2rac-576/13 — Încasarea datoriei, penalităţii şi dobînzii de întîrziere

dosarul nr.2rac-576/13 prima instanţă: Sv. Balmuş instanţa de apel: S. Arnăut, A. Minciună, Iu. Cotruţă DECIZIE 13 noiembrie 2013 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Iuliana Oprea, Ion Corolevschi Andrei Harghel, Nicolae Clima studiind cererea de recurs depusă de societatea pe acţiuni „Termocom”, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de societatea pe acţiuni „Termocom” în procedura planului împotriva întreprinderii de stat Teatrul de Operă şi Balet „Maria Bieşu”, cu privire la încasarea datoriei, penalităţii şi dobînzii de întîrziere, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 25 iulie 2013, prin care apelul declarat de către societatea pe acţiuni „Termocom” a fost respins şi menţinută hotărîrea judecătoriei Buiucani, mun.

Chişinău din 05 aprilie 2013, de admitere parţială a acţiunii. c o n s t a t ă La data de 12 august 2011, SA „Termocom” în procedura planului s-a adresat cu acţiune împotriva întreprinderii de stat, Teatrul de Operă şi Balet „Maria Bieşu”, cu privire la încasarea datoriei, penalităţii şi dobînzii de întîrziere. În motivarea acţiunii, reclamantul a invocat că potrivit contractului nr. 3081 din 01.05.2009, s-a obligat să livreze energie termică în apă fierbinte pîrîtului iar ultimul şi-a asumat obligaţia de a achita plata pentru utilizarea acesteia. Menţionează, că potrivit pct 3.1 din contractul nominalizat, calculele pentru energia termică erau făcute în baza datelor aparatului de evidenţă, prezentate de către „Abonat” la SA „Termocom”.

Pentru energia termică livrată „Abonatul”, în conformitate cu p. 4.1 al contractului nominalizat era obligat să achite lunar plata costului energiei utilizate, organizaţiei furnizoare de energie termică, prin dispoziţiile de plată ale reclamantului, conform tarifelor stabilite. Precizează reclamantul că în urma neexecutării obligaţiilor de către pîrît la data de 01.07.2011, acesta a acumulat o datorie scadentă în sumă de 780315,54 lei, pentru perioada 1 octombrie 2010 - 01.07. 2011, datorie recunoscută prin obligaţia de garanţie din 29 aprilie 2010. La 05 aprilie 2013, SA „Termocom”, în procedura planului a depus o cerere prin care şi-a modificat cerinţele înaintate.

Cere SA „Termocom”, încasarea în beneficiul său din contul ÎS „Teatrul de Operă şi Balet” a datoriei în valoare de 1126054,90 lei calculată pînă la data de 01.04.2013, dobânzii de întîrziere în valoare de 135634.86 lei calculată pentru perioada 01.03.2010 -25.07.2011, penalitatea în valoare de 57770,73 lei calculată pentru perioada decembrie 2011 - mai 2012, iar în total suma de 1319460.49 lei. Prin hotărîrea judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 05 aprilie 2013, acţiunea SA „Termocom” în procedura planului către întreprinderea de Stat Teatrul de Operă şi Balet „Maria Bieşu” privind încasarea datoriei, penalităţii şi dobînzii de întârziere a fost admisă parţial. S-a încasat de la ÎS Teatrul de Operă şi Balet „Maria Bieşu” în beneficiul SA „Termocom” în procedura planului datoria de 1126054,90 lei şi dobânda de întârziere în valoare de 135634,86 lei, iar în total suma de 1261691.70 lei în rest pretenţiile legate de încasarea penalităţii au fost respinse.

Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 25 iulie 2013, apelul declarat de SA „Termocom” a fost respins şi menţinută hotărîrea primei instanţe. La 18 septembrie 2013, SA „Termocom” a declarat recurs împotriva hotărîrii primei instanţe şi deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei Curţii de Apel Chişinău din 25.07.2013 şi hotărîrii Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 05 aprilie 2013 în partea respingerii încasării sumei de 57770,73 lei cu titlu de penalitate şi în această parte a da o nouă decizie (hotărîre) prin care să se dispună admiterea integrală a acţiunii. Invocă recurentul că actele emise de către instanţele judecătoreşti sunt neîntemeiate şi nefondate, fiind încălcate normele de drept material şi normele de drept procedural.

În special, s-a invocat că SA „Termocom” a prezentat în şedinţa de judecată Acordul adiţional scris la contractul 81 din 01.05.2009, care prevede mărimea penalităţii în valoare de 0,01 (de fapt fiind de 0.1%), însă nu a fost admis ca probă deoarece nu a fost prezentat originalul, iar copia nu a fost autentificată. În acest sens, precizează recurentul că în şedinţa de judecată instanţei i-a fost prezentat originalul şi respectiv copia autentificată în modul corespunzător prevăzut de art. 138 CPC,al Acordului adiţional, aceasta fiind anexată la materialele dosarului. Mai mult, susţine recurentul că respectiva copie autentificată în modul corespunzător a fost prezentată repetat, însă instanţa de apel a interpretat unilateral şi denaturat circumstanţele şi probele anexate la materialele cauzei, reconfirmînd faptele expuse de către prima instanţă în hotărîrea sa.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul întemeiat şi care urmează a fi admis, casată decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe în partea respingerii cerinţelor de încasare a penalităţilor, pronunţînd în această parte o nouă hotărîre. În conformitate cu art.445 alin.(1) lit.b) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, pronunţînd o nouă hotărîre. S-a constatat, că potrivit contractului nr. 3081 din 01.05.2009, SA „Termocom” s-a obligat să livreze energie termică în apă fierbinte pîrîtului, iar ultimul şi-a asumat obligaţia de a achita plata pentru utilizarea acesteia.

Potrivit pct 3.1 din contractul nominalizat, calculele pentru energia termică erau făcute în baza datelor aparatului de evidenţă, prezentate de către „Abonat” la SA „Termocom”. Pentru energia termică livrată „Abonatul”, în conformitate cu p. 4.1 al contractului nominalizat era obligat să achite lunar plata costului energiei utilizate, organizaţiei furnizoare de energie termică, prin dispoziţiile de plată ale reclamantului, conform tarifelor stabilite. Conform acordului adiţional din 01.05.2009, încheiat între părţi, a fost modificat p. 4.5 al contractului de bază, potrivit cărui dacă consumatorul va încălca condiţiile de plată pentru serviciile acordate, stipulate în p. 4.4 din contract, consumatorul va achita o penalitate de 0,1 / din suma datorată pentru fiecare zi de întîrziere pentru energia termică consumată, începînd cu prima zi după data-limită de achitare a plăţii pînă la data efectuării plăţii.

S-a stabilit cu certitudine că în urma neexecutării obligaţiilor de către pîrît la data de 01.07.2011, acesta a acumulat o datorie scadentă în sumă de 780315,54 lei, pentru perioada 1 octombrie 2010 - 01.07. 2011, datorie recunoscută prin obligaţia de garanţie din 29 aprilie 2010. La data de 12 august 2011, SA „Termocom” în procedura planului s-a adresat cu cerere în instanţa de judecată împotriva ÎS Teatrul de Operă şi Balet „Maria Bieşu”, cu privire la încasarea datoriei, penalităţii şi dobînzii de întîrziere. Instanţele de judecată au emis hotărîrile respective. Astfel, în conformitate cu prevederile art. 624 alin. (1) CC, clauza penală (penalitatea) este o prevedere contractuală prin care părţile evaluează anticipat prejudiciul, stipulînd că debitorul, în cazul neexecutării obligaţiei, urmează să remită creditorului o sumă de bani sau un alt bun.

Potrivit art. 625 CC, clauza penală se face în scris. Nerespectarea formei scrise atrage nulitatea clauzei penale. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie mai constată, în pofida opiniilor instanţelor de judecată ierarhic inferioare, că spre deosebire de înscrisul anexat la materialele cauzei la pagina 71, înscrisul de la pagina 111, corespunde cerinţelor de valabilitate prevăzute de legislaţia procedural civilă. Colegiul reţine că toate înscrisurile prezentate de către SA „Termocom” au fost prezentate în copii autentificate de către aceasta, inclusiv contractul de livrare a energiei termice în apă caldă nr. 3081 din 01.05.2009, dintre SA „Termocom” şi ÎS Teatrul de Operă şi Balet „Maria Bieşu”, faţă de care instanţele nu au avut suspiciuni.

Mai mult, la data de 01 noiembrie 2012, directorul general al ÎS Teatrul de Operă şi Balet, propune SA „Termocom” încheierea unei tranzacţii de împăcare, prin care solicită micşorarea penalităţilor pînă la suma de 78514, 78 lei. Respectiv, ÎS Teatrul de Operă şi Balet „Maria Bieşu” recunoaşte existenţa penalităţii. Mai mult, aceasta nu o contestă nici în procesul de judecată ceea ce presupune din nou, o recunoaştere tacită a existenţei penalităţii. Prin urmare, potrivit art. 123 alin. (6) CPC, faptele invocate de una din parţi nu trebuie dovedite în măsura în care cealaltă parte nu le-a negat. Concomitent, potrivit art. 139 alin. (1) CPC, documentele şi alte acte eliberate de autorităţi şi de persoane cu funcţie de răspundere în limitele competenţei şi împuternicirilor lor se prezumă a fi autentice.

Dacă are unele suspiciuni în privinţa autenticităţii lor, instanţa este în drept să ceară din oficiu ca autoritatea sau persoana cu funcţie de răspundere care le-a eliberat să certifice autenticitatea lor. Autenticitatea documentelor şi a altor acte eliberate de autorităţile străine se determină conform art.466.

Având în vedere circumstanţele descrise, Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, consideră incorectă decizia instanţei de apel prin care a fost respins apelul declarat de SA „Termocom” şi parţial incorectă hotărîrea primei instanţe prin care a fost admisă parţial acţiunea înaintată de SA „Termocom”, în legătură cu ce, recursul urmează a fi admis şi casată decizia instanţei de apel şi parţial hotărîrea primei instanţe şi anume în partea ce ţine de respingerea pretenţiilor legate de penalitatea de întîrziere, pronunţînd în această parte o nouă hotărîre prin care se încasează din contul ÎS Teatrul de Operă şi Balet „Maria Bieşu” în beneficiul SA „Termocom”, penalitatea de întîrziere în sumă de 57770,73 lei.

În conformitate cu art.445 alin.(1) lit. b) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie d e c i d e Se admite recursul declarat de către societatea pe acţiuni „Termocom”. Se casează integral decizia Curţii de Apel Chişinău din 25 iulie 2013 şi parţial hotărîrea judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 05 aprilie 2013, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de societatea pe acţiuni „Termocom” în procedura planului împotriva întreprinderii de stat Teatrul de Operă şi Balet „Maria Bieşu”, cu privire la încasarea datoriei, penalităţii şi dobînzii de întîrziere, în partea respingerii pretenţiilor legate de penalitatea de întîrziere, cu pronunţarea în această parte a unei noi hotărîri prin care: Se încasează din contul întreprinderii de stat Teatrul de Operă şi Balet „Maria Bieşu” în beneficiul societăţii pe acţiuni „Termocom”, penalitatea de întîrziere în sumă de 57770,73 lei.

În rest hotărîrea judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 05 aprilie 2013 se menţine. Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele şedinţei, Valeriu Doagă Judecătorul Judecători Iuliana Oprea Ion Corolevschi Andrei Harghel Nicolae Clima