2ra-287/16 — Încasarea sumei

Prima instanţă: A. Andronic 2ra-287/16 Instanţa de apel: I. Cimpoi, N. Simciuc, N. Craiu ÎNCHEIERE 10 februarie 2016 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul – Svetlana Filincova Judecători – Sveatoslav Moldovan, Oleg Sternioală examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către avocatul Brinişter Igor, în interesele lui Arion Cristina, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de societatea cu răspundere limitată „Chişinău-gaz” împotriva lui Arion Cristina privind încasarea datoriei, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 08 octombrie 2015, prin care a fost respins apelul declarat de către reprezentantul lui Arion Cristina, avocatul Brinişter Igor şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Centru mun.

Chişinău din 30 martie 2015, c o n s t a t ă: La 25 noiembrie 2015, SRL „Chişinău-gaz” a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Arion Cristina privind încasarea datoriei. În motivarea acţiunii a indicat că între SRL „Chişinău-gaz” şi Arion Cristina a fost încheiat contractul de furnizare a gazelor naturale nr. 9255 din 08 iunie 2007, fiind deschis contul personal şi facturat corespunzător consumul de gaze naturale.

Mai indică că în conformitate cu prevederile contractuale, SRL „Chişinău-gaz” s-a obligat să furnizeze gaze naturale, iar consumatorul Arion Cristina s-a obligat să achite contravaloarea gazelor naturale consumate, astfel, invocă că de către furnizor au fost respectate în întregime şi cu bună credinţă obligaţiile asumate, însă, consumatorul Arion Cristina prin neexecutarea obligaţiilor sale a acumulat o datoriei faţă de reclamant în sumă de 9388, 54 lei, ceia ce se confirmă prin extrasul din contul personal nr. 9255, pe perioada martie 2012-mai 2012, cînd a fost deconectată instalaţia de utilizare de la reţea. Reclamantul SRL „Chişinău-gaz” solicită de a încasa de la Arion Cristina în beneficiul acesteia, cu titlu de datorie, suma de 9388, 54 lei, cît şi taxa de stat în sumă de 281 lei, în total suma de 9670, 54 lei.

Prin hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 30 martie 2015, acţiunea înaintată de către SRL „Chişinău-gaz” a fost admisă, s-a încasat de la Arion Cristina în beneficul SRL „Chişinău-gaz” suma de 9388, 54 lei cu titlu de datorie şi suma de 281, 65 lei cu titlu de taxă de stat. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 08 octombrie 2015, a fost respins apelul declarat de către reprezentantul lui Arion Cristina, avocatul Brinişter Igor şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 30 martie 2015. La 16 decembrie 2015, avocatul Brinişter Igor, în interesele lui Arion Cristina a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea cererii de recurs, casarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 08 octombrie 2015 şi a hotărîrii Judecătoriei Centru mun.

Chişinău din 30 martie 2015 cu emiterea unei noi hotărîri prin care să fie respinsă acţiunea înaintată de către SRL „Chişinău-gaz” împotriva lui Arion Cristina privind încasare datoriei. În motivarea cererii de recurs a invocat că hotărîrile instanţelor judecătoreşti sunt ilegale şi neîntemeiate, deoarece au fost emise cu aplicarea şi interpretarea eronată a normelor de drept material şi anume prin aplicarea unei legi care nu trebuia să fie aplicată şi cu neaplicarea unei legi care trebuia să fie aplicată. Studiind materialele dosarului prin prisma temeiurilor invocate în cererea de recurs, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către avocatul Brinişter Igor, în interesele lui Arion Cristina nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC, care să justifice afirmaţia de ilegalitate a deciziei instanţei de apel şi a hotărîrii primei instanţe.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC. Alineatele (2) și (3) al articolului menționat, prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că au fost aplicate eronat normele de drept material sau procedural, iar alin. (4) prevede că săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC. Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către avocatul Brinişter Igor, în interesele lui Arion Cristina, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanţei de apel, ci a formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel sau instanţa de fond, respectiv nu constituie temei de casare a actelor recurate.

Recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că, procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. În acest sens, completul ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell vs Irlanda, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate corespunzător.

Astfel, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către avocatul Brinişter Igor, în interesele lui Arion Cristina ca fiind inadmisibil. În conformitate cu art. 269-270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) şi art. 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de către avocatul Brinişter Igor, în interesele lui Arion Cristina. Încheierea este irevocabilă. Preşedintele completului, Judecătorul Svetlana Filincova Judecători Sveatoslav Moldovan Oleg Sternioală