3r-21/16 — Contestarea actelor administrative

Dosarul nr. 3r-21/16 prima instanţă: V. Holban instanţa de apel: N. Budăi, M. Moraru, I. Muruianu DECIZIE 03 februarie 2016 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte, judecătorul Tatiana Vieru Judecătorii Valentina Clevadî şi Oleg Sternioală examinând recursul declarat de către Biroul Vamal Chişinău, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Întreprinderea Individuală „Cucu Artiom” împotriva Biroului Vamal Chişinău cu privire la contestarea actelor administrative, împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 08 octombrie 2015, prin care a fost restituită cererea de apel declarată de către şeful adjunct al Biroului Vamal Chişinău, ca fiind declarat de către o persoană care nu este în drept să declare apel, c o n s t a t ă: La 20 octombrie 2014 Întreprinderea Individuală „Cucu Artiom” a depus cerere de chemare în judecată împotriva Biroului Vamal Chişinău cu privire la contestarea actelor administrative (f.d.3-4).

Prin hotărîrea Judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 21 mai 2015, a fost admisă acţiunea. S-a anulat procesul-verbal cu privire la contravenţie nr. 1256/14 din 26 septembrie 2014 şi decizia de sancţionare emise în baza procesului-verbal dat (f.d. 110, 113-118). La 22 mai 2015, Vladimir Cebanenco (şef adjunct al Biroului) din numele Biroului Vamal Chişinău a declarat apel nemotivat (f.d.112). Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 28 iulie 2015, nu s-a dat curs cererii de apel declarate de către Biroul Vamal Chişinău, fiindu-i acordat termen pentru prezentarea apelului motivat pînă la 07 octombrie 2015 (f.d.122-123). La 24 septembrie 2015, Iurie Bostan (şef adjunct) din numele Biroului Vamal Chişinău a declarat apel motivat (f.d.127-130).

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 08 octombrie 2015, a fost restituită cererea de apel declarată de către şeful adjunct al Biroului Vamal Chişinău – Cebanenco Vladimir, ca fiind depusă de către o persoană care nu este în drept să declare apel (f.d. 136-141). La 19 octombrie 2015, Curtea de Apel a expediat în adresa participanţilor procesului, copia încheierii emise (f.d.142). 1 La 03 noiembrie 2015, Biroul Vamal Chişinău a declarat recurs împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 08 octombrie 2015, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii enunţate cu remiterea pricinii la rejudecare în instanţa de apel pentru examinarea apelului în fond. În conformitate cu art. 425 Codul de procedură civilă, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la pronunţarea ei.

Conform art. 111 alin. (3) CPC, termenul de procedură stabilit în ani, luni sau zile începe să curgă în ziua imediat următoare datei calendaristice stabilite, datei comunicării actului de procedură sau producerii evenimentului ori momentului care a condiţionat începutul lui. Luînd în consideraţie că recurentul nu a fost prezent la şedinţa de judecată cînd a fost emisă încheierea contestată, iar la materialele pricinii nu sunt date cînd a fost recepţionată copia acesteia de către recurent, Completul de judecată consideră că recursul declarat la 03 noiembrie 2015, este depus în termen. Recurentul, Biroul Vamal Chişinău în motivarea recursului a indicat că instanţa de apel nu a respectat normele de drept procedural şi în concluzie a emis o decizie ilegală.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) Codul de procedură civilă, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului şi a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilităţii şi fără participarea părţilor. Studiind materialele dosarului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul neîntemeiat şi care urmează a fi respins cu menţinerea încheierii instanţei de apel din următoarele considerente. În conformitate cu art. 427 lit. a) Codul de procedură civilă, instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul şi să menţină încheierea.

Din materialele dosarului rezultă că, la 08 octombrie 2015, a fost restituită cererea de apel declarată de către şeful adjunct al Biroului Vamal Chişinău – Cebanenco Vladimir, ca fiind depusă de către o persoană care nu este în drept să declare apel (f.d. 136-141). Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră încheierea Curţii de Apel Chișinău întemeiată, legală, bazată pe aprecierea justă a circumstanţelor de fapt şi aplicarea corectă a normelor de drept procedural din următoarele considerente. Potrivit art. 360 alin. (1) lit. a) și b) Codul de procedură civilă, sînt în drept să declare apel, părţile şi alţi participanţi la proces; reprezentantul în interesul apelantului, dacă este împuternicit în modul stabilit de lege.

În conformitate cu art. 365 alin. (3) CPC, cererea de apel se semnează de apelant sau de reprezentantul său. În ultimul caz, la cerere se anexează documentul, legalizat în modul stabilit, care certifică împuternicirile reprezentantului dacă în dosar lipseşte o astfel de împuternicire. Conform art. 75 alin. (2) şi (3) CPC, procesele persoanelor juridice se susţin în instanţă de judecată de către organele lor de administrare, care acţionează în limitele împuternicirilor atribuite prin lege, prin alte acte normative sau prin actele lor de constituire, precum şi de către alţi angajaţi împuterniciţi ai persoanei juridice, de către 2 avocaţi sau avocaţi stagiari. Conducătorul organizaţiei îşi confirmă împuternicirile prin documentele prezentate în judecată ce atestă funcţia sau calitatea lui de serviciu ori, după caz, prin actele de constituire.

În caz de dizolvare sau lichidare a persoanei juridice, interesele ei pot fi reprezentate de administratorul din oficiu sau de lichidator, desemnaţi în condiţiile legii. Legislatorul expres a prevăzut că în cazul cînd cererea de apel este semnată de către un reprezentat, acesta urmează să anexeze documentul, legalizat în modul stabilit, care certifică împuternicirile lui dacă în dosar lipseşte o astfel de împuternicire. În conformitate cu art.80 CPC, împuternicirile reprezentantului persoanei juridice trebuie să fie formulate într-o procură, eliberată şi legalizată în modul stabilit de lege. Procurile se eliberează în numele persoanei juridice cu contrasemnătura administratorului ei sau a unei alte persoane împuternicite, adeverite prin acte de constituire şi sigilate cu ştampila acestei organizaţii.

Valabilitatea procurii care confirmă împuternicirile reprezentantului în instanţă de judecată încetează în temeiul art.255 din Codul civil. Reprezentantul legal depune în judecată actele ce atestă statutul şi împuternicirile sale. Împuternicirile date avocatului sau avocatului stagiar se atestă printr-un mandat, eliberat de reprezentat şi certificat de avocat. Reprezentantul care renunţă la împuterniciri trebuie să înştiinţeze atît reprezentatul, cît şi instanţa cu cel puţin 10 zile înainte de data judecării pricinii sau înainte de expirarea termenelor de atac.

În conformitate cu art. 81 CPC, împuternicirea de reprezentare în judecată acordă reprezentantului dreptul de a exercita în numele reprezentatului toate actele procedurale, cu excepţia dreptului de a semna cererea şi de a o depune în judecată, de a recurge la arbitraj pentru soluţionarea litigiului, de a renunţa total sau parţial la pretenţiile din acţiune, de a majora sau reduce cuantumul acestor pretenţii, de a modifica temeiul sau obiectul acţiunii, de a o recunoaşte, de a încheia tranzacţii, de a intenta acţiune reconvenţională, de a transmite împuterniciri unei alte persoane, de a ataca hotărîrea judecătorească, de a-i schimba modul de executare, de a amîna sau eşalona executarea ei, de a prezenta un titlu executoriu spre urmărire, de a primi bunuri sau bani în temeiul hotărîrii judecătoreşti, drept care trebuie menţionat expres, sub sancţiunea nulităţii, în procura eliberată reprezentantului persoanei juridice sau în mandatul eliberat avocatului.

Prin prisma normelor de drept citate, atît cererea de apel nemotivată cît şi cererea de apel motivată au fost semnate de către persoane care nu sunt în drept să declare apel. Or, şeful adjunct al Biroului Vamal Chişinău - Vladimir Cebanenco declarînd apel la 22 mai 2015 împotriva hotărîrii primei instanţe nu a anexat documentul din care să rezulte că ultimul este în drept să declare şi să semneze apelul din numele Biroului Vamal Chişinău (f.d.112). Argumentul recurentului că prin ordinul Serviciului Vamal nr. 580-p din 10 iulie 2015 a fost detaşat Veceslav Negru şef al Postului Vamal Chişinău 5, Biroul Vamal Chişinău pentru a exercita atribuţiile de şef adjunct al Biroului Vamal Chişinău, nu este de reţinut, deoarece cererea de apel nemotivată a fost semnată de către Valdimir Cebanenco, iar cea motivată de către Iurie Bostan.

Ordinul anexat de către recurent nr. 580-p din 10 iulie 2015 prin care a fost detaşat Veceslav Negru şef al Postului Vamal Chişinău 5, Biroul Vamal Chişinău pentru a exercita atribuţiile de şef adjunct al Biroului nu este relevant cazului dat, deoarece cererea de apel semnată de către Vladimir Cebanenco (şeful adjunct al Biroului Vamal Chişinău) a fost declarată la 22 mai 2015. 3 Respectiv la data înaintării cererii de apel nemotivate – 22 mai 2015 semnatarul cererii urma să anexeze documentul, legalizat în modul stabilit, care certifică împuternicirile reprezentantului dacă în dosar lipseşte o astfel de împuternicire. Or, conform art. 75 alin. (4) CPC, actele procedurale efectuate de reprezentant în limitele împuternicirilor sale sînt obligatorii pentru persoana reprezentată în măsura în care ele ar fi fost efectuate de ea însăşi.

Culpa reprezentantului este echivalentă culpei părţii. Nu este de reţinut argumentul recurentului că şeful adjunct exercită atribuţiile în cazul absenţei şefului Biroului Vamal Chişinău, deoarece conform fişei de post la care face trimitere recurentul, nu se regăsesc astfel de împuterniciri (f.d. 148-142). Conform cu art. 369 alin. (1) lit. d) CPC, instanţa de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă: cererea de apel a fost depusă de o persoană care nu este în drept să declare apel. Prin urmare, Curtea de Apel justificat a restituit apelul declarat de către şeful adjunct al Biroului Vamal Chişinău ca fiind depus de către o persoană care nu este în drept să declare apel.

Astfel, din considerentele menţionate şi avînd în vedere că instanţa de apel corect a restituit apelul declarat de din numele Biroului Vamal Chişinău, iar argumentele invocate în cererea de recurs poartă caracter declarativ, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia că recursul este neîntemeiat şi necesită să fie respins cu menţinerea încheierii contestate. În conformitate cu art. 427 lit. a) Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d e c i d e Se respinge recursul declarat de către Biroul Vamal Chişinău. Se menţine încheierea Curţii de Apel Chișinău din 08 octombrie 2015, prin care a fost restituită cererea de apel declarată de către şeful adjunct al Biroului Vamal Chişinău, ca fiind declarat de către o persoană care nu este în drept să declare apel Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.

Preşedintele ședinței, Judecătorul: Tatiana Vieru Judecătorii: Valentina Clevadî Oleg Sternioală 4