3ra-179/16 — Obligarea de a executa actul administrativ

Judecătoria Străşeni Dosarul nr.3ra-179/16 Judecător: Ig. Chiroşca Curtea de Apel Chişinău Judecători: L. Popova, N. Simciuc, A. Gavriliţa Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie ÎNCHEIERE 10 februarie 2016 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Iuliana Oprea, Judecători Dumitru Mardari, Ion Druţă soluţionând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Doroftei Natalia şi Doroftei Alexei, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Doroftei Natalia şi Doroftei Alexei împotriva Primăriei oraşului Străşeni şi Consiliului orăşenesc Străşeni, Baltaga Valentina, Sîrcu Filip, intervenient accesoriu Oficiul Cadastral Teritorial Străşeni privind obligarea de a executa actul administrativ, anularea actului administrativ, obligarea de a emite acte administrative, repunerea în termenul de adresare în judecată, recuperarea prejudiciului material şi moral, demolarea construcţiilor, restabilirea liniei de hotar şi restituirea terenurilor, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 16 septembrie 2015, CONSTATĂ : La 27 mai 2008, Doroftei Natalia a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei or.

Străşeni şi Consiliului orăşenesc Străşeni, solicitând anularea Deciziei Consiliului orăşenesc Străşeni nr. 06/04.01 din 14.02.2000, obligarea Primăriei or. Străşeni de a elibera un alt titlu al deţinătorului de teren conform adeverinţei nr. 834 din 27 octombrie 1984, contractul de vînzare-cumpărare din 15 iunie 1990, planurile generale din 21 august 1986 şi din 20 iulie 1990, încasarea prejudiciului moral, compensarea cheltuielilor de judecată şi repunerea în termenul de prescripţie. În motivarea cererii de chemare în judecată Doroftei Natalia a indicat că, în anul 2000, în baza deciziei Consiliului orăşenesc Străşeni nr. 06/04.01 din 14 februarie 2000 i s-a înmânat titlul deţinătorului de teren cu date incorecte care erau în favoarea vecinilor săi Baltaga Valentina şi Sîrcu Filip.

Or, în decizia menţionată este indicată suprafaţa terenului de 0,1338 ha, însă suprafaţa reală este de 0,1370 ha. Prin cererea prealabilă din 25 decembrie 2007 a solicitat Primăriei oraşului Străşeni de a controla paşapoartele tehnice a acareturilor şi terenurilor aferente a vecinilor săi Valentina Baltaga şi Sîrcu Filip, de a verifica toate datele în privinţa suprafeţelor de teren ce le deţineau vecinii menţionaţi pînă la întocmirea titlurilor deţinătorilor şi de a efectua măsurările de teren deţinute de ei însă, prin răspunsul din 17 august 2008 cererea a fost respinsă (f. d. 2-3, voi. I). 1 La 07 octombrie 2008 Doroftei Natalia a depus cerere de chemare în judecată suplimentară, solicitând admiterea tuturor pretenţiilor solicitate în cererea de chemare în judecată din 27 mai 2008 şi încasarea din contul pîrîtului a prejudiciului material, moral şi a cheltuielilor de judecată în mărime de 625 519,15 lei (f.d.

34-35, voi. I). La 28 aprilie 2011, Doroftei Natalia şi Doroftei Alexei au depus cerere de concretizare a pretenţiilor, solicitând anularea deciziilor Consiliului or. Străşeni nr. 06/04.01 din 14 februarie 2000, prin care s-a eliberat eronat Nataliei Doroftei (Cucereavaia) pământ cu suprafaţa de 0,1338 ha în loc de 0,1370 ha şi lui Sîrcu Filip cu suprafaţa de 0, 0537 ha în loc de 0,0400 ha şi a deciziei nr. 34/05.1 din 24 aprilie 2002 cu privire la transmiterea în proprietate privată a lotului de pământ de pe lângă casă, prin care s-a eliberat Valentinei Baltaga pământ cu suprafaţa de 0,0655 ha în loc de 0,0559 ha, obligarea Primăriei or.

Străşeni să adopte alte decizii cu privire la eliberarea lui Sîrcu Filip şi Valentinei Baltaga a titlurilor de autentificare a dreptului deţinătorului de teren pentru suprafeţele de teren de 0,0400 ha şi 0,0559 ha şi Nataliei Doroftei a suprafeţei de teren care să fie calculată prin scăderea din suprafaţa totală a celor trei gospodării a suprafeţei de 0,0559 ha, încasarea din contul pîrîtului a prejudiciului material în mărime de 125 519,15 lei şi a prejudiciului moral în mărime de 50 000 lei şi restabilirea termenului de adresare în judecată (f.d. 328, voi. II). Ulterior, la 22 aprilie 2013 Doroftei Natalia şi Doroftei Alexei au depus cerere de concretizare a pretenţiilor, solicitînd executarea deciziei Consiliului or.

Străşeni nr. 06/04.01 din 14 februarie 2000; anularea deciziei Consiliului or. Străşeni nr. 34/05.01 din 24 aprilie 2002 cu privire la transmiterea în proprietate privată a lotului de pămînt de pe lîngă casă, prin care s-a transmis în proprietate privată Valentinei Baltaga lotul de pămînt aferent casei cu suprafaţa de 0,0690 ha conform măsurărilor efectuate şi a certificatului de moştenitor testamentar nr.851 din 10.04.2002; înlăturarea tuturor încălcărilor şi abaterilor liniei de hotar dintre gospodăriile din str. Unirii nr. 41, 43 şi 45; demolarea construcţiilor ce aparţin Valentinei Baltaga şi lui Filip Sîrcu, construite neautorizat, care sunt pe linia de hotar între gospodăria lor şi a Valentinei Baltaga şi a lui Filip Sîrcu; obligarea Primăriei or.

Străşeni de a restitui suprafaţa de teren de 0,0018 ha repartizată ilegal lui Filip Sîrcu şi suprafaţa de teren pe care este construit garajul, care este repartizată ilegal Valentinei Baltaga; obligarea Primăriei or. Străşeni de a stabili linia de hotar între gospodării, reieşind din suprafeţele de 0,0400 ha şi 0,0559 ha, de care trebuie să dispună Valentina Baltaga şi Filip Sîrcu, conform sectoarelor de teren primite de la părinţii lor; obligarea Primăriei or.

Străşeni să adopte alte decizii cu privire la eliberarea lui Sîrcu Filip şi Valentinei Baltaga a titlurilor de autentificare a dreptului deţinătorului de teren pentru suprafeţele de teren de 0,0400 ha şi 0,0559 ha şi Nataliei Doroftei a suprafeţei de în teren care să fie calculată prin scăderea din suprafaţa totală a celor trei gospodării a suprafeţei de 0, 0959 ha; încasarea din contul pîrîtului a prejudiciului material în mărime de 125 519,15 lei şi a prejudiciului moral în mărime de 50 000 lei, a cheltuielilor pentru efectuarea raportului de constatare tehnică în sumă de 4 500 lei şi restabilirea termenului de adresare în judecată (f. d. 377, voi. II). Prin hotărârea Judecătoriei Străşeni din 13 octombrie 2014 cererea de chemare în judecată s-a respins ca fiind neîntemeiată.

Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanţe, Doroftei Natalia şi Doroftei Alexei la data de 17 octombrie 2014 au declarat apel împotriva hotărîrii primei 2 instanţe, solicitînd admiterea acesteia, casarea hotărîrii Judecătoriei Străşeni din 13 octombrie 2014 cu pronunţarea unei noi hotărîri privind admiterea cerinţelor din acţiune. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 05 februarie 2015 s-a admis apelul declarat de către Doroftei Alexei şi Doroftei Natalia, s-a casat hotărîrea Judecătoriei Străşeni din 13 octombrie 2014 în partea respingerii cerinţelor privind contestarea actelor administrative ca fiind neîntemeiate cu adoptarea unei noi hotărîri în această parte prin care s-a respins cererea Nataliei Doroftei şi a lui Alexei Doroftei către Primăria or.

Străşeni şi Consiliul orăşenesc Străşeni, intervenient accesoriu Baltaga Valentina, Baltaga Pantelemon şi Sîrcu Filip cu privire la contestarea actelor administrative, ca fiind tardive şi s-a menţinut hotărîrea Judecătoriei Străşeni din 13 octombrie 2014 în partea respingerii cererii de repunere în termenul de prescripţie a cerinţelor cu privire la contestarea actelor administrative şi cu privire la respingerea cerinţelor Nataliei Doroftei şi a lui Alexei Doroftei către Primăria or. Străşeni şi Consiliul orăşenesc Străşeni, intervenient accesoriu Baltaga Valentina, Baltaga Pantelemon, Sîrcu Filip cu privire la demolarea construcţiilor, restabilirea liniei de hotar, restituirea terenurilor, repararea prejudiciului material şi moral, ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia din 20 mai 2015, Curtea Supremă de Justiţie s-a admis recursul declarat de Doroftei Natalia şi Doroftei Alexei, s-a casat decizia Curţii de Apel Chişinău din 05 februarie 2015, şi s-a decis restituirea pricinii spre rejudecare în ordine de apel la Curtea de Apel Chişinău, în alt complet de judecată. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 16 septembrie 2015 s-a respins apelul declarat de către Doroftei Natalia şi Doroftei Alexei şi s-a menţinut hotărîrea Judecătoriei Străşeni din 13 octombrie 2014. Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a menţionat că potrivit raportului de constatare tehnică nr. 04-35 din 02.04.2013 se constată că în prezent proprietarii bunurilor imobile în litigiu deţin suprafeţele lor reale dar cu mici abateri care pot fi înlăturate prin modificarea planului cadastral geometric în urma unui Act de constatare pe teren cu ajutorul echipamentelor de măsurare (Vol, II, f.d.

386). Totodată instanţa a conchis că teritoriile între Doroftei Natalia, Doroftei Alexei şi Valentina Baltaga şi Filip Sîrcu se suprapun în privinţa garajului şi unei construcţii de vară care aparţin reclamanţilor-apelanţi şi afectează terenul celorlalţi, însă această neînţelegere poate fi înlăturată de comun acord prin efectuarea ajustărilor la planul geometric, de pe urma cărora terenurile lor vor rămîne aceleaşi, or, nu este raţional să se meargă pe calea aleasă de către Doroftei Natalia şi Doroftei Alexei de a anula actele administrative care au stat la baza emiterii titlurilor de proprietate, atunci cînd aceleaşi efecte pot fi atinse prin ajustarea pe teren a titlurilor existente, cu acordul tuturor vecinilor, iar în caz de refuz neîntemeiat, ultimul fiind susceptibil de a fi contestat în instanţa de judecată.

Nefiind de acord cu decizia instanţei de apel Doroftei Natalia şi Doroftei Alexei au declarat recurs prin care au solicitat admiterea acestuia, casarea a deciziei Curţii de Apel Chişinău din 16.09.2015 şi a hotărârii Judecătoriei Străşeni din 13.10.2014, cu adoptarea unei noi hotărâri prin care cererea de chemare în judecată să fie admisă. Instanţa de recurs constată că, decizia instanţei de apel din data de 16.09.2015 a fost expediată recurenţilor la data de 09.10.2015. Avînd în vedere că la materialele cauzei este anexat copia plicului expediat de către instanţa de apel cu data de 09.10.2015 (f.d.146) ce certifică data recepţionării deciziei recurate de către 3 recurenţi, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, prin prisma art. 425 CPC, consideră recursul depus la data de 09.12.2015 în termen.

În conformitate cu art.439 alin.(2) Cod de procedură civilă, după parvenirea dosarului un complet din 3 judecători decide asupra admisibilităţii recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei timp de o lună de la data primirii acestuia. În motivarea cererii de recurs, recurenţii au invocat neaplicarea normelor de drept material şi procedural pertinente cauzei. Examinînd temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele pricinii civile, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente.

Verificînd motivele de casare invocate în cererea de recurs, Colegiul atestă că recurenţii indică argumente ce ţin de dezacordul cu felul în care instanţele au apreciat înscrisurile probatoare şi au constatat circumstanţele cauzei. Nu pot fi reţinute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece ţin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs. În speţă, Colegiul menţionează că, recursul în cauză conţine obiecţiile de fapt şi de drept, care deja au fost obiect de studiere şi verificare de către instanţele ierarhic inferioare, primind o apreciere corespunzătoare. În consecinţă, nu există aparenţa unei încălcări a dreptului recurenţilor la soluţionarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei, în modul în care este garantat de articolului 6 § 1 al Convenţiei.

Drept urmare, se reţine că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de admitere a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, aşa cum formal invocă recurenţii şi, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt. Astfel, Colegiul constată că argumentele invocate de recurenţi nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.

Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC RM, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) şi (3) ale aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC RM cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). 4 Totodată, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, pe cînd în recursul declarat de către Doroftei Natalia şi Doroftei Alexei asemenea aspecte nu se regăsesc. Din considerentele menţionate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Doroftei Natalia şi Doroftei Alexei ca inadmisibil. În conformitate cu art. 269-270, 432, 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC al RM, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, DISPUNE: Recursul declarat de către Doroftei Natalia şi Doroftei Alexei se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Judecătorul Iuliana Oprea Judecători Dumitru Mardari Ion Druţă 5