3ra-1604/15 — Contestarea actului administrativ

prima instanţă, jud: N.Costin dosarul nr. 3ra-1604/2015 instanţa de apel, jud:N.Cernat, L.Bulgac, A.Pahopol DECIZIE 16 decembrie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte, judecătorul: Valeriu Doagă Judecătorii: Valentina Clevadî, Oleg Sternioală, Sveatoslav Moldovan, Iurie Bejenaru examinînd recursul declarat de Gînga Vitalie, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Gînga Vitalie către Inspectoratul General al Poliţiei privind anularea ordinului de concediere, restabilirea la locul de muncă, încasarea salariului şi a prejudiciului moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 06 octombrie 2015, prin care a fost respins apelul declarat de Gînga Vitalie, fiind menţinută hotărîrea Judecătoriei Centru, mun.

Chişinău din 16 martie 2015, c o n s t a t ă : La 18.09.2014 reclamantul Vitalie Gînga s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului General al Poliţiei al MAI RM solicitînd anularea ordinului de concediere, restabilirea la serviciu, încasarea salariului pentru absenţa forţată de la muncă, a prejudiciului moral şi a cheltuielilor de judecată. În motivarea acţiunii, reclamantul menţionează, că conform ordinului pîrîtului din 05.03.2013 a fost angajat în funcţia de Şef al Serviciului Patrulă al Secţiei securitate Publică a Inspectoratului de Poliţie a raionului Străşeni, a Inspectoratului General al Poliţiei, avînd drepturile şi obligaţiile indicate în fişa de post.

Mai menţionează, că în temeiul ordinului nr. 461 ef din 31.07.2014 a fost sancţionat disciplinar angajatul IP Străşeni al IGP al MAI, căpitan de poliţie Vitalie Gînga cu concedierea din Poliţie, ulterior, conform ordinului nr. 468 ef din 04.08.2014, a fost completat pct. 1 cu punctul 11 cu următorul conţinut „Sancţiunea, disciplinară menţionată la pct. 1 se va aplica la data revenirii la serviciu a căpitanului de poliţie Vitalie Gînga”. De ordin a luat cunoştinţă la data de 21.08.2014, cînd se afla în spital la tratament. Le consideră ilegale din motiv că, conform art. 86 alin.(l) Codul Muncii al RM „Concedierea este desfacerea din iniţiativa angajatorului a contractului individual de muncă pe durată nedeterminată, precum şi a celui pe durată determinată”.

Mai mult ca atît, în temeiul art. 86 alin.(2) Codul Muncii al RM nu se admite concedierea salariatului în perioada aflării lui în concediu medical, în concediu de odihnă anual, în concediu de studii, în concediu de maternitate, în concediu parţial plătit pentru îngrijirea copilului pînă la vîrsta de 3 ani, în concediu suplimentar neplătit pentru îngrijirea copilului în vîrstă de la 3 la 6 ani, în perioada îndeplinirii obligaţiilor de stat sau obşteşti, precum şi în perioada detaşării, cu excepţia cazurilor de lichidare a unităţii. Conform extrasului din ordinul nr. 37 ef din 01.08.2014, căpitanului de poliţie Vitalie Gînga, şef al Serviciului patrulare al SSP al IP Străşeni, i-a fost acordat concediu de odihnă anual plătit de la 23.07.2014 - 13.08.2014.

Astfel, la 31.07.2014, data emiterii ordinului nr. 461 ef, reclamantul Vitalie Gînga indică, că se afla în concediu de odihnă anual, iar prin emiterea Ordinului nr. 468ef din 04.08.2014, angajatorul a recunoscut că aplicarea sancţiunii disciplinare a avut loc cu încălcarea art. 86 alin. (2) din Codul Muncii al RM. Mai menţionează, că a fost angajat în funcţia de şef al Serviciului patrulare al SSP al IP Străşeni, de către conducerea Inspectoratului General al Poliţiei reprezentată de colonelul de poliţie Ion Bodrug, însă ordinele contestate au fost emise de Şeful Inspectoratului Naţional de Investigaţie, colonel de poliţie Vadim Railean. Însă, conform Anexei nr. 2 din Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 986 in 24.12.2012, în vigoare din 05.03.2013, Inspectoratul Naţional de Investigaţie este o subdiviziune subordonată Inspectoratului General de Poliţie.

În temeiul art. 207 alin. (2) Codul Municii al RM „Salariaţilor care poartă răspundere disciplinară conform statutelor sau regulamentelor disciplinare şi altor acte normative li se pot aplica sancţiuni disciplinare şi de organele ierarhic superioare celor indicate la alin.(1). Or, în condiţiile în care colonelul de poliţie Vadim Railean nu reprezintă un organ ierarhic superior celui care a angajat petiţionarul, primul nu a fost în drept să aplice sancţiunea disciplinară. Indică faptul că odată ce sancţiunea disciplinară este aplicată de o persoană, care potrivit legii nu are competenţa de a aplica asemenea sancţiune, consideră că ordinul urmează a fi anulat.

De asemenea, ordinul de sancţionare la calificarea pretinselor acţiuni ilegale ale petiţionarului, cuprinde expresii generale „imixtiunea în documentarea de către angajaţii IP Călăraşi a cazului de suspiciune în transportarea ilicită a mărfurilor”, fără a se indica prin ce acţiuni/inacţiuni s-a realizat imixtiunea şi protecţionismul raportat de colaboratorii IP Călăraşi, care evident se aflau în conflict de interese în condiţiile în care caracterul defectuos al anchetei desfăşurate de aceştia au fost raportate de petiţionar SPIA al MAI, iar din ordinul contestat poate rezulta cu certitudine că asupra activităţii acestora a fost emisă încheierea, în care angajaţii IP Călăraşi au fost atenţionaţi asupra exluderii pe viitor a unor astfel de incidente.

Mai mult ca atît, constatările făcute în ordinul contestat sunt de natură penală (protecţionism, imixtiune în activitate de înfăptuire a justiţiei), iar organele competente ale statului nu au adus învinuiri petiţionarului, iar comisia de anchetă nu poate substitui organul de urmărire penală şi instanţa de judecată. Prin hotărîrea Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 16 martie 2015 a fost respinsă acţiunea ca neîntemeiată. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 06 octombrie 2015 s-a respins apelul declarat de Gînga Vitalie, fiind menţinută hotărîrea Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 16 martie 2015. La 09 octombrie 2015 Gînga Vitalie a depus cerere de recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 06 octombrie 2015, solicitînd casarea deciziei instanţei de apel cu remiterea cauzei la rejudecare în instanţa de apel.

În motivarea recursului Gînga Vitalie a invocat că, decizia instanţei de apel este neîntemeiată, a fost emisă cu aplicarea eronată a normelor de drept material şi normelor de drept procedural. Astfel, instanţa de apel a soluţionat cauza în lipsa apelantului şi reprezentantului acestuia cărora nu li s-a comunicat despre data, ora şi locul şedinţei de judecată. Menţionează recurentul că, conform procesului-verbal din 22 septembrie 2015 a fost dispusă amînarea cauzei pentru data de 20 octombrie 2015 ora.10.00. În recipisa în care s-au semnat apelantul şi reprezentantul acestuia, data şi ora sunt evident corectate cu stiloul prin modificarea datei şi orei. Prin urmare se atestă că, instanţa de apel a examinat cauza la o altă dată decît cea stabilită, încălcînd dreptul recurentului la apărare.

În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Studiind argumentele invocate de Gînga Vitalie în cererea de recurs, pe baza materialelor din dosar, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul întemeiat şi care necesită a fi admis cu casarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 06 octombrie 2015 şi restituirea pricinii la rejudecare în instanţa de apel din următoarele considerente. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, instanţa după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanţei de apel şi să trimită pricina spre rejudecare în instanţa de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs.

După cum denotă actele cauzei, înaintând acţiunea în judecată împotriva Inspectoratului General al Poliţiei al MAI RM, Gînga Vitalie a solicitat anularea ordinului de concediere, restabilirea la serviciu, încasarea salariului pentru absenţa forţată de la muncă, a prejudiciului moral şi a cheltuielilor de judecată. Fiind investită cu judecarea pricinii în cauză, prima instanţă a ajuns la concluzia netemeiniciei acţiunii, respingînd-o ca neîntemeiată. Judecând apelul declarat de către Gînga Vitalie, instanţa de apel a găsit necesar de a respinge apelul, fiind menţinută hotărîrea Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 16 martie 2015. Examinînd pricina în ordine de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie constată că instanţa de apel a încălcat normele de drept procedural şi a emis o decizie neîntemeiată.

În conformitate cu art.432, alin.(3), lit. b) CPC, se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată. Din materialele dosarului rezultă că, la data de 06 octombrie 2015 Curtea de Apel Chișinău a examinat apelul declarat de către Gînga Vitalie împotriva hotărîrii Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 16 martie 2015. Conform procesului verbal al ședinței de judecată din data de 22 septembrie 2015 (f.d.114), s-a amînat examinarea pricinii civile pentru data de 20 octombrie 2015 ora 10.00 cu expedierea copiei cererii de apel motivate spre cunoştinţă intimatului.

Potrivit certificatului anexat la dosar, (f.d.120) Curtea de Apel Chişinău a invocat că în procesul-verbal de amînare a şedinţei de judecată din 22 septembrie 2015 întocmit de grefieră, s-a strecurat o greşeală mecanică şi anume, s-a indicat în loc de data de 06 octombrie 2015 ora 10.00 data de 20 octombrie 2015 ora 10.00. Conform certificatului sus menţionat, Curtea de Apel Chişinău a indicat că, părţile au fost înştiinţate despre data, ora şi locul examinării pricinii pentru data de 06 octombrie 2015 ora 10.00 fapt confirmat prin recipisa anexată la materialele dosarului.( f.d.120). Însă, conform recipisei anexate la materialele cauzei (f.d.121) instanţa de recurs relatează că, pentru data de 06 octombrie 2015 ora 10.00 a fost înştiinţat legal doar reprezentantul intimatului, Lupu Gheorghe.

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie reține faptul că, conform recipisei (f.d.115) recurentul Gînga Vitalie şi reprezentantul acestuia au fost înştiinţaţi contra semnătură pentru data de 20 octombrie 2015 ora 10.00 privind examinarea cauzei, însă în recipisa menţionată, data şi ora examinării cauzei fiind evident corectate cu stiloul pentru data de 06 octombrie 2015, ora 10.00. Prin urmare se atestă că, instanţa de apel a examinat cauza la o altă dată decît cea stabilită prin procesul-verbal al şedinţei de judecată din data de 22 septembrie 2015, şi anume la 06 octombrie 2015 ora 10.00.

Astfel, judecarea cererii de apel în lipsa apelantului nu asigură respectarea drepturilor participanților la proces, ce constă în posibilitatea acestuia de a dispune liber de dreptul său material sau de interesul legitim supus judecării, precum și de drepturile procedurale, care constau în posibilitatea de a alege modalitatea și mijloacele legale de apărare. În susţinerea celor enunţaţe se atestă că, examinîndu-se apelul în lipsa apelantului, s-a încălcat în mod vădit dreptul la un proces echitabil, or potrivit recomandărilor avizului nr.11 (2008) al Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni (CCJE) în atenţia Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei privind calitatea hotărârilor judecătoreşti, o motivaţie şi o analiză clară sunt cerinţele fundamentale ale hotărârilor judecătoreşti şi un aspect important al dreptului la un proces echitabil.

Pentru a răspunde cerinţelor procesului echitabil, motivarea ar trebui să evidenţieze că judecătorul a examinat cu adevărat chestiunile esenţiale ce i-au fost prezentate. Potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului în care Curtea condamnă Statele pentru încălcarea art. 6 din Convenţie, nemotivarea hotărârilor de către instanţele de judecată aduce atingere echităţii procesului (Tejedor Garcia vs Spania, hotărârea din 16 decembrie 1997, §31; Vasilescu vs România hotărârea din 08 iunie 2006). Din interpretarea art. 6§1 al CEDO, pronunţarea de către instanţele judecătoreşti a unor hotărîri motivate constituie una dintre garanţiile dreptului fundamental la un proces echitabil şi acesta presupune obligaţiunea instanţei judecătoreşti de a se expune în hotărârile contestate asupra tuturor cerinţelor acţiunii, precum şi argumentelor invocate de către părţi întru, respectiv, admiterea sau respingerea acestora.

Astfel, prin prisma egalității armelor statuat de art.6 al Conveției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, un element al principiului echității este contradictorialitatea între părțile în proces, care impune ca fiecare parte să prezinte probe care le consideră temei al pretențiilor sale. Din aceste considerente și reieșind din constatările enunțate, instanța de recurs consideră că, pricina a fost judecată cu încălcarea normelor de drept procedural, și, avînd în vedere că, eroarea comisă nu poate fi corectată de instanța de recurs, Colegiul consideră necesar a admite recursul și a casa decizia instanței de apel cu restituirea pricinii spre rejudecare în instanța de apel în alt complet de judecată.

La rejudecarea pricinii, instanţa de apel urmează să ţină cont de cele menţionate, să verifice circumstanţele pricinii, probele administrate şi reexaminând pricina să emită o hotărâre legală şi întemeiată cu respectarea drepturilor procedurale ale părţilor. În conformitate cu art. art. 445 alin.(1) lit. c), 445, alin.(3) Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie d e c i d e : Se admite recursul declarat de Gînga Vitalie. Se casează integral decizia Curţii de Apel Chişinău din 06 octombrie 2015, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Gînga Vitalie către Inspectoratul General al Poliţiei privind anularea ordinului de concediere, restabilirea la locul de muncă, încasarea salariului şi a prejudiciului moral, cu restituirea pricinii pentru rejudecare la Curtea de Apel Chişinău, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Preşedinte, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Valentina Clevadî Oleg Sternioală Sveatoslav Moldovan Iurie Bejenaru