2ra-99/16 — Încasarea sumei

prima instanţă, jud.: V. Mihaila dosarul nr. 2ra-3043/2015 instanţa de apel, jud.: M. Ciugureanu, E. Clim, B. Bîrca 2ra-99/2016 ÎNCHEIERE 27 ianuarie 2016 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Ion Druţă, Galina Stratulat examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarate de către administratorul în oficiu al Băncii „Guinea” Societate pe Acţiuni, în proces de lichidare, Silvia Marcu, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Banca „Guinea” Societate pe Acţiuni, în proces de lichidare împotriva lui Alexandr Bilic cu privire la repunerea în termen şi încasarea datoriei, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 23 septembrie 2015, prin care a fost respins apelul declarat de Banca „Guinea” Societate pe Acţiuni, în proces de lichidare şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Botanica, mun.

Chişinău din 24 martie 2015 c o n s t a t ă La 12 septembrie 2014, Banca „Guinea” SA în proces de lichidare a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Alexandr Bilic şi Dmitrii Bilic cu privire la repunerea în termen, încasarea datoriei. În motivarea cererii de chemare în judecată a indicat că, în conformitate cu contractul de credit nr. 242-2 din 14 noiembrie 1997, cet. Simon Bilic a primit de la Banca „Guinea” SA credit în sumă de 212 300 lei pe un termen de 24 luni, cu rata dobînzii de 12 % anuale. În perioada 14 noiembrie 1997 – 26 februarie 1999 s-a calculat dobînda în sumă de 46 706 lei. Menţionează că Simon Bilic a achitat parţial creditul în sumă de 938,6 lei şi dobânda în sumă de 9 129 lei.

La situaţia din 26 februarie 1999 datoriile restante ale lui Simon Bilic faţă de Banca „Guinea” SA constituia suma de 248 938,94 lei, inclusiv creditul în suma de 211 361,94 lei şi restanţa pentru dobîndă în sumă de 37 577,00 lei. Mai indică că la 17 iunie 1999 Banca Naţională a Moldovei a retras Autorizaţia de la Banca „Guinea” SA, iar organele de urmărire penală au intentat dosare penale împotriva fostei conduceri a Băncii „Guinea” SA şi au ridicat de la bancă dosarele de creditare, inclusiv şi cu Simon Bilic, care au fost anexate la dosarul penal, astfel banca a fost în imposibilitate de a-se adresa în ordine civilă în judecată, deoarece a fost recunoscută ca parte civilă în dosarul penal şi paguba urma să fie încasată de la Serghei Verbiţchii în cadrul dosarului penal.

1 Menţionează reclamantul că, prin sentinţa Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 25 aprilie 2008, episodul cu Simon Bilic a fost exclus din învinuirea lui Serghei Verbiţchii. Sentinţa dată a fost contestată, iar la 25 mai 2010 Curtea Supremă de Justiţie a remis dosarul la rejudecare Curţii de Apel Chişinău şi prin Decizia Curţii de Apel Chişinău din 23 ianuarie 2012 a fost respins apelul băncii, adică a fost reconfirmată excluderea episodului cu Simon Bilic din învinuirea lui Serghei Verbiţchii, iar băncii i s-a recomandat să se adreseze în instanţa de judecată cu o acţiune civilă către Simon Bilic. Invocă reclamantul că dosarul penal a fost restituit Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău la 20 mai 2012, iar după eliberarea de către cancelaria Judecătoriei Rîşcani mun.

Chişinău a copiilor autentificate din dosarul penal, Banca „Guinea” SA la 16 iunie 2012 s-a adresat cu acţiune în instanţa de judecată, însă prin încheierea Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău din 22 iunie 2012 cererea a fost restituită din motivul, că banca nu s-a adresat în prealabil către Simon Bilic. La 11 iulie 2012 banca s-a adresat cu o cerere prealabilă, care a fost restituită din motivul, că Simon Bilic a decedat. La 17 iulie 2012 banca repetat s-a adresat cu aceeaşi cerere, la care a anexat un demers cu rugămintea de-a fi adresată o interpelare la Ministerul Justiţiei RM, pentru a afla date despre succesorii lui Simon Bilic, însă prin încheierea Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău din 27 iulie 2012 repetat a fost restituită cererea fără examinare, iar prin Decizia Curţii de Apel Chişinău din 17 octombrie 2012 recursul băncii la încheierea de restituire a fost respins.

Mai indică reclamantul că s-a adresat Ministerului Justiţiei RM cu cerere pentru a fi eliberată informaţia despre succesorii lui Simon Bilic, însă s-a refuzat eliberarea informației date ca fiind confidențială. Ulterior, banca a depus acţiune în instanţă privind accesul la informație, care prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 17 februarie 2014 a fost admisă, iar prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 27 aprilie 2014 a fost menţinută hotărîrea primei instanţe. Urmare a adresării la Ministerul Justiţiei RM cu cereri de executare a hotărîrii, la 04 iulie 2014 banca a fost informată, că dosarul succesoral al lui Simon Bilic a fost deschis de Notarul Public, Vera Filimon. La 05 august 2014, Notarul Public Vera Filimon a eliberat băncii informaţia despre succesorii lui Simon Bilic.

Solicită reclamantul repunerea in termen a cererii de chemare în judecată şi încasarea de la Alexandr Bilic, Dmitrii Bilic a datoriei în mărime de 248 938,94 lei. La 21 octombrie 2014 Banca „Guinea” SA în proces de lichidare a depus cerere de concretizare a pretenţiilor, solicitînd repunerea cererii în termen, încasarea sumei de 248 938,94 lei de la Alexandr Bilic. Prin hotărîrea Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău din 24 martie 2015, s- a admis acţiunea parţial, s-a repus în termen acţiunea, iar în rest acţiunea s-a respins. 2 Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanţe, la 27 martie 2015, Banca „Guineea” SA în proces de lichidare a declarat apel, solicitînd admiterea apelului, casarea hotărîrii Judecătoriei Botanica, mun.

Chişinău din 24 martie 2015 în partea respingerii pretenţiei privind încasarea datoriei şi pronunţarea unei noi hotărîri, în această parte de încasare de la Alexandr Bilic în beneficiul Băncii „Guinea” SA a sumei de 248 938,94 lei. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 23 septembrie 2015, s-a respins apelul declarat de Banca „Guineea” SA în proces de lichidare şi s-a menţinut hotărîrea Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău din 24 martie 2015. La 08 octombrie 2015, administratorul în oficiu la Banca „Guinea” SA, în proces de lichidare, Silvia Marcu a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi a hotărîrii primei instanţe cu pronunţarea unei noi hotărîri de admitere integrală a acţiunii.

În motivarea recursului administratorul în oficiu la Banca „Guinea” SA, în proces de lichidare, Silvia Marcu şi-a expus dezacordul cu soluţia instanţei de apel, expunîndu-se prin reiterarea în fapt a litigiului. Examinînd temeiurile recursului declarat de către administratorul în oficiu la Banca „Guinea” SA, în proces de lichidare, Silvia Marcu în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) şi (4). În conformitate cu art. 432 CPC, alin. (2), (3) şi (4), se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată.

Săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către administratorul în oficiu la Banca „Guinea” SA, în proces de lichidare, Silvia Marcu nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.

3 Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se axează asupra fondului cauzei, referindu-se la dezacordul recurentei cu soluţia pronunţată de către instanţa de apel şi nu relevă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, invocarea de către recurentă a faptului că instanţa de apel a interpretat şi aplicat eronat normele de drept material şi procedural la judecarea pricinii este pur declarativă, doar pentru a se încadra în temeiurile declarării recursului. Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu au relevanţă, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu constituie temei pentru casare a deciziei recurate şi urmează a fi respins.

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie accentuează că recursul exercitat conform Secţiunii a II-a din CPC are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se exclusiv legalitatea deciziei adoptate, dar nu şi temeinicia în fapt a acesteia.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează că conform jurisprudenţei degajate de CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să dispună de puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (speţa Purcell contra Irlandei, decizia cu privire la admisibilitate din 16 aprilie 1991), însă motivele recursurilor invocate în speţă sunt similare celor indicate în procesul judecării pricinii, asupra căror instanţa de apel s-a pronunţat deja în modul corespunzător. Astfel, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către administratorul în oficiu la Banca „Guinea” SA, în proces de lichidare, Silvia Marcu ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e : Recursul declarat de către administratorul în oficiu al Băncii „Guinea” Societate pe Acţiuni, în proces de lichidare, Silvia Marcu se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Ion Druţă Galina Stratulat 4