2rh-30/16 — Transmiterea carnetului de muncă, încasarea compensaţiei de concediu, încasarea salariului şi repararea prejudiciului moral

Prima instanță: Judecătoria Telenești Dosarul nr. 2rh-30/16 Judecător: O. Şcolnic Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți Judecători: E. Ababei, G. Polivenco, A. Garbuz Instanța de recurs: CSJ Judecători: I. Corolevschi, L. Catan, I. Druță ÎNCHEIERE 27 ianuarie 2016 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu Judecători Galina Stratulat, Ion Druţă examinînd cererea de revizuire înaintată de Tretiacov Vladimir, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Tretiacov Vladimir împotriva Societăţii cu Răspundere Limitată „Acvacultura Moldova” privind transmiterea carnetului de muncă, încasarea compensaţiei de concediu, încasarea salariului şi repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 30 septembrie 2015, prin care a fost menținută încheierea Curții de Apel Chișinău din 07 august 2015, prin care a fost restituită cererea de apel depusă de Tretiacov Vladimir împotriva hotărîrii Judecătoriei Teleneşti din 08 iulie 2015, ca fiind depusă în afara termenului, c o n s t a t ă La 01 aprilie 2014, Tretiacov Vladimir a înaintat cerere de chemare în judecată împotriva SRL „Acvacultura Moldova” privind transmiterea carnetului de muncă, încasarea compensaţiei de concediu, încasarea salariului şi repararea prejudiciului moral.

În motivarea acţiunii a indicat că, a încheiat un contract de muncă cu pîrîtul la data de 30 septembrie 1996, fiind angajat în calitate de jurist la Combinatul de pește. Contractul a fost încheiat pe o perioadă nedeterminată, achitîndu-se lunar cîte 50 lei. Ulterior a fost încheiat un contract suplimentar pe o perioadă de 17 ani. Reclamantul de nenumărate ori s-a adresat către pîrît cu cererea de a înceta raportul de muncă, însă ultimul refuză să achite plata datoriei acumulate şi să accepte cererea de demisie şi să înceteze raporturile de muncă. Solicită reclamantul obligarea pîrîtului să transmită carnetului de muncă, încasarea compensaţiei de concediu, încasarea salariului şi încasarea prejudiciului moral, ca fiind neîntemeiată Prin hotărîrea Judecătoriei Telenești din 08 iunie 2015, acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

La 30 iulie 2015, Tretiacov Vladimir a depus apel, solicitînd admiterea cererii de apel, casarea hotărîrii instanţei de fond cu remiterea pricinii la rejudecare în prima instanţă. Prin încheierea Curții de Apel Bălți din 07 august 2015, cererea de apel depusă de Tretiacov Vladimir a fost restituită ca fiind depusă în afara termenului. Nefiind de acord cu încheierea menționată, la 02 septembrie 2015, Tretiacov Vladimir a declarat recurs, solicitînd casarea încheierii contestate, repunerea în termenul de declarare a apelului și restituirea cauzei spre rejudecare. Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 30 septembrie 2015, a fost respins recursul declarat de Tretiacov Vladimir și menţinută încheierea Curții de Apel Bălți din 07 august 2015. La 09 decembrie 2015, Tretiacov Vladimir a depus cerere de revizuire.

Fără a invoca vreun temei de revizuire, a solicitat casarea deciziei contestate și restituirea cauzei spre rejudecare în prima instanță. Totodată, a indicat revizuientul că decizia contestată este ilegală și neîntemeiată, din considerentul că instanța de recurs la examinarea recursului împotriva instanței de apel, nu i-a expediat copia referinței depuse de intimat. Examinînd cererea de revizuire în raport cu materialele cauzei, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră cererea de revizuire neîntemeiată şi care urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă din următoarele considerente. În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, „după ce examinează cererea de revizuire, instanţa emite încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă”.

În conformitate cu art. 451 alin. (1) CPC, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menţionate la art. 447 CPC, indicîndu-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 CPC cu anexarea probelor ce le confirmă. Temeiurile declarării revizuirii sunt expres prevăzute în art. 449 din Codul de procedură civilă care poartă un caracter exhaustiv. Instanţa de judecată reiterează că, revizuirea este o cale de retractare a hotărîrii şi nu de reformare. În cadrul revizuirii nu se verifică legalitatea şi temeinicia hotărîrilor adoptate, ci în baza unor temeiuri strict prevăzute de lege are loc redeschiderea procesului. Prin urmare, nu orice circumstanţe sau fapte pot servi temei de revizuire, ci doar acelea care întrunesc exigențele legii.

În conformitate cu prevederile art. 449 CPC al RM, revizuirea se declară în cazul în care: a) s-a constatat, prin sentinţă penală irevocabilă, comiterea unei infracţiuni în legătură cu pricina care se judecă; b) au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii; c) instanţa a emis o hotărîre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces; e) s-a anulat ori s-a modificat hotărîrea, sentinţa sau decizia instanţei judecătoreşti care au servit drept temei pentru emiterea hotărîrii sau deciziei a căror revizuire se cere; e1) a fost aplicată o lege declarată neconstituţională de către Curtea Constituţională şi la judecarea cauzei a fost ridicată excepţia de neconstituționalitate, iar instanţa de judecată sau Curtea Supremă de Justiţie a respins cererea privind sesizarea Curţii Constituţionale sau din hotărîrea Curţii Constituţionale rezultă că prin aceasta s-a încălcat un drept garantat de Constituţie sau de tratatele internaţionale în domeniul drepturilor omului;

g) Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Guvernul Republicii Moldova a iniţiat o procedură de reglementare pe cale amiabilă într-o cauză pendinte împotriva Republicii Moldova; h) Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, printr-o hotărîre, fie Guvernul Republicii Moldova a recunoscut, printr-o declarație, o încălcare a drepturilor sau libertăţilor fundamentale care poate fi remediată, cel puţin parţial, prin anularea hotărîrii pronunţate de o instanţă de judecată naţională. În acest context, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reţine că revizuentul Tretiacov Vladimir în cererea de revizuire nu a invocat nici unul din temeiurile prevăzute în art. 449 CPC în baza căruia se poate solicita revizuirea hotărârii, conținutul cererii de revizuire constituind dezacordul acestuia cu soluția instanțelor de judecată.

Or, sintetizând elementele de admisibilitate a cererii de revizuire, pentru temeiurile arătate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție constată că cererea de revizuire înaintată de către Tretiacov Vladimir este inadmisibilă. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că admiterea cererii de revizuire ar contravine şi principiului securităţii raporturilor juridice, care presupune respectul faţă de principiul lucrului judecat şi ar constitui o violare a art. 6 §1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale.

În susţinerea opiniei enunţate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie invocă şi hotărîrile Curţii Europene a Drepturilor Omului în cazul Roșca contra Moldovei din 25 februarie 2005 şi în cazul Popov (nr.2) contra Moldovei din 06 decembrie 2005, în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat că securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului caracterului irevocabil al hotărîrilor judecătoreşti, care cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărîri irevocabile şi obligatorii doar cu scopul de a obţine o reexaminare şi o nouă determinare a cauzei. Competența instanţelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare şi omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare.

Revizuirea nu ar trebui apreciată ca un recurs deghizat. O distanţare de la principiul respectiv este justificată doar atunci cînd este determinată de circumstanţe cu caracterele substanţiale şi obligatorii. Astfel, din considerentele menționate Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e : Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Tretiacov Vladimir, împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 30 septembrie 2015, emisă în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Tretiacov Vladimir împotriva Societăţii cu Răspundere Limitată „Acvacultura Moldova” privind transmiterea carnetului de muncă, încasarea compensaţiei de concediu, încasarea salariului şi repararea prejudiciului moral. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Galina Stratulat Ion Druţă