3ra-1376/15 — Contestarea actului administrativ

Judecătoria Centru Dosarul nr.3ra-1376/15 Mun. Chişinău Judecător: V. Braşoveanu Curtea de Apel Chişinău Judecători: A. Panov, M. Moraru, A. Minciuna Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie ÎNCHEIERE 28 octombrie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii: Iurie Bejenaru, Iuliana Oprea soluţionînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Inspectoratul General al Poliţiei al Ministerului Afacerilor Interne, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Şaban Viorel împotriva Inspectoratului General al Poliţiei al Ministerului Afacerilor Interne privind încasarea plăţilor salariale pentru absenţa forţată de la muncă şi a prejudiciului moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 24 iunie 2015, CONSTATĂ : La 13.10.2014, reclamantul Şaban Viorel a depus cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului General al Poliţiei al MAI solicitînd încasarea plăţilor salariale pentru absenţa forţată de la muncă de la 21.05.2014 pînă la 18.06.2014 şi a prejudiciului moral în mărime de 10 000 lei.

În motivarea acţiunii a indicat că, din 17.01.2014 a fost angajat în funcţia de inspector inferior de patrulare al Companiei nr. l, măsuri în masă a Batalionului nr.l a Brigăzii de patrulare a INP al IGP al MAI. Conform ordinului Inspectoratului General al Poliţiei nr.359 ef. din 18.06.2014, completat prin ordinul Inspectoratului General al Poliţiei nr.440 ef. din 23.07.2014, s- a ordonat revocarea ordinului Inspectoratului General al Poliţiei nr.299 ef.

din 21.05.2014 cu privire la sancţionarea disciplinară cu concediere a angajatului INP al IGP al MAI, plutonier de poliţie Şaban Viorel, indicîndu-se că se concediază inspectorul inferior patrulare al companiei nr.l măsuri în masă a batalionul nr.l al brigăzii de patrulare a Inspectoratului naţional de patrulare al Inspectoratului General al Poliţiei, plutonier Şaban Viorel, în legătură cu transferul în altă autoritate publică cu achitarea compensaţiilor băneşti pentru concediile neutilizate şi achitarea plăţilor salariale pentru întreaga perioadă de absenţă forţată de la muncă. Susţine reclamantul că, prin intermediul oficiului poştal a intrat în posesia informaţiei Inspectoratului Naţional de Patrulare nr. INP/Ş- 1261/14 din 01.09.2014 prin care se atestă, pct.2 al ordinului Inspectoratului General al Poliţiei nr.359 ef.

din 1 18.06.2014, completat prin ordinului Inspectoratului General al Poliţiei nr.440 ef. din 23.07.2014, privind achitarea plăţilor salariale nu se v-a executa. Menţionează reclamantul că la 11.09.2014, a adresat pîrîtului o cerere prealabilă prin care a solicitat achitarea plăţilor salariale pentru întreaga perioadă de absenţă forţată de la muncă, iar la 17.10.2014 a primit răspuns la cererea prealabilă, cu care nu este de acord. Astfel, a solicitat reclamantul încasarea din contul pîrîtului plata salarială în sumă de 3500 lei pentru întreaga perioadă de absenţă forţată de la muncă, de la 21.05.2014 – data concedierii şi pînă la data de 18.06.2014 – data anulării ordinului de concediere şi încasarea prejudiciului moral în mărime de 10 000 lei.

Prin hotărîrea Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 20 martie 2015 s-a admis parţial cererea de chemare în judecată depusă de Şaban Viorel către Inspectoratul General al Poliţiei al MAI privind încasarea plăţilor salariale pentru absenţa forţată de la muncă şi a prejudiciului moral. S-a dispus încasarea din contul Inspectoratului General al Poliţiei al Ministerului Afacerilor Interne al R. Moldova în beneficiul reclamantului Viorel Şaban plăţile salariale pentru absenţa forţată de la muncă pentru perioada 21.05.2014 – 18.06.2014 în mărime de 2389,89 lei, precum şi prejudiciul moral în mărime de 2 salarii medii a salariatului. Pentru a hotărî astfel instanţa de fond a menţionat că cerinţa reclamantului privind încasarea plăţilor salariale pentru absenţa forţată de la muncă este bazată pe suport legal şi probator însă solicitarea privind repararea prejudiciului moral în sumă de 10 000 lei este excesiv de mare, urmînd a fi admisă parţial.

La 20.03.2015, Inspectoratul General al Poliţiei al MAI a declarat apel împotriva hotărârii primei instanţe, cerând admiterea apelului, casarea hotărârii instanţei de fond cu emiterea unei noi hotărâri prin care cererea de chemare în judecată să fie respinsă. În motivarea apelului a indicat că, prima instanţă la adoptarea hotărîrii nu a constatat şi nu a elucidat pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii în fond, concluziile expuse în hotărîre sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii, cît şi au fost încălcate şi aplicate eronat normele de drept procedural. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 24 iunie 2015 s-a respins apelul declarat de către Inspectoratul General al Poliţiei al Ministerului Afacerilor Interne şi s-a menţinut hotărîrea Judecătoriei Centru, mun.

Chişinău din 20 martie 2015. Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a conchis că motivele invocate de apelant nu şi-au găsit reflectare de fapt în probele acumulate la materialele dosarului, argumentele formulate în cererea de apel sunt neîntemeiate. Totodată, instanţa de apel a indicat că, prima instanţă a dat o apreciare obiectivă şi justă probelor administrate, a constatat şi elucidat pe deplin toate circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii şi corect a aplicat normele de drept material şi procedural şi în consecinţă a adoptat o hotărîre legală şi întemeiată. Nefiind de acord cu decizia instanţei de apel Inspectoratul General al Poliţiei al 2 Ministerului Afacerilor Interne a declarat recurs prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei Curţii de Apel Chişinău din 24.06.2015 şi a hotărîrii Judecătoriei Centru, mun.

Chişinău din 20.03.2015, cu pronunţarea unei noi hotărîri prin care acţiunea înaintată de către Şaban Viorel să fie respinsă ca fiind neîntemeiată. Instanţa de recurs constată că, decizia instanţei de apel din data de 24.06.2015 a fost expediată recurentului la data de 06.07.2015 (f.d. 64). Astfel, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, prin prisma art. 425 CPC, consideră recursul depus la data de 21.08.2015 în termen. În conformitate cu art.439 alin.(2) Cod de procedură civilă, după parvenirea dosarului un complet din 3 judecători decide asupra admisibilităţii recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei timp de o lună de la data primirii acestuia.

În cazul neprezentării referinţei în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se va decide în lipsa acesteia. La 17.09.2015, Viorel Şaban a înaintat referinţă prin care solicită declararea ca fiind inadmisibil a recursului înaintat de către Inspectoratul General al Poliţiei al Ministerului Afacerilor Interne, fiind unul declarativ şi nefondat. În motivarea cererii de recurs, recurentul a reiterat argumentele de fapt expuse în cererea de apel şi anume, neaplicarea normelor de drept material şi procedural pertinente cauzei. Examinînd temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele pricinii civile, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente.

Verificînd motivele de casare invocate în cererea de recurs, Colegiul atestă că recurentul indică argumente ce ţin de dezacordul cu felul în care instanţele au apreciat înscrisurile probatoare şi au constatat circumstanţele cauzei. Nu pot fi reţinute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece ţin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs. În speţă, Colegiul menţionează că, recursul în cauză conţine obiecţiile de fapt şi de drept, care deja au fost obiect de studiere şi verificare de către instanţele ierarhic inferioare, primind o apreciere corespunzătoare. În consecinţă, nu există aparenţa unei încălcări a dreptului recurentului la soluţionarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei, în modul în care este garantat de articolului 6 § 1 al Convenţiei.

Drept urmare, se reţine că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de admitere a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, aşa cum formal invocă recurentul şi, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt. 3 Astfel, Colegiul constată că argumentele invocate de recurent nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.

Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC RM, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) şi (3) ale aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC RM cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Totodată, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, pe cînd în recursul declarat de către Inspectoratul General al Poliţiei al Ministerului Afacerilor Interne asemenea aspecte nu se regăsesc. Din considerentele menţionate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Inspectoratul General al Poliţiei al Ministerului Afacerilor Interne ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 269-270, 432, 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC al RM, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, DISPUNE: Recursul declarat de către Inspectoratul General al Poliţiei al Ministerului Afacerilor Interne se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Iurie Bejenaru Iuliana Oprea 4