi nul de către ÎS „Teatrul Naţional de Operă şi Balet 3 „Maria Bieşu”, a fost obiectul examinării în cadrul judecării unor altor pricini între aceleaşi părţi cu privire la încasarea penalităţii pentru alte perioade. Curtea Supremă de Justiţie în deciziile sale din 13 noiembrie 2013 şi 26 noiembrie 2014 a reţinut că acordul adiţional, este o parte integrantă a contractului, semnat de ambele părţi şi care corespunde cerinţelor de valabilitate a actului juridic.

(f.d.63-66,78-84) Mai mult, ÎS „Teatrul Naţional de Operă şi Balet „Maria Bieşu” nu a formulat vreo cerere reconvenţională împotriva SA „Termoelectrica” privind valabilitatea acordului adiţional. Prin urmare, în speţă, recurentul nu poate invoca nulitatea acordului adiţional, potrivit căruia, părţile au stabilit o penalitate în caz de neachitate în termen a plăţilor pentru serviciile prestate. Coroborînd cele expuse, Colegiul consideră că instanţa de apel just a considerat neîntemeiate pretenţiile ÎS „Teatrul Naţional de Operă şi Balet „Maria Bieşu”. Cu referire la recursul declarat de SA „Termoelectrica” Colegiul a constatat că instanţa de apel a micşorat, ex-officio, penalitatea încasată de prima instanţă, fapt cu care, instanţa de recurs nu este de acord, din următoarele considerente.

Potrivit art. 630 alin. (1) Cod civil, în cazuri excepţionale, luîndu-se în considerare toate împrejurările, instanţa de judecată poate dispune reducerea clauzei penale disproporţionat de mari. La reducerea clauzei penale, trebuie să se ţină cont nu numai de interesele patrimoniale, ci şi de alte interese, ocrotite prin lege, ale creditorului. În acest sens, Colegiul precizează că norma precitată este o normă permisivă, o normă care permite o anumită conduită a instanţei de judecată, însă, nu stabileşte că decizia de a reduce clauza penală poate fi luată din oficiu, viceversa, instanţa poate reduce clauza penală doar în cazul în care debitorul o cere. Mai mult, în cazul în care instanţa reduce clauza penală, urmează să-şi motiveze soluţia, făcînd referire la probe.

La caz, Colegiul sesizează că debitorul, ÎS „Teatrul Naţional de Operă şi Balet „Maria Bieşu” nu a solicitat reducerea clauzei penale. Instanţa de apel, depăşind limita de competenţă, a redus clauza penală, consecvent, fără a-şi motiva, cu referire la probe, soluţia, fapt ce denotă că decizia instanţei de apel în partea reducerii clauzei penale este ilegală. Avînd în vedere că instanţa de apel, ca rezultat al reducerii clauzei penale, a redus şi suma taxei de stat încasată de la ÎS „Teatrul Naţional de Operă şi Balet „Maria Bieşu”, în condiţiile în care, a fost constatată ilegalitatea reducerii clauzei penale, subsecvent, urmează a fi considerată neîntemeiată şi reducerea taxei de stat.

Din considerentele expuse şi avînd în vedere, că decizia instanţei de apel este ilegală şi neîntemeiată în partea reducerii clauzei penale şi a taxei de stat, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de SA „Termoelectrica” şi de a casa decizia instanţei de apel în această parte, cu menţinerea hotărîrii primei instanţe. Totodată, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră neîntemeiat recursul declarat de ÎS „Teatrul Naţional de Operă şi Balet „Maria Bieşu”, motiv pentru care urmează a fi respins şi menţinută, în această parte, decizia instanţei de apel.

În conformitate cu art. 445 al. (1) lit. a) şi f) Cod de procedură civilă, Colegiul 4 civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se respinge recursul declarat de întreprinderea de stat „Teatrul de Operă şi Balet „Maria Bieşu”. Se admite recursul declarat de „Termoelectrica” societate pe acţiuni. Se casează decizia Curţii de Apel Chişinău din 09 septembrie 2015, în partea reducerii clauzei penale de la 135634,94 lei la 5 000 lei şi a taxei de stat de la 4069 lei pînă la 270 lei şi se menţine hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 12 martie 2014, emisă în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de „Termocom” societate pe acţiuni în procedura planului împotriva întreprinderii de stat „Teatrul de Operă şi Balet” privind încasarea penalităţii de întîrziere.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, Tatiana Vieru judecătorul Judecătorii Valentina Clevadî Tamara Chişcă-Doneva Iurie Bejenaru Oleg Sternioală 5