3ra-73/16 — Anularea ordinului de concediere

Judecătoria Centru, mun. Chişinău Dosarul nr. 3ra-73/16 Judecător: Sv. Vîşcu Curtea de Apel Chişinău Judecători: A. Panov, A. Minciună, M. Moraru Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie ÎNCHEIERE 27 ianuarie 2016 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii: Dumitru Mardari, Iuliana Oprea soluţionînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Morăraş Vitalii, Frecăuţeanu Nicolae şi Trestianu Eduard în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată a lui Morăraş Vitalii, Frecăuţeanu Nicolae şi Trestianu Eduard împotriva Inspectoratului General de Poliţie al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova privind anularea ordinului de concediere, restabilirea în funcţie, încasarea salariului pentru lipsa forţată de la muncă şi încasarea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 30 septembrie 2015, CONSTATĂ : La data de 10.11.2014, Morăraş Vitalie, Treastianu Eduard şi Frecăuţanu Nicolae, s- au adresat în judecată cu cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului General de Poliţie al Ministerului Afacerilor Interne a RM, solicitând anularea ordinului nr. 629 ef.

din data de 13.09.2014 privind sancţionarea disciplinară cu concedierea lui Eduard Trestianu - şeful-adjunct al Secţiei investigaţii infracţiuni a IP Drochia al IGP al MAI, Vitalie Moraraş - şeful-adjunct al Direcţiei „Nord” a INI al IGP al MAI, Nicolae Frecăuţanu - ofiţer superior de investigaţii al Dirccţiei „Nord” a IM al IGP al MAI, cu repunerea în funcţiile deţinute; încasarea din contul Inspectoratului General de Poliţie al Ministerul Afacerilor Interne în beneficiul lui Eduard Trestianu, Vitalie Moraraş şi Nicolae Frecăuţanu a salariului mediu lunar pentru absenţa forţată de la lucru, de la ziua concedierii pînă la repunerea în funcţie, reieşind din calculele salariului lunar pentru fiecare lună; încasarea din contul Inspectoratului General de Poliţie al Ministerul Afacerilor Interne în beneficiul lui Eduard Trestianu, Vitalii Moraraş şi Nicolae Frecăuţanu a prejudiciului moral pentru concedierea ilegală în mărime de 10 000,00 lei pentru fiecare; încasarea clin contul Inspectoratului General de Poliţie al Ministerul Afacerilor Interne în beneficiul lui Eduard Trestianu, Vitalii Morăraş şi Nicolae Frecăuţanu a cheltuielilor de judecată în sumă de 1500 lei pentru fiecare, cu titlu de servicii juridice acordate de avocat.

Întru motivarea acţiunii înaintate, reclamanţii au indicat că, sancţiunile disciplinare aplicate pentru incidentul din incinta localului de agrement „Noroc” s-a emis doar în baza 1 secvenţelor video de la locul incidentului, dar nu s-a efectuat un control pe marginea informaţiilor obţinute din explicaţiile reclamanţilor şi a martorilor. La fel, reclamanţii au menţionat că ei nu au comis faptele încriminate, iar înregistrarea video prezentată nu poate fi reţinută ca probă, deoarece nu întruneşte condiţiile legale de colectare a probelor. Menţionează reclamanţii că, incidentul a avut loc joi, la data de 09.10.2014 la ora 01:04, iar a doua zi Inspectoratul General de Poliţie a emis ordinul nr. 623 ef.

prin care a suspendat din funcţie şeful-adjunct al Secţiei investigaţii infracţiuni a IP Drochia al IGP al MAI, maior de poliţie Eduard Trestianu, şeful-adjunct al Direcţiei „Nord” a INI al IGP al MAI locotenent-colonel de poliţie Vitalie Moraraş, ofiţerul superior de investigaţii al Direcţiei „Nord” a INI al IGP al MAI, maior de poliţie Nicolae Frecăuţanu - în legătură cu iniţierea anchetei de serviciu de către Direcţia inspectare efectiv a IGP al MAI. În opinia reclamanţilor, la aplicarea sancţiunii disciplinare, angajatorul trebuia să ţină cont de gravitatea abaterii disciplinare comise şi de alte circumstanţe obiective, astfel, ancheta de serviciu pe cazul lor a fost efectuată unilateral şi s-a dat o apreciere neobiectivă.

În acelaşi context, reclamanţii au menţionat că, la data de 13.10.2014, peste 2 zile de odihnă, Inspectoratul General al Politiei a emis ordinul cu privire la sancţionarea disciplinară nr. 629 ef. prin care s-a decis de a aplica sancţionarea disciplinară cu concedierea reclamanţilor, însă, contrar prevederilor art. 86 alin.(l) lit.g)-r) Codul muncii, Inspectoratul General de Poliţie nu a indicat temeiurile concedierii. Totodată reclamanţii au menţionat că ei sunt membri ai Organizaţiei Sindicale „Demnitate”, însă ordinul cu privire la sancţionarea disciplinară de concediere nr. 629 ef. din 13.09.2014 a fost emis în lipsa acordului organului sindical.

Întru susţinerea cerinţelor de încasare a salariului pentru lipsa forţată de la muncă şi încasarea prejudiciului moral, reclamanţii au menţionat că din ziua concedierii pînă în prezent, au fost lipsiţi de posibilitatea de a munci, astfel, consideră că din vina pîrîtului au fost lipsiţi de posbilitatea de a munci şi acesta urmează să-i despăgubească pentru întreaga perioadă de lipsă forţată de la locul de muncă prin achitarea salariului pentru întreaga perioadă de absenţă forţată de la munca din ziua concedierii pînă la ziua emiterii hotărîrii instanţei de judecată, la calcularea sumei luîndu-se drept bază salariul mediu lunar pentru fiecare reclamant în parte. Mai invocă reclamanţii, că au suportat suferinţe psihice prin imposibilitatea de a munci, precum şi suportarea suferinţelor fizice în urma concedierii în legătură cu ce solicit şi încasarea prejudiciului moral în mărime de 10 000 lei pentru fiecare.

Menţionează reclamanţii că, prin concedierea ilegală şi iniţierea litigiului de reparare a prejudiciului material împotriva lor, au suportat şi cheltuieli suplimentare de judecată, care urmează a fi recuperate din contul Inspectoratului General de Poliţie prin prisma art. 94 Cod de Procedură Civilă al R.M. Invocă reclamanţii că, şi-au întemeiat cererea de chemare în judecată în baza prevederilor art. 1 al Convenţiei europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor fundamentale, în special art. 14 din Convenţie care prevede interzicerea discriminării, a art. 43 al Constituţiei RM care prevede ocrotirea dreptului la muncă şi la protecţia muncii, art. art.5, 8 Codul Muncii, art. art. 4, 8 a Planului Naţional de acţiuni în domeniul drepturilor omului pentru 2010-2013 (Dreptul la integritate fizică şi psihică, Munca şi condiţii prielnice de muncă).

Prin hotărîrea Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 19.03.2015, a fost respinsă ca neîntemeiată acţiunea depusă de Morăraş Vitalii, Frecăuţanu Nicolae şi Trestianu Eduard 2 către Inspectoratul General al Poliţiei al Ministerului Afacerilor Interne privind anularea ordinului de concediere, restabilirea în funcţie, încasarea salariului pentru lipsa forţată de la muncă şi încasarea prejudiciului moral. La 24.03.2015, în termen, Morăraş Vitalii, Frecăuţeanu Nicolae şi Trestianu Eduard au declarat apel împotriva hotărîrii Judecătoriei Centru din 19.03.2015, solicitînd casare acesteia, cu pronunţarea unei noui hotărîri prin care cererea de chemare în judecată si fie admisă. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 30 septembrie 2015 a fost respins apelul declarat de Morăraş Vitalii, Frecăuţeanu Nicolae şi Trestianu Eduard.

S-a menţinut hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 19.03.2015. Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a conchis că motivele invocate de apelanţi sunt neîntemeiate şi nu şi-au găsit reflectare de fapt în probele acumulate la materialele dosarului. În motivarea deciziei sale, instanţa de apel a aplicat prevederile art. 4, 16, 24 din Legea contenciosului administrative, art. 18, 24, 26, 28, 55 din Legea cu privire la activitatea Poliţiei şi statutul poliţistului, care reglementează aspect ce ţin de actele exceptate de la controlul judecătoresc, depunerea cererii de chemare în instanţa de contencios administrative, examinarea cererii, atribuţiile poliţiei, competenţa teritorială a poliţistului, obligaţiile poliţistului, restricţiile şi interdicţiile în activitatea poliţistului şi condiţiile de aplicare a sancţiunilor disciplinare.

Totodată, a fost indicat că, prima instanţă a dat o apreciare obiectivă şi justă probelor administrate, a constatat şi elucidat pe deplin toate circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii şi corect a aplicat normele de drept material şi procedural şi în consecinţă a adoptat o hotărîre legală şi întemeiată. Considerînd ilegală decizia instanţei de apel, la 25 noiembrie 2015, Morăraş Vitalii, Frecăuţeanu Nicolae şi Trestianu Eduard au contestat-o cu recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 30 septembrie 2015 şi a hotărîrii Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 19.03.2015, cu pronunţarea unei noi decizii prin care acțiunea să fie admisă.

În argumentarea recursului recurentul a invocat netemeinicia deciziei pe motiv că instanţa de apel nu a apreciat corect toate circumstanţele cauzei şi a interpretat eronat legea. Examinînd temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele pricinii civile, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente. Verificînd motivele de casare invocate în cererea de recurs, Colegiul atestă că recurentul indică argumente ce ţin de dezacordul cu felul în care instanţele au apreciat înscrisurile probatoare şi au constatat circumstanţele cauzei. În viziunea recurentului, instanţele au examinat superficial litigiul.

Nu pot fi reţinute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece ţin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs. În speţă, Colegiul menţionează că, recursul în cauză conţine obiecţiile de fapt şi de drept, care deja au fost obiect de studiere şi verificare de către instanţele ierarhic inferioare, primind o apreciere corespunzătoare. În consecinţă, nu există aparenţa unei încălcări a dreptului recurentului la soluţionarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei, în modul în care este garantat de articolului 6 § 1 al Convenţiei.

3 Drept urmare, se reţine că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de admitere a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, aşa cum formal invocă recurentul şi, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt. Astfel, Colegiul constată că argumentele invocate de recurent nu pot constitui temei de casare a deciziilor recurate, or, acestea nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.

Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC RM, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC RM cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Totodată, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, pe cînd în recursul declarat de Morăraş Vitalii, Frecăuţeanu Nicolae şi Trestianu Eduard, asemenea aspecte nu se regăsesc. Din considerentele menţionate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Morăraş Vitalii, Frecăuţeanu Nicolae şi Trestianu Eduard ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 269-270, 432, 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC al RM, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, DISPUNE: Se consideră inadmisibil recursul declarat de Morăraş Vitalii, Frecăuţeanu Nicolae şi Trestianu Eduard. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Dumitru Mardari Iuliana Oprea 4