3ra-7/16 — Contestarea actului administrativ

prima instanţă: A. Miron dosarul nr. 3ra-7/16 instanţa de apel: N. Vascan, I. Cotruță, V. Negru DECIZIE 03 februarie 2016 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Tatiana Vieru Judecătorii Valentina Clevadî Iurie Bejenaru Oleg Sternioală Tamara Chişca-Doneva examinând recursul declarat de Comisia Națională de Integritate a Republicii Moldova, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Ghicavîi Victor împotriva Comisiei Naționale de Integritate a Republicii Moldova cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 24 iunie 2015, prin care a fost respins apelul declarat de Comisia Națională de Integritate a Republicii Moldova și menținută hotărîrea Judecătoriei Rîșcani mun.

Chișinău din 20 ianuarie 2015 prin care acțiunea a fost admisă, c o n s t a t ă : La 06 mai 2014, Ghicavîi Victor, reprezentat de Popa Vitalie, a depus cererea de chemare în judecată împotriva Comisiei Naționale de Integritate a Republicii Moldova cu privire la contestarea actului administrativ. În motivarea acţiunii a indicat că prin Actul de constatare nr.03/54 din 17 aprilie 2014, adoptat de Comisia Naţională de Integritate a fost constatată încălcarea regimului juridic al conflictului de interese de către Ghicavîi Victor, prin nedeclararea şi ne întreprinderea acţiunilor de soluţionare a conflictului de interese în termenele şi condiţiile prevăzute de lege în cazul semnării unui şir de acte.

Susţine că prin actul de constatare menţionat s-a dispus transmiterea acestuia Centrului Naţional Anticorupţie pentru aplicarea sancţiunii prevăzute de art. 3132 al Codului contravenţional, sesizarea Ministerului Sănătăţii, în vederea iniţierii procedurii revocării din funcţia de preşedinte al Comitetului Naţional de Etică a lui Ghicavîi Victor, precum şi sesizarea instanţei de judecată competente pentru constatarea nulităţii unui şir de Hotărâri ale Comitetului Naţional de Etică, care ar fi fost semnate în conflict de interese. Remarcă că în vederea motivării juridice a Actului de constatare menţionat Comisia Naţională de Integritate a reţinut că Ghicavîi Victor deţine funcţia de preşedinte al Comitetului National de Etică în temeiul ordinilor Ministerului Sănătăţii nr.657 din 27 iunie 2012 cu privire la adoptarea Regulamentului Comitetului Naţional de Etică şi nr. 10 din 14 ianuarie 2002 cu privire la studiul clinic al medicamentelor din Republica Moldova.

În perioada anilor 2012-2013, Ghicavîi Victor, a semnat hotărârile Comitetului Naţional de Etică nr.519 din 14 martie 2012, nr.528 din 06 aprilie 2012, nr.531 din 06 aprilie 2012, nr.539 din 17 mai 2012, nr.540 din 17. Mai 2012, nr.542 din 17 mai 2012, nr.550 din 06 mai 2012, nr.568 din 06 iulie 2012, nr.569 din 06 iulie 2012, nr. 597 din 04 octombrie 2012, nr.626 din 21 ianuarie 2013, nr.667 din 25 aprilie 2013, nr.712 din 05 septembrie 2013, nr.713 din 05 septembrie 2013, nr.714 din 05 septembrie 2013, nr.716 din 05 septembrie 2013, nr.717 din 05 septembrie 2013, nr.724 din 26 septembrie 2013, nr.733 din 26 septembrie 2013, nr. 745 din 07 noiembrie 2013, potrivit cărora a fost aprobată desfăşurarea studiilor clinice, acordând aceste drepturi sponsorului SRL „Arensia Exploratory Medicine”, iar în una din aceste hotărâri (nr.733 din 26 septembrie 2013), în calitate de investigator fiind nominalizat Ghicavîi Vitalii, care nu a participat la discutarea şi votarea acestor hotărâri, anunţând membrii Comitetului despre posibilul conflict de interese ce ar putea apărea la examinarea acestora.

Deoarece, hotărârile menţionate, adoptate de membrii Comitetului Naţional de Etică, au fost semnate de către Ghicavîi Victor în calitate de preşedinte al Comitetului, în temeiul prevederilor pct.21 lit. f) din Regulamentul Comitetului Naţional de Etică, Comisia Naţională de Integritate a ajuns la concluzia că Ghicavîi Victor, contrar atribuţiei de serviciu prevăzute la lit. d), f) din pct.21 din Regulamentul Comitetului de a „identifica şi contribui la evitarea conflictelor de interese, care pot apărea în procesul activităţii Comitetului”, urmărind interesul personal rezultat din relaţii de rudenie, ar fi participat la semnarea a 20 de hotărâri ale Comitetului Naţional de Etică privind aprobarea efectuării studiilor de către sponsorul SRL „Arensia Exploratory Medicine”, unde administrator este Nelea Ghicavîi (nora lui Ghicavîi Victor), inclusiv a unei hotărâri care vizează Ghicavîi Vitalii (fiul lui Ghicavîi Victor) în calitate de investigator.

Tot în actul contestat s-a invocat că chiar dacă s-a abţinut în procesul de vot, în conformitate cu prevederile art. 11 alin.) al Legii nr. 16 din 15 februarie 2008, Ghicavîi Victor ar fi avut obligaţia de a aplica una din cele 6 opţiuni de rezolvare pozitivă a situaţiilor de conflict de interese apărute la etapa de semnare a celor 20 de hotărâri sus enumerate, însă acesta în calitatea sa de preşedinte al Comitetului Naţional de Etică n-ar fi depus declaraţia de interese personal, nici declaraţia cu privire la venituri şi proprietate pentru anii 2012 şi 2013. În opinia reclamantului Actul de constatare menţionat este unul nefondat, lipsit de suport normativ şi faptic, rezultat din aprecierea subiectivă şi incompletă a legislaţiei în vigoare şi a probelor, urmând a fi anulat în totalitate, deoarece reclamantul Ghicavîi Victor în calitatea sa de preşedinte al Comitetului Naţional de Etică, nu este subiect al declarării intereselor personale în sensul art. 3 al Legii nr. 16 din 15 februarie 2008 cu privire la conflictul de interese.

Funcţia de preşedinte al Comitetului Naţional de Etică, nu cade sub incidenţa art.3 al Legii nr. 1264 din 19 iulie 2002, şi respectiv reclamantul Ghicavîi Victor, nu deţine calitatea de subiect al declarării veniturilor şi a proprietăţii şi ca urmare, nici nu a admis careva încălcări ale Regulamentului Comitetului Naţional de Etică, referitoare la conflictul de interese. Mai invocă că pentru a întruni condiţiile art. 3 lit.c) al Legii nr. 16 din 15 februarie 2008 cu privire la conflictul de interese şi a fi subiect al declarării intereselor personale, Ghicavîii Victor urma să fie conducătorul unei autorităţi administrative subordonate organului central de specialitate.

Însă, Comitetul Naţional de etică, al cărui preşedinte este Ghicavîi Victor, potrivit pct. 3 al Regulamentului Comitetului Naţional de Etică, aprobat prin ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 657 din 27 iunie 2012, este o instituţie medicală autonomă cu personalitate juridică, instituită pe lîngă Ministerul Sănătăţii, care funcţionează pe principii de autogestiune, este un organ independent, constituit din membrii cu profesie în domeniul medical şi ştiinţific, şi membrii cu profesie în afara domeniului medical şi ştiinţific. Iar, anexa nr. 3 la Hotărîrea Guvernului nr. 397 din 31 mai 2011, pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, structurii şi efectivului-limită ale aparatului central al acestuia, conţine o listă exhaustivă a instituţiilor din subordinea Ministerului Sănătăţii, prin care, însă, Comitetul Naţional de etică nu se regăseşte.

În temeiul celor relatate, insistă că Comitetul Naţional de Etică nu este o autoritate administrativă sau instituţie publică subordonată Ministerului Sănătăţii, iar Ghicavîi Victor, în funcţie de preşedinte al Comitetului nu deţine calitatea de subiect al declarării conform art. 3 lit. c al Legii nr. 16 din 15 februarie 2008 cu privire la conflictul de interese. Solicită anularea integrală a Actului de constatare nr. 03/54 din 17 aprilie 2014 adoptat de Comisia Naţională de Integritate. Prin hotărîrea judecătoriei Râşcani mun. Chişinău din 20 ianuarie 2015, acţiunea a fost admisă şi anulat actul de constatare al Comisiei Naţionale de Integritate nr. 03/54 din 17 aprilie 2014, privind constatarea încălcării regimului juridic al conflictului de interese de către Ghicavîi Victor.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 24 iunie 2015, a fost respins apelul declarat de Comisia Națională de Integritate a RM și menținută hotărîrea primei instanțe. La 28 septembrie 2015, Comisia Națională de Integritate a RM a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel și hotărîrii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărîri prin care acțiunea să fie respinsă ca neîntemeiată. În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, considerîndu-le ilegale, neîntemeiate şi adoptate cu aprecierea eronată a probelor din dosar şi aplicarea eronată a normelor de drept material.

Susţine că instanţele judecătoreşti nu au ţinut cont de faptul că decizia privind luarea la evidenţa de stat din 06 iulie 2012 a Camerei Înregistrării de Stat este emisă în baza Hotărîrii Guvernului RM cu privire la evidenţa de stat a organelor centrale de specialitate ale administraţiei publice nr.1004 din 29 august 2006, iar la capitolul sursa de finanţare este indicat bugetul de stat/ autogestiune, actul de constituire fiind Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 657 din 27 iunie 2012. Totodată, în Ordinul Ministerului Sănătăţii nominalizat, este indicat la pct. 1: se instituie, începînd cu 02 iulie 2012 Comitetul Naţional de Etică, instituţie medicală cu personalitate juridică. La pct. 2 se indică: se aprobă Regulamentul Comitetului Naţional de Etică, conform anexei nr.1., în acelaşi timp, în anexa nr. 1 la pct. 3: Comitetul este o autoritate autonomă consultativă fără personalitate juridică, instituită pe lîngă Ministerul Sănătăţii.

La pct. 21 este indicat că preşedintele Comitetului este numit şi eliberat din funcţie de către Ministerul Sănătăţii. La pct. 21 d) atribuţiile Preşedintelui Comitetului identifică şi contribuie la evitarea conflictelor de interese, care pot apărea în procesul activităţii Comitetului. Conform pct.52. 6). Controlul asupra activităţii Comitetului se efectuează în modul şi ordinea stabilită de legislaţie şi în conformitate cu cerinţele regulamentului Ministerului Sănătăţii. Organigrama şi statele de personal la fel sunt aprobate de către Ministerul Sănătăţii.

Conform Hotărîrii Guvernului pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, structurii şi efectivului - limită ale aparatului central al acestuia, nr. 397 din 31 mai 2011, pct. 7. 12) Ministerul are următoarele atribuţii: aprobă regulamentele instituţiilor medico-sanitare, indiferent de tipul de proprietate şi formă juridică de organizare, precum şi lista serviciilor prestate de acestea, cu excepţia instituţiilor din cadrul organelor de drept şi organelor militare.

Organigrama, regulamentul de organizare şi funcţionare a instituţiilor din subordine, dacă altfel nu este stabilit de lege, statele de personal ale instituţiilor medico-sanitare publice în subordine; Menţionează că conform aceluiaşi regulament, la Capitolul III pct. 9 lit. l) este indicat că, Ministrul Sănătăţii angajează şi eliberează conducătorii instituţiilor din subordine, administratorii întreprinderilor de stat aflaţi în administrare şi încheie contract de management cu ei, iar conform lit. d) aprobă regulamentele subdiviziunilor interioare ale aparatului central al Ministerului şi ale instituţiilor din subordine, dacă altfel nu este stabilit de lege.

Prin urmare, consideră că din conţinutul regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, se deduce că organele care sunt create de Ministerul Sănătăţii prin ordinul Ministrului sunt subordonate Ministerului Sănătăţii, iar preşedintele Comitetului Naţional de Etică, Ghicavîi Victor, a fost numit în funcţie de Ministrul Sănătăţii. Reiterează că, conform Regulamentului său, Ministerul Sănătăţii nu poate crea alte tipuri de instituţii, decît instituţii subordonate acestui Minister, nicidecum independente sau pe lîngă, care sunt create de către Guvern. Afirmă că la baza deciziei Curţii de Apel urma a fi pusă Hotărîriea Guvernului pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii nr. 397. C Consideră că intimatul Ghicavîi Victor este subiect al declarării şi urma să declare conflictul de interese la semnarea deciziilor Ministrului Sănătăţii.

Totodată, invocă că faptul neincluderii Comitetului Naţional de Etică în lista organelor subordonate din anexa nr.3 la Hotărîrea Guvernului nr. 397 nu semnifică faptul că acesta nu este subordonat. De altfel, această instituţie nu se regăseşte nici printre instituţiile de pe lîngă Ministerul Sănătăţii, nici la alte tipuri de instituţii, fiind complet omisă. Consideră că acest fapt se datorează neefectuării modificărilor de rigoare la Hotărîrea de Guvern respectivă. Menţionează că o astfel de omisiune este şi în cazul Comisiei independente de avizare pe lîngă Ministerul Sănătăţii a criteriilor de autorizare pentru desfăşurarea activităţilor de prelevare şi transplant, de pe lîngă Ministerul Sănătăţii, menţionate mai sus, care la fel nu a fost inclusă la anexa nr. 4 a Hotărîrii de guvern nr. 397, deşi există.

Mai susţine că instanţele de judecată incorect au dedus în hotărîre faptul că Ghicavii Victor prin acţiunile sale a respectat prevederile Regulamentului, care îl obligă să examineze obiectiv şi imparţial solicitările privind efectuarea studiilor, să identifice şi să contribuie la evitarea conflictelor de interese, care pot apărea în procesul activităţii Comitetului, deoarece la şedinţele Comitetului Naţional de Etică în cadrul cărora au fost adoptate hotărîrile sus menţionate, potrivit cărora s-a aprobat desfăşurarea studiilor clinice, acordînd aceste drepturi sponsorului SRL „Arensia Exploratory Medicine”, Ghicavîi Victor nu a participat la discutarea şi votarea acestor hotărîri, anunţînd membrii Comitetului despre posibilul conflict de interese ce ar putea apărea la examinarea acestora.

Prin urmare, cu referire la prevederile Legii speciale, insistă că Ghicavîi Victor urma să se abţină nu doar de la luarea acestor Decizii ci şi executarea acestora. Astfel, cu referire la prevederile art. 9 alin.(1) al Legii nr. 16 din 15 februarie 2008, susţine că Ghicavîi Victor, era obligat să informeze imediat, dar nu mai târziu de 3 zile de la data constatării, în scris, şeful ierarhic sau organul ierarhic superior despre interesul său legat de decizia pe care trebuie să o ia personal sau de acţiunea pe care trebuie să o întreprindă în îndeplinirea atribuţiilor sale de serviciu. Iar în conformitate cu prevederile alin.(5). art. 11 din aceiaşi Lege, Ghicavîi Victor, chiar dacă sa abţinut în procesul de vot, avea obligaţia de a aplica una din cele 6 opţiuni de rezolvare pozitivă a situaţiilor de conflict de interese apărute la etapa de semnare a celor 20 de hotărâri.

Generalizînd cele expuse mai sus, consideră că în speţă se constată încălcarea regimului juridic al conflictului de interese de către Ghicavîi Victor, preşedinte al Comitetului Naţional de Etică exprimată prin: nedeclararea în termen despre situaţiile de conflict apărute în cazurile semnării celor 20 de hotărîri Comitetului Naţional de Etică, care vizau persoane apropiate, şi anume a fiului şi nurorii acestuia; neîntreprinderea măsurilor necesare de tratare şi soluţionare pozitivă a situaţiilor de conflict de interese şi neaplicare a opţiunilor prevăzute de alin.(5) art. 11 al Legii nr. 16 din 15 februarie 2008 cu privire la conflictul de interese, acestei legi. În ceea ce priveşte termenul de prescripţie la depunere a cererii de recurs, consideră respectarea termenului de către Comisia Naţională de Integritate, întrucît Decizia argumentată a instanţei de apel a parvenit în cadrul instituţiei la data de 29 iulie 2015, fiind înregistrată sub nr.5676.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Din materialele cauzei rezultă că copia decizie instanţei de apel din 24 iunie 2015 a fost recepţionată de către Comisia Naţională de Integritate la 29 iulie 2015, fapt ce se confirmă prin înregistrarea acesteia la instituţia menţionată (f.d. 184). Astfel, instanţa de recurs constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale şi a declarat recursul la 28 septembrie 2015 în termen. În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul neîntemeiat şi care urmează a fi respins cu menţinerea deciziei instanţei de apel şi hotărârii primei instanţe din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe, precum şi încheierile atacate cu recurs. Potrivit dispoziţiilor pct. 27 al Regulamentului Comisiei Naţionale de Integritate aprobat prin Legea cu privire la Comisia Naţională de Integritate nr. 180 din 19 decembrie 2011, în exercitarea atribuţiilor sale de control al veniturilor şi al proprietăţii, al conflictului de interese şi al incompatibilităţii, Comisia adoptă acte de constatare şi aprobă procese-verbale de iniţiere a procedurilor de control din oficiu.

Cu referire la textul legal sus evocat, corect instanţa de apel a reţinut că Comisia Naţională de Integritate are drept obiectiv implementarea mecanismului de verificare şi de control al declaraţiilor cu privire la venituri şi proprietate ale persoanelor care deţin o funcţie de demnitate publică, ale judecătorilor, procurorilor, funcţionarelor publici şi ale unor persoane cu funcţie de conducere şi al declaraţiilor de interese personale, precum şi a mecanismului de soluţionare a conflictelor de interese.

În exercitarea atribuţiilor sale de control al veniturilor şi al proprietăţii, al conflictului de interese şi al incompatibilităţii, prin prisma pct. 27 din Regulamentul Comisiei Naţionale de Integritate, Comisia adoptă acte de constatare care, potrivit pct. 54 al Regulamentului, pot fi contestate în instanţa de contencios administrativ în termen de 15 zile lucrătoare de la data când persoanei i s-a adus la cunoştinţă actul de constatare a conflictului de interese sau a incompatibilităţii. Din materialele dosarului rezultă că la data de 17 aprilie 2014, de către Comisia Naţională de Integritate a RM, a fost întocmit actul de constatare nr. 03/54, prin care s-a constatat încălcarea regimului juridic al conflictului de interese de către Ghicavîi Victor prin nedeclararea şi neîntreprinderea acţiunilor de soluţionare a conflictului de interese în termenele şi condiţiile prevăzute de lege în cazul semnării unui şir de acte (f.d.

10-12).

În conţinutul actului de constatare, Comisia Naţională de Integritate a reţinut că Ghicavîi Victor deţinînd funcţia de preşedinte al Comitetului Naţional de Etică în temeiul ordinelor Ministerului Sănătăţii nr. 657 din 27 iunie 2012 cu privire la adoptarea Regulamentului Comitetului Naţional de Etică şi nr. 10 din 14 ianuarie 2002 cu privire la studiul clinic al medicamentelor din Republica Moldova, contrar atribuţiei de serviciu prevăzute la lit. d), f) din pct. 21 din Regulamentul Comitetului de a identifica şi contribui la evitarea conflictelor de interese, care pot apărea în procesul activităţii Comitetului, urmărind interesul personal rezultat din relaţii de rudenie, a participat la semnarea a 20 de hotărâri ale Comitetului Naţional de Etică privind aprobarea efectuării studiilor de către sponsorul SRL „Arensia Exploratory Medicine”, unde administrator este Nelea Ghicavîi, nora lui Ghicavîi Victor, inclusiv, a unei hotărâri care vizează pe Ghicavîi Vitalii, fiul lui Ghicavîi Victor, în calitate de investigator.

În opinia Comisiei Naţionale de Integritate a RM, în conformitate cu prevederile art. 9 alin. (1) al Legii nr. 16 din 15 februarie 2008, Ghicavîi Victor era obligat să informeze, imediat dar nu mai târziu de 3 zile de la data constatării, în scris, şeful ierarhic sau organul ierarhic superior despre interesul său legat de decizia care trebuie să o ia personal sau de acţiunea pe care trebuie să o îndeplinească în vederea îndeplinirii obligaţiunilor sale de serviciu.

Tot în acelaşi act constatator contestat, s-a menţionat că, chiar dacă s-a abţinut în procesul de vot, în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (5) al Legii nr. 16 din 15 februarie 2008, Ghicavîi Victor avea obligaţia de a aplica una din cele 6 opţiuni de rezolvare pozitivă a situaţiilor de conflict de interese apărute la etapa de semnare a celor 20 de hotărâri ale Comitetului Naţional de Etică, şi anume: nr.528 din 06 aprilie 2012, nr.531 din 06 aprilie 2012, nr.539 din 17 mai 2012, nr.540 din 17. Mai 2012, nr.542 din 17 mai 2012, nr.550 din 06 mai 2012, nr.568 din 06 iulie 2012, nr.569 din 06 iulie 2012, nr. 597 din 04 octombrie 2012, nr.626 din 21 ianuarie 2013, nr.667 din 25 aprilie 2013, nr.712 din 05 septembrie 2013, nr.713 din 05 septembrie 2013, nr.714 din 05 septembrie 2013, nr.716 din 05 septembrie 2013, nr.717 din 05 septembrie 2013, nr.724 din 26 septembrie 2013, nr.733 din 26 septembrie 2013, nr. 745 din 07 noiembrie 2013. Însă, Ghicavîi Victor în calitatea sa de preşedinte al Comitetului Naţional de Etică nu a depus declaraţia de interese personal şi nici declaraţia cu privire la venituri şi proprietate pentru anii 2012 şi 2013. Drept rezultat al constatărilor enunţate, Comisia Naţională de integritate a dispus constatarea încălcării regimului juridic al conflictului de interese de către Ghicavîi Victor,

exprimată prin nedeclararea şi ne întreprinderea acţiunilor de soluţionare a conflictului de interese în termenele şi condiţiile prevăzute de lege în cazul semnării unui şir de acte; transmiterea Actului de constatare Centrului Naţional Anticorupţie pentru aplicarea sancţiunii prevăzute de art. 3132 al Codului contravenţional; sesizarea Ministerului Sănătăţii, după rămînerea definitivă a acestuia, în vederea iniţierii procedurii revocării din funcţia de preşedinte al Comitetului Naţional de Etică a lui Ghicavîi Victor; precum şi sesizarea instanţei de judecată competente pentru constatarea nulităţii unui şir de Hotărâri ale Comitetului Naţional de Etică, care ar fi fost semnate în conflict de interese.

Fiind investită cu acţiunea în cauză şi având ca obiect anularea Actului de constatare nr. 03/54 din 17 aprilie 2014 adoptat de Comisia Naţională de Integritate, prima instanţă a ajuns la concluzia temeiniciei acţiunii şi ilegalităţii actului contestat, soluţie care a fost menţinută şi de instanţa de apel. Instanţa de recurs relevă că soluţia dată atît de prima instanţă, cît şi de instanţa de apel este corectă, motivată şi amplu argumentată, cu pronunţarea asupra tuturor aspectelor juridice şi trimitere, atât la probele administrate, cât şi dispoziţiile legale aplicabile la caz.

În susţinerea opiniei enunţate, instanţa de recurs reţine prevederile art. 3 alin. (1) al Legii nr. 16 din 15 februarie 2008 cu privire la conflictul de interese, care expres indică că, subiecţi ai declarării intereselor personale sunt: persoanele care deţin funcţii de demnitate publică prevăzute în anexa la Legea nr. 199 din 16 iulie 2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcţii de demnitate publică; membrii Consiliului de observatori al Instituţiei Publice Naţionale a Audiovizualului Compania „Teleradio- Moldova”; deputaţii în Adunarea Populară a unităţii teritoriale autonome Găgăuzia; directorul general adjunct al Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină; conducătorii şi adjuncţii acestora din cadrul autorităţii administrative (instituţiei publice) subordonate organului central de specialitate, din cadrul întreprinderii de stat sau municipale, societăţii comerciale cu capital de stat majoritar, instituţiei financiare cu capital de stat total sau majoritar; persoanele cu funcţii de conducere şi de control în instituţiile din cadrul sistemului de învăţămînt de stat şi sistemului de sănătate publică; personalul din cabinetul persoanelor cu funcţii de demnitate publică; funcţionarii publici, inclusiv cei cu statut special.

Astfel, după cum rezultă din conţinutul Actului de constatare nr. 03/54 din 17 aprilie 2014, Comisia Naţională de Integritate a stabilit că Ghicavîi Victor deţine calitatea de subiect al declarării în temeiul prevederilor art. 3 lit. c) al Legii nr. 16 din 15 februarie 2008 cu privire la conflictul de interese, reţinînd în acest sens că fiind în funcţie de preşedinte al Comitetului Naţional de Etică, acestuia i se aplică prevederile ordinelor Ministerului Sănătăţii nr. 657 din 27 iunie 2012 cu privire la adoptarea Regulamentului Comitetului Naţional de Etică şi nr. 10 din 14 ianuarie 2002 cu privire la studiul clinic al medicamentelor în Republica Moldova.

În combaterea acestor concluzii, instanţa de recurs reţine că potrivit art. 3 lit. c) al Legii nr. 16 din 15 februarie 2008 cu privire la conflictul de interese, subiecţi ai declarării intereselor personale sunt conducătorii şi adjuncţii acestora din cadrul autorităţii administrative (instituţiei publice) subordonate organului central de specialitate, din cadrul întreprinderii de stat sau municipale, societăţii comerciale cu capital de stat majoritar, instituţiei financiare cu capital de stat total sau majoritar. Potrivit dispoziţiilor art. 24 al Legii cu privire la Guvern nr. 64 din 31 mai 1990, administraţia publică centrală este compusă din ministere şi alte autorităţi administrative centrale.

Cu referire la prevederile normelor enunţate, instanţa de recurs consideră că instanţele de judecată ierarhic inferioare corect au reţinut că pentru a întruni condiţiile art. 3 lit. c) al Legii nr. 16 din 15 februarie 2008 cu privire la conflictul de interese şi a fi subiect al declarării intereselor personale, Ghicavîi Victor urma să deţină funcţia de conducător al unei autorităţi administrative (instituţii publice) subordonate organului central de specialitate.

Pe cînd, Comitetul Naţional de Etică, al cărui preşedinte este Ghicavîi Victor, potrivit pct. 3 al Regulamentului Comitetului Naţional de Etică, aprobat prin ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 657 din 27 iunie 2012, este o instituţie medicală autonomă cu personalitate juridică, instituită pe lângă Ministerul Sănătăţii, care funcţionează pe principii de autogestiune, este un organism independent, constituit din membri cu profesie în domeniul medical/ştiinţific şi membri cu profesie în afara domeniului medical/ştiinţific. Cu atît mai mult că anexa nr. 3 la Hotărîrea Guvernului nr. 397 din 31 mai 2011, pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, structurii şi efectivului-limită ale aparatului central al acestuia, conţine lista exhaustivă a instituţiilor din subordinea Ministerului Sănătăţii, printre care, însă Comitetului Naţional de Etică nu se regăseşte.

În aceste condiţii şi avînd în susţinere prevederile normelor evocate, instanţa de recurs conchide că instanţele de judecată ierarhic inferioare justificat au ajuns la concluzia precum că Comitetul Naţional de Etică nu este o autoritate administrativă sau instituţie publică subordonată Ministerului Sănătăţii, iar intimatul Ghicavîi Victor, fiind în funcţie de preşedinte al Comitetului Naţional de Etică nu deţine calitatea de subiect al declarării conform art.3 lit. c) al Legii nr. 16 din 15 februarie 2008 cu privire la conflictul de interese. Or, după cum corect a remarcat şi instanţa de apel, Comitetul Naţional de Etică este un comitet pe lângă Ministerul Sănătăţii, persoane notorii care îşi spun părerea referitor la studiile acestea clinice, fără a fi remuneraţi sau salarizaţi, totul a fost gratis, lucru de tip obştesc.

În cadrul comitetului au fost implicaţi persoane din domeniul medicinii, cercetării ştiinţifice, în etică, în bioetică, dreptul omului şi teologie. Toate acestea persoane fiind invitate la expertiză nu au fost remunerate şi nici plătite de cineva, respectiv nu au avut de declarat venituri. În raport de considerentele mai sus menţionate, instanţa de recurs apreciază critic susţinerile recurentului precum că faptul că neincluderea Comitetul Naţional de Etică în lista organelor subordonate din anexa nr.3 la Hotărîrea Guvernului nr. 397 nu semnifică faptul că acesta nu este subordonat.

Acesta deoarece, însăşi recurentul recunoaşte că Comitetul Naţional de Etică nu se regăseşte printre instituţiile de pe lângă Ministerul Sănătăţii şi că acest fapt se datorează neefectuării modificărilor de rigoare la Hotărîrea de Guvern respectivă, respectiv omisiunea invocată nu este imputabilă Comitetului Naţional de Etică şi nici intimatului Ghicavîi Victor, care nu au atribuţii la emiterea actelor cu caracter normativ.

De altfel, temeinic a fost respinsă şi susţinerea recurentului Comisia Naţională de Integritate cu referire la faptul că potrivit pct. 21 al Regulamentului, preşedintele are atribuţia de a identifica şi contribui la evitarea conflictelor de interese, care pot apărea în procesul activităţii Comitetului, deoarece potrivit legislaţiei în vigoare, Preşedintele Comitetului Naţional de Etică nu are nici şef ierarhic, nici organ ierarhic superior cărora ar fi fost obligat să le comunice în scris despre un eventual conflict de interese, iar avizul eliberat de Comisie este unul consultativ, membrii nefiind angajaţi sau remuneraţi.

La acest capitol necesită a fi remarcate şi prevederile art. 3 alin. (1) al Legii privind declararea şi controlul veniturilor şi al proprietăţii persoanelor cu funcţii de demnitate publică, judecătorilor, procurorilor, funcţionarilor publici şi a unor persoane cu funcţie de conducere nr. 1264 din 19 iulie 2002, care statuează că subiecţi ai declarării veniturilor şi a proprietăţii sunt persoanele care deţin funcţii de demnitate publică prevăzute în anexa la Legea nr. 199 din 16 iulie 2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcţii de demnitate publică; membrii Consiliului de observatori al Instituţiei Publice Naţionale a Audiovizualului Compania „Teleradio-Moldova”; deputaţii în Adunarea Populară a unităţii teritoriale autonome Găgăuzia; directorul general adjunct al Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină; conducătorii şi adjuncţii acestora din cadrul autorităţii administrative (instituţiei publice) subordonate organului central de specialitate, din cadrul întreprinderii de stat sau municipale, societăţii comerciale cu capital de stat majoritar, instituţiei financiare cu capital de stat total sau majoritar; persoanele cu funcţii de conducere şi de control în instituţiile din cadrul sistemului de învăţămînt de stat şi sistemului de sănătate publică; personalul din cabinetul persoanelor cu funcţii de demnitate publică; funcţionarii publici,

inclusiv cei cu statut special. Iar alin.(2) al normei citate, stipulează că, prevederile legii menţionate se aplică şi persoanelor care sunt împuternicite, conform actelor legislative, să ia decizii în privinţa bunurilor aflate în proprietatea statului sau în proprietatea unităţilor administrativ-teritoriale, inclusiv în privinţa mijloacelor băneşti, ori care au dreptul de a dispune de astfel de bunuri, precum şi persoanelor care nu sunt funcţionari publici, dar cărora statul le deleagă temporar una dintre aceste atribuţii. Sub acest aspect, prin aplicarea regulilor de interpretare a normelor enunţate, este evident că funcţia de preşedinte al Comitetului Naţional de Etică nu cade sub incidenţa art. 3 al Legii nr. 1264 din 19 iulie 2002, şi respectiv, intimatul Ghicavîi Victor nu deţine calitatea de subiect al declarării veniturilor şi a proprietăţii.

În susţinerea concluziei date, instanţa de recurs reţine că în calitate de preşedinte al Comitetului Naţional de Etică, Ghicavîi Victor nu are împuterniciri conform actelor legislative de a lua decizii în privinţa bunurilor aflate în proprietatea statului sau în proprietatea unităţilor administrativ-teritoriale, inclusiv în privinţa mijloacelor băneşti, nu are nici dreptul de a dispune de astfel de bunuri, nici măcar temporar. Dat fiind aceste constatări, instanţa de recurs conchide că justificat instanţele de judecată au reţinut că contrar celor menţionate în Actul de constatare nr. 03/54 din 17 aprilie 2014, adoptat de Comisia Naţională de Integritate, Ghicavîi Victor prin acţiunile sale a respectat prevederile Regulamentului, care îl obligă să examineze obiectiv şi imparţial solicitările privind efectuarea studiilor, să identifice şi să contribuie la evitarea conflictelor de interese, care pot apărea în procesul activităţii Comitetului.

În acest context se va remarca că la şedinţele Comitetului Naţional de Etică în cadrul cărora au fost adoptate hotărârile sus menţionate, potrivit cărora s-a aprobat desfăşurarea studiilor clinice, acordând aceste drepturi sponsorului SRL „Arensia Exploratory Medicine”, Ghicavîi Victor nu a participat la discutarea şi votarea acestor hotărâri, anunţînd membrii Comitetului despre posibilul conflict de interese, ce ar putea apărea la examinarea acestora, dar numai a semnat aceste hotărâri, fapt care nu a influenţat conţinutul hotărârilor adoptate. Acest fapt fiind confirmat prin procesele-verbale ale şedinţelor Comitetului în cadrul cărora au fost adoptate hotărârile, care denotă abţinerea lui Ghicavîi Victor de la examinarea solicitărilor şi de la procedura de votare a deciziilor în cazurile ce vizau SRL „Arensia Exploratory Medicine” în calitate de sponsor şi a lui Ghicavîi Vitalii în calitate de investigator (f.d.

33-81). Iar, ulterior discuţiilor şi votului, hotărârile adoptate de către membrii Comitetului Naţional de Etică au fost semnate de către Ghicavîi Victor în calitate de preşedinte al Comitetului, în baza prevederilor pct. 21 lit. f) din Regulamentul Comitetului Naţional de Etică, care statuează că, semnarea documentelor oficiale ale Comitetului este o atribuţie exclusivă a preşedintelui, şi care conform pct. 21 lit. r) al aceluiaşi Regulament poate fi exercitată de vicepreşedinte doar în caz de lipsă a preşedintelui Comitetului, aspect ce impune respingerea argumentelor recurentului invocate în acest sens. Cu atît mai mult că semnarea hotărîrilor nominalizate de către Ghicavîi Victor nu influenţează şi executarea acestora.

În acest context se evidenţiază corectitudinea soluţiei instanţelor de judecată cu privire la admiterea acţiunii lui Ghicavîi Victor formulate împotriva Comisia Naţională de Integritate a RM, prin care se pretinde anularea actului de constatare nr.03/54 din 17 aprilie 2014, or, circumstanţele de fapt invocate de către Ghicavîi Victor sunt întemeiate, iar acţiunile pârâtei Comisia Naţională de Integritate sunt nejustificate. Drept urmare a celor descrise, instanţa de recurs consideră ca fiind lipsit de suport legal şi alte argumente ale recursului, mai mult că sunt similare celor susţinute în prima instanţă şi în instanţa de apel, cărora le-a fost dată aprecierea cuvenită.

În conexiunea celor relatate, instanţa de recurs, prin prisma jurisprudenţei CEDO şi anume cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995, unde s-a menţionat că „... art. 6 § 1 al Convenţiei, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes”, consideră necesar de a respinge şi alte argumente invocate în recurs. Astfel fiind instanţa de recurs reţine că instanţele judecătoreşti ierarhic inferioare în situaţia dedusă judecării corect au ajuns la concluzia temeiniciei acţiunii şi admiterii acesteia.

Faţă de cele ce preced, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul şi a menţine decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a), art. 445 alin. (3) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie decide: Se respinge recursul declarat de către Comisia Naţională de Integritate a Republicii Moldova. Se menţine decizia Curţii de Apel Chişinău din 24 iunie 2015 şi hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 20 ianuarie 2015, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui a lui Ghicavîi Victor împotriva Comisiei Naționale de Integritate a Republicii Moldova cu privire la contestarea actului administrativ.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedinte, judecătorul Tatiana Vieru Judecătorii Valentina Clevadî Iurie Bejenaru Oleg Sternioală Tamara Chişca-Doneva