3ra-922/16 — cu privire la anularea ordinului de concediere

prima instanță: N. Costin dosarul nr. 3ra-922/16 instanța de apel: D. Manoli, Șt. Niță, A. Bostan DECIZIE 23 decembrie 2016 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte, judecătorul Iuliana Oprea Judecătorii Galina Stratulat Maria Ghervas Mariana Pitic Ala Cobăneanu examinând recursurile declarate de Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al Republici Moldova în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Vitalie Gînga împotriva Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova cu privire la anularea ordinului de concediere, restabilirea la locul de muncă, încasarea salariului pentru absența forțată de la locul de muncă și repararea prejudiciului moral împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 23 februarie 2016, prin care a fost admis apelul declarat de Vitalie Gînga, casată hotărârea Judecătoriei Grigoriopol din 16 martie 2015 și emisă o nouă hotărâre de admitere a acțiunii și împotriva deciziei suplimentare a Curții de Apel Chișinău din 26 iulie 2016, prin care a fost admisă cererea înaintată de Vitalie Gînga privind emiterea unei decizii suplimentare și încasat din contul Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne în folosul lui Vitalie Gînga salariu pentru absența forțată de la locul de muncă constată: La 18 septembrie 2014,

Vitalie Gînga a depus cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului General al Poliției al MAI cu privire la anularea ordinului de concediere, restabilirea la locul de muncă, încasarea salariului pentru absența forțată de la locul de muncă și repararea prejudiciului moral. În motivarea acțiunii a invocat că conform ordinului Inspectoratului General al Poliției al MAI din 05 martie 2013 a fost angajat în funcția de Șef al Serviciului Patrulă al Secției securitate Publică a Inspectoratului de Poliție a raionului Strășeni, a Inspectoratului General al Poliției, având drepturile și obligațiile indicate în fișa de post. Menționează că în temeiul ordinului nr. 461 ef. din 31 iulie 2014 a fost sancționat disciplinar cu concedierea din organele Poliției, ulterior, conform ordinului nr. 468 ef.

din 04 august 2014, a fost completat pct. 1 cu punctul 11 în care s-a indicat că sancțiunea, disciplinară menționată la pct. 1 îi va fi aplicată la data revenirii la serviciu. 1 Indică că a făcut cunoștință cu ordinul nr. 461 ef. din 31 iulie 2014 și ordinul nr. 468 ef. din 04 august 2014 la 21 august 2014, în timp ce se afla în spital. Mai relatează că conform extrasului din ordinul nr. 37 ef. din 01 august 2014, i-a fost acordat concediu de odihnă anual plătit de la 23 iulie 2014 – 13 august 2014. Astfel, la 31 iulie 2014, data emiterii ordinului nr. 461 ef. se afla în concediu de odihnă anual, iar prin emiterea ordinului nr. 468 ef. din 04 august 2014, angajatorul a recunoscut că aplicarea sancțiunii disciplinare a avut loc cu încălcarea art. 86 alin. (2) din Codul muncii.

Mai menționează că a fost angajat în funcția de șef al Serviciului patrulare al SSP al IP Strășeni, de către conducerea Inspectoratului General al Poliției reprezentată de colonelul de poliție Ion Bodrug, însă ordinele contestate au fost emise de Șeful Inspectoratului Național de Investigație, colonel de poliție Vadim Railean. Consideră că colonelul de poliție Vadim Railean nu reprezintă un organ ierarhic superior celui care l-a angajat, astfel, nu a fost în drept să aplice sancțiunea disciplinară.

De asemenea, susține că ordinul de sancționare, cuprinde expresii generale ca: „imixtiunea în documentarea de către angajații Inspectoratul de Poliție Călărași a cazului de suspiciune în transportarea ilicită a mărfurilor”, fără a se indica prin ce acțiuni/inacțiuni s-a realizat imixtiunea și protecționismul raportat de colaboratorii IP Călărași, care evident se aflau în conflict de interese în condițiile în care caracterul defectuos al anchetei desfășurate de aceștia le-a raportat SPIA al MAI, iar din ordinul contestat poate rezulta cu certitudine că asupra activității acestora a fost emisă încheierea, în care angajații Inspectoratului de Poliție Călărași au fost atenționați asupra excluderii pe viitor a unor astfel de incidente.

Mai mult ca atât, constatările făcute în ordinul contestat sunt de natură penală (protecționism, imixtiune în activitate de înfăptuire a justiției), pe când organele competente ale statului nu i-au adus învinuiri, iar comisia de anchetă nu poate substitui organul de urmărire penală și instanța de judecată. Își întemeiază pretențiile în baza dispozițiilor art. 82 alin. (2), art. 207 alin. (1), art. 210 alin. (1) lit. a), art. 335 Codul muncii. Solicită admiterea acțiunii, anularea ordinului Inspectoratului General al Poliției nr. 461 ef. din 31 iulie 2014 și ordinul nr. 468 ef.

din 04 august 2014, cu restabilirea în funcția de șef al Serviciului Patrulă al Secției securitate Publică a Inspectoratul de Poliție a raionului Strășeni al Inspectoratului General al Poliției al MAI, încasarea din contul Inspectoratului General al Poliției al MAI în beneficiul lui a salariului pentru lipsa forțată de la locul de muncă și a prejudiciului moral în mărime de 25000 lei, cât și a cheltuielilor de judecată. Pe parcursul examinării cauzei, Vitalie Gînga, reprezentat de avocatul Victor Furnica a depus o cerere de concretizare a pretenției privind încasarea salariului pentru absența forțată de la locul de muncă, prin care a solicitat încasarea din contul Inspectoratului General al Poliției al MAI în beneficiului lui Vitalie Gînga salariul pentru absența forțată de la locul de muncă în mărime de 35772, 52 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Grigoriopol din 16 martie 2015 a fost respinsă acțiunea ca neîntemeiată. 2 Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 06 octombrie 2015 a fost respins apelul declarat de Vitalie Gînga și menținută hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 16 martie 2015. Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 16 decembrie 2015 a fost admis recursul declarat de Vitalie Gînga, casată decizia Curții de Apel Chișinău din 06 octombrie 2015 și restituită pricina spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 23 februarie 2016 a fost admis apelul declarat de Vitalie Gînga, casată hotărârea primei instanțe și emisă o nouă hotărâre prin care a fost admisă acțiunea, anulat ordinul nr. 461 ef.

din 31 iulie 2014 și ordinul nr. 468 ef. din 04 august 2014 semnate de Șeful INI – Vadim Railean ca fiind emise cu încălcarea competenței. A fost restabilit Vitalie Gînga în funcția de șef al Serviciului de Patrulare al Secției securitate publică a IP Strășeni al IGP al MAI începând cu 28 august 2014. A fost încasat din contul IGP al MAI salariul pentru absența forțată de la locul de muncă în beneficiul lui Vitalie Gînga pentru perioada 28 august 2014 – 23 februarie 2016. A fost încasat din contul IGP al MAI în beneficiul lui Vitalie Gînga cu titlu de prejudiciu moral suma de 5000 lei. În rest, pretențiile ce țin de încasarea cheltuielilor de judecată au fost respinse ca neîntemeiate.

La 29 aprilie 2016, Inspectoratul General al Poliției a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea deciziei recurare, cu menținerea în vigoare a hotărârii primei instanțe, cât și întoarcerea executării din contul lui Vitalie Gînga în beneficiul IGP suma de 5148, 57 lei. În motivarea recursului a invocat că prin ordinul MAI nr. 130 ef. din 25 iulie 2014, șefului IGP al MAI, colonelului de poliție Ion Bodrug i s-a acordat concediu de odihnă anual de la 30 iulie 2014 până la 13 august 2014, iar în legătură cu faptul că la acel moment, funcția de șef adjunct al IGP era vacantă, atribuțiile șefului IGP în perioada aflării acestuia în concediu i-au fost încredințate șefului Inspectoratului național de investigații al IGP al MAI, colonelului de poliție Vadim Railean.

Relatează că colonelul de poliție Vadim Railean a semnat ordinele nu în calitatea sa de șef al INI, ci întru exercitarea atribuțiilor de șef al IGP al MAI, or, ordinele respective nu sunt cu antetul INI, dar al IGP al MAI. Mai indică că la 08 iulie 2014, orele 21.00, în timpul efectuării măsurilor speciale în cadrul operațiunii „Motociclist”, conform dispoziției INP al IGP nr. 190 din 27 iunie 2014, de către angajații IP Călărași, șeful SIFE al SII, căpitan de poliție Oleg Rău și inspectorul SSCR, locotenent-major de poliție Veaceslav Bînzari, pe str. Alexandru cel Bun din or. Călărași a fost stopat microbuzul de model „Mercedes 212D”, n/î C ON 591, ce avea remorcă cu n/î C AR 971, care transporta o încărcătură suspectă și anume colete sigilate.

Șoferul microbuzului nu dispunea de actele necesare și anume foaie de parcurs și contract de arendă a remorcii, deoarece aceasta aparținea SRL „Art Tur Arnăut”, menționând că lucrurile din remorcă îi aparțin. 3 Indică că microbuzul cu remorca au fost transportate la IP Călărași, pentru stabilirea tuturor circumstanțelor și documentarea cazului dat. Explică că șoferul nu avea actele asupra sa, însă inspectorul IP Călărași, Veaceslav Bînzari, care, nemijlocit, se ocupa de documentarea cazului dat, i-a dat șoferului un răgaz pentru a aduce actele solicitate. Ulterior actele au fost prezentate de soția lui Vitalie Gînga. În consecință ultimul fiind identificat s-a dovedit a fi angajat al IP Strășeni în funcție de șef al Serviciului patrulare al SSP.

Susține că potrivit explicațiilor polițiștilor Veaceslav Bînzari și Viorel Raropu s-a constatat că intrând în incinta IP Călărași, în biroul de serviciu al locotenentului- major de poliție Veaceslav Bînzari, căpitanul de poliție Vitalie Gînga, prezentându-se drept angajat al „Securității Interne a MAI”, arătând fugitiv legitimația de serviciu, în așa fel încât angajații IP Călărași nu au reușit să se convingă despre veridicitatea acesteia, percepând informația pronunțată drept reală, a început a se implica activ în examinarea cazului dat, protejându-1 pe șoferul stopat. Astfel, a împiedicat chestionarea șoferului și documentarea cazului, învinuindu-i pe angajații IP Călărași în faptul stopării ilegale a microbuzului și amenințându-i cu concedierea din poliție pentru acțiunile ilegale de documentare a cazului dat.

Invocă că polițistul Vitalie Gînga nu este la prima abatere, deoarece la 14 mai 2014, prin ordinul IGP nr. 281 ef. acesta a fost sancționat disciplinar cu mustrare aspră pentru neinformarea conducerii IP Strășeni despre informația obținută, referitor la transportarea combustibilului fără acte de proveniență. Relatează că ancheta de serviciu a fost inițiată la 09 iulie 2014 și a fost finisată la 31 iulie 2014, iar ordinul de sancționare a fost emis la aceeași dată, astfel rezultă că a fost respectat termenul de atragere la răspundere disciplinară prevăzut de pct. 84 din statutul disciplinar al polițistului, de o lună de zile de la data constatării abaterii disciplinare. Menționează că nu au fost încălcate prevederile art. 86 alin. (2) Codul muncii, deoarece în Ordinul IGP nr. 468 ef.

din 04 august 2014 s-a indicat că sancțiunea disciplinară prevăzută în pct. 1 al ordinului IGP nr. 461 din 31 iulie 2014 se va aplica la data revenirii la serviciu a căpitanului de poliție Vitalie Gînga. Mai specifică că la 31 iulie 2014, când a fost emis ordinul IGP nr. 461 ef. nu a existat niciun ordin cu privire la acordarea concediului anual lui Vitalie Gînga, ultimul fiind emis abia la 01 august 2014. De aceea, la 04 august 2014, a fost emis ordinul prin care se stipulează că sancțiunea disciplinară prevăzută în pct. 1 al ordinului IGP nr. 461 ef. din 31 iulie 2014 se va aplica la data revenirii la serviciu a căpitanului de poliție Vitalie Gînga.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 25 iunie 2015 a fost ridicată de la examinarea chestiunii privind admisibilitatea recursului declarat de Inspectoratul General al Poliției al MAI împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 23 februarie 2016, pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Vitalie Gînga împotriva Inspectoratului General al Poliției al MAI cu privire la anularea ordinului de concediere, restabilirea la locul de muncă, încasarea salariului și repararea prejudiciului moral.

4 Prin decizia suplimentară a Curții de Apel Chișinău din 26 iulie 2016 a fost admisă cererea înaintată de Vitalie Gînga privind emiterea unei decizii suplimentare la decizia Curții de Apel Chișinău din 23 februarie 2016, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Vitalie Gînga împotriva Inspectoratului General al Poliției al MAI cu privire la anularea ordinului de concediere, restabilirea la locul de muncă, încasarea salariului pentru absență forțată de la muncă, repararea prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată. A fost încasat din contul Inspectoratului General al Poliției al MAI în folosul lui Vitalie Gînga salariu pentru absență forțată de la locul de muncă pentru perioada 28 august 2014 - 23 februarie 2016 în sumă de 97 008, 70 lei.

La 07 septembrie 2016 Inspectoratul General al Poliției al MAI a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel suplimentare din 26 iulie 2016, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea decizie suplimentare recurate din 26 iulie 2016. În motivarea recursului a invocat că nu este de acord cu decizia suplimentară recurată din 26 iulie 2016, considerând că este ilegală și pasibilă de casare. Menționează că Colegiul Civil și de Contencios Administrativ al Curții de Apel Chișinău, la emiterea deciziei suplimentare din 26 iulie 2016, a depășit limitele pretențiilor înaintate de către intimat, or potrivit art. 240 alin. (3) Cod de procedură civilă, instanța judecătorească adoptă hotărârea în limitele pretențiilor înaintate de reclamant.

Invocă că intimatul prin ultima cerere de concretizare a pretențiilor înaintate în cadrul examinării cauzei în ordine de apel, a solicitat încasarea salariului pentru absența forțată de la locul de muncă pentru perioada 28 august 2016 – 16 februarie 2016, fapt relevat și de către instanța de apel în partea descriptivă a deciziei suplimentare. În pofida acestor circumstanțe, Colegiul Civil și de Contencios Administrativ al Curții de Apel Chișinău a calculat și încasat salariul pentru absența forțată de la locul de muncă de la data concedierii intimatului și până la data emiterii deciziei pe marginea litigiului respectiv, fără a indica din ce considerente a ajuns la asemenea concluzii. Relevă că admiterea pretenției peste limita solicitată fără o motivare asupra acestui fapt, constituie o încălcare a art. 6 alin. (1) Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Reiterează că ținând cont de circumstanțele pricinii Colegiul Civil și de Contencios Administrativ al Curții de Apel Chișinău, la emiterea deciziei inițiale din 23 februarie 2016 cât și a celei suplimentare din 26 iulie 2016, a comis încălcări de procedură și anume cele stabilite la art. 240 alin. (1) Cod de procedură civilă, care au dus la soluționarea greșită a pricinii. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Din materialele cauzei rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în adresa părților, inclusiv a recurentului, la 28 martie 2016, iar decizia suplimentară la 20 septembrie 2016 fapt confirmat prin scrisoarea de însoțire anexată (f. d. 186, 234) însă careva date de recepționare a acesteia la materialele dosarului nu există.

5 Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursurile împotriva deciziei recurate din 23 februarie 2016 și împotriva deciziei suplimentare a Curții de Apel Chișinău din 26 iulie 2016, în termen. În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea participanților la proces. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursurile întemeiate și care urmează a fi admise cu casarea deciziei instanței de apel și a deciziei suplimentare a instanței de apel, cu menținerea hotărârii primei instanțe din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) CPC, instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia instanței de apel și să mențină hotărârea primei instanțe.

Din materialele pricinii rezultă că potrivit ordinului Inspectoratului General al Poliției nr. 41 ef. din 07 martie 2013, Vitalie Gînga a fost angajat în funcția de șef al Serviciului Patrulă al Secției securitate Publică a Inspectoratului de Poliție Strășeni (f. d. 23). Actele cauzei mai atestă că la 31 iulie 2014, conform ordinului nr. 461ef. al Inspectoratului General al Poliției, Șeful serviciului patrulare al Secției securitate publică a IP Strășeni al Inspectoratului General al Poliției al MAI, căpitan de poliție Vitalie Gînga a fost sancționat disciplinar cu concedierea din Poliție (f. d. 6-8). Este cert și faptul că prin ordinul nr. 468 ef. din 04 august 2014 al Inspectoratului general al Poliției, ordinul nr. 461ef.

al Inspectoratului General al Poliției din 31 iulie 2014 „cu privire la sancționarea disciplinară a angajatului din cadrul IP Strășeni, căpitan de poliție Vitalie Gînga” a fost completat cu punctul 1 1 cu conținutul :„sancțiunea disciplinară menționată la pct. l se va aplica la data revenirii la serviciu a lui Vitalie Gînga (f. d. 9). Înaintând acțiunea în instanța de judecată împotriva Inspectoratului General al Poliției al MAI, cu ulterioarele concretizări Vitalie Gînga a solicitat anularea ordinului Inspectoratului General al Poliției nr. 461 ef. din 31 iulie 2014 și ordinul nr. 468 ef.

din 04 august 2014, cu restabilirea în funcția de șef al Serviciului Patrulă al Secției securitate Publică a Inspectoratul de Poliție Strășeni al Inspectoratului General al Poliției al MAI, încasarea din contul Inspectoratului General al Poliției al MAI în beneficiului lui salariul pentru absența forțată de la locul de muncă în mărime de 35772, 52 lei, a prejudiciului moral în mărime de 25000 lei, cât și a cheltuielilor de judecată. Fiind investită cu judecarea pricinii în cauză, prima instanță a ajuns la concluzia netemeiniciei acțiunii, pe care a respins-o ca neîntemeiată. Judecând apelul declarat de Vitalie Gînga, instanța de apel prin decizia din 23 februarie 2016, l-a găsit întemeiat și admițându-l, a casat hotărârea primei instanțe și a emis o nouă hotărâre prin care a admis acțiunea, a anulat ordinul nr. 461 ef.

din 31 iulie 2014 semnate de Șeful INI – Vadim Railean ca fiind emise cu încălcarea competenței, a fost restabilit Vitalie Gînga în funcția de șef al Serviciului de Patrulare al Secției securitate publică a IP Strășeni al IGP al MAI începând cu 28 august 2014, a fost încasat din contul IGP al MAI salariul pentru absența forțată de la locul de 6 muncă în beneficiul lui Vitalie Gînga pentru perioada 28 august 2014–23 februarie 2016, a fost încasat din contul IGP al MAI în beneficiul lui Vitalie Gînga cu titlu de prejudiciu moral suma de 5000 lei.

Iar, prin decizia suplimentară din 26 iulie 2016, instanța de apel a admis cererea înaintată de Vitalie Gînga privind emiterea unei decizii suplimentare la decizia Curții de Apel Chișinău din 23 februarie 2016 și a fost încasat din contul Inspectoratului General al Poliției al MAI în folosul lui Vitalie Gînga salariu pentru absență forțată de la locul de muncă pentru perioada 28 august 2014 - 23 februarie 2016 în sumă de 97 008, 70 lei. În susținerea soluției date, instanța de apel a reținut că din textul ordinului Ministerului Afacerilor Interne nr. 130 ef. din 25 iulie 2014, nu rezultă cert și incontestabil că Vadim Railean ar avea competențe atribuite în modul stabilit de lege de exercitare a interimatului funcției de șef al Inspectoratului General al Poliției, pentru perioada aflării ultimului în concediu anual de odihnă.

A mai conchis instanța de apel că Vadim Railean la emiterea ordinului de concediere 461 EF din 31 iulie 2014 în privința lui Vitalie Gînga a semnat în numele șefului Inspectoratului Național de Investigații, reprezentând o subdiviziune subordonată Inspectoratului General al Poliției. Astfel, a considerat instanța de apel că prin prisma aplicării prevederilor art. 54 din Legea cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului în coroborare cu art. 207 Codul muncii la emiterea ordinului nr. 461 ef. din 31 iulie 2014 a fost încălcată competența în materie de aplicare a sancțiunii disciplinare – concediere din funcție în privința șefului Serviciului patrulare al secției securitate publică a Inspectoratului de Poliție Strășeni Vitalie Gînga.

Instanța de recurs constată, însă, că instanța de apel la adoptarea deciziei a interpretat eronat normele de drept material și a dat o apreciere greșită materialului probator anexat la dosar, pe când prima instanță, justificat și amplu argumentat, cu pronunțarea asupra tuturor aspectelor importante și cu trimitere la probele administrate, având în susținere cadrul legal aplicabil în speță, corect a ajuns la concluzia netemeiniciei acțiunii înaintate de Vitalie Gînga. Conform art. 53 din Legea cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului, se consideră abateri disciplinare acțiunile sau inacțiunile polițistului prin care se încalcă prevederile legii, ale altor acte normative, restricțiile și interdicțiile stabilite, clauzele contractului individual de muncă, cerințele fișei postului, prevederile Codului de etică și deontologie al polițistului.

Totodată, dispozițiile art. 54 lit. f) din Legea nr. 320 din 27 decembrie 2012 cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului, stipulează expres că comiterea de abateri disciplinare, în funcție de gravitatea lor și de gradul de vinovăție, atrage aplicarea sancțiunii disciplinare - concediere. Potrivit art. 26 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 320 din 27 decembrie 2012 cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului, polițistul își desfășoară activitatea profesională în interesul și în sprijinul persoanei, comunității și al instituțiilor statului, exclusiv pe baza și în executarea legii, fiind obligat: să respecte cu strictețe drepturile, libertățile omului și demnitatea umană, să aibă comportament demn și respectuos pentru persoane, o atitudine fermă față de cei care încalcă legile.

7 Art. 27 din Legea nr. 320 din 27 decembrie 2012 cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului, indică cert că nimeni altcineva decât persoanele împuternicite prin lege nu are dreptul să intervină în activitatea polițistului. Iar, prevederile art. 28 alin. (1) lit. g) din aceeași lege, stipulează că polițistului îi este interzis să abuzeze de calitatea oficială și să compromită, prin activitatea sa privată ori publică, prestigiul funcției sau al autorității din care face parte.

Având în susținere aceste prevederi legale, la caz, se constată că la 09 iulie 2014, la Direcția inspectare efectiv a IGP a parvenit nota informativă a șefului IP Călărași al IGF, colonel de poliție Ion Chicu, cu nr. 958, în care a fost reflectat faptul comiterii unor pretinse abuzuri din partea angajatului IP Strășeni, Vitalie Gînga, manifestate prin comportament neadecvat și implicarea în procesul de examinare și documentare de către angajații Inspectoratului de Poliție Călărași a cazului de transportare a mărfurilor, cu protejarea persoanei ce era implicată în cazul dat (f.d.32 vol. I). Fiind efectuată ancheta de serviciu, s-a constatat că la 08 iulie 2014, urmare a stopării și reținerii, în timpul efectuării măsurilor speciale în cadrul operațiunii „Motociclist”, conform dispoziției INP al IGP cu nr. 190 din 27 iunie 2014, de către angajații IP Călărași, șeful SIFE al Sil, căpitan de poliție Oleg Rău și inspectorul SSCR, locotenent-major de poliție Veaceslav Bînzari, pe str. Alexandru cel Bun din or.

Călărași, a microbuzului de model „Mercedes 212D”, n/î C ON 591, ce avea remorcă cu n/î C AR 971, care transporta o încărcătură suspectă și anume colete sigilate, căpitanul de poliție Vitalie Gînga, a intrat în incinta IP Călărași, în biroul de serviciu al locotenentului-major de poliție Veaceslav Bînzari și prezentându-se drept angajat al „Securității Interne a MAI”, arătând fugitiv legitimația de serviciu, în așa fel, încât angajații IP Călărași nu au reușit să se convingă despre veridicitatea acesteia, a început a se implica activ în examinarea cazului dat, protejându-1 pe șoferul Roman Cozlov și împiedicând chestionarea acestuia și documentarea cazului, totodată, învinuindu-i pe angajații Inspectoratului în faptul stopării ilegale a microbuzului și amenințându-i cu concedierea din Poliție pentru acțiunii ilegale de documentare a cazului dat (f. d. 37-42 vol. I). La fel, s-a stabilit că Vitalie Gînga manifesta un comportament brutal, amenințător, care a continuat și în fața Dispeceratului IP Călărași, unde a început a cere inspectorului operativ de serviciu al Serviciului de gardă al SMO, locotenent- major de poliție Serghei Rău, prezența procurorului de serviciu, fără a invoca careva motive întemeiate,

continuând comportamentul agresiv și invocând că a doua zi se va clarifica cu toți cei prezenți la sediul Inspectoratului General al Poliției în biroul de serviciu al acestuia. Mai mult decât atât, din explicațiile locotenentului de poliție Viorel Raropu rezultă că Vitalie Gînga i-a amenințat pe angajații IP Călărași cu depunerea unei plângeri privind faptul estorcării banilor de la șoferul microbuzului, afirmația nefiind însă probată. Și numai după ce a observat că este filmat cu un telefon mobil de către locotenentul de poliție Viorel Raropu, Vitalie Gînga a plecat.

În aceste împrejurări, se reține temeinicia constatării de către prima instanță a faptului că acțiunile lui Vitalie Gînga, nu reprezintă altceva decât comiterea unei încălcări grave, care a dus la discreditarea imaginei poliției, manifestate printr-un 8 comportament incompatibil cu statutul polițistului, exprimat prin imixtiunea în documentarea de către angajații IP Călărași a cazului de suspiciune în transportarea ilicită a mărfurilor de către șoferul microbuzului Roman Cozlov, abuzarea de calitatea sa oficială de șef al Serviciului patrulare al IP Strășeni, în vederea protejării persoanei implicate în acest caz, comportament agresiv și brutal față de angajații Poliției care erau în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, iar sancțiunea disciplinară aplicată este întemeiată și corespunde încălcărilor admise și gradului de vinovăție atribuit ultimului.

Instanța de recurs remarcă ca lipsită de suport probant afirmația lui Vitalie Gînga precum că constatările făcute atât în raportul anchetei de serviciu, cât și în ordinul contestat sunt de natură penală, pe când organele competente ale statului nu i-au adus învinuiri, iar comisia de anchetă nu poate substitui organul de urmărire penală și instanța de judecată. Or, prevederile art. 65 alin. (8) din Legea cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului nr. 320 din 27 decembrie 2013, cât și pct. 65 din Statutul disciplinar al polițistului, aprobat prin hotărârea Guvernului nr.502 din09 iulie 2013 indică cu cert că aplicarea sancțiunii disciplinare nu exclude răspunderea penală contravențională sau civilă.

Ca consecință, prima instanță întemeiat a conchis că nu era necesară constatarea săvârșirii faptei prejudiciabile în procedura penală, pentru ca Vitalie Gînga să fi fost sancționat disciplinar, or constatarea unei fapte penale presupune și săvârșirea abaterii disciplinare, dar nu și viceversa. Mai mult, la caz se impune precizarea în sensul că Vitalie Gînga nu este la prima abatere, astfel că la 14 mai 2014, prin ordinul IGP nr. 281 ef., acesta a fost sancționat disciplinar cu mustrare aspră, pentru neinformarea conducerii IP Strășeni despre informația obținută referitor la transportarea combustibilului fără acte de proveniență (f. d. 44), iar în virtutea pct. 80 alin. (6) din Statutul disciplinar al polițistului, aprobat prin hotărârea Guvernului nr. 502 din 09 iulie 2013, la aplicarea sancțiunii disciplinare se va ține cont de existența unor sancțiuni disciplinare aplicate anterior, care nu au fost stinse în condițiile legii.

Pe de altă parte, instanța de recurs distinge ca neîntemeiat și argumentul lui Vitalie Gînga, reținut de altfel și de instanța de apel la adoptarea deciziei recurate, precum că atât ordinul Inspectoratului General al Poliției al MAI nr. 461 ef. din 31 iulie 2014 cu privire la sancționarea disciplinară a angajatului IP Strășeni al IGP al MAI, căpitan de poliție Vitalie Gînga, cât și ordinul Inspectoratului General al Poliției al MAI nr. 468 ef. din 04 august 2014 cu privire la completarea ordinului Inspectoratului General al Poliției al MAI nr. 461 ef. din 31 iulie 2014, au fost emise cu încălcarea competenței în materie de aplicare a sancțiunii disciplinare – concediere din funcție. Astfel, se va reține că prin ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr. 130 ef.

din 25 iulie 2014, șefului Inspectoratului General al Poliției Ion Bodrug, în perioada 30 iulie 2014 – 13 august 2014 i s-a acordat concediu de odihnă anual și tot prin acest ordin, semnat de ministrul afacerilor interne, obligațiile de serviciu ale șefului Inspectoratului General al Poliției au fost încredințate colonelului de poliție Vadim 9 Railean, care deținea funcția de șef al Inspectoratului Național de Investigații al Inspectoratului General al Poliției (f. d. 45 vol. I). Este de menționat că acest ordin al Ministerului Afacerilor Interne nr. 130 ef. din 25 iulie 2014, prin care obligațiile de serviciu ale șefului Inspectoratului General al Poliției au fost încredințate colonelului de poliție Vadim Railean, care deținea funcția de șef al Inspectoratului Național de Investigații al Inspectoratului General al Poliției nu a fost contestat, acesta producând efecte juridice și fiind în vigoare până în prezent.

În alt aspect, prima instanță just a apreciat ca neîntemeiat și argumentul lui Vitalie Gînga precum că la emiterea ordinului nr. 461 ef. din 31 iulie 2014 au fost încălcate prevederile art. 86 alin. (2) al Codului muncii, or, potrivit ordinului Inspectoratului General al Poliției nr. 468 ef. din 04 august 2014 cu privire la completarea ordinului Inspectoratului General al Poliției nr. 461 din 31 iulie 2014 sancțiunea disciplinară prevăzută în pct. l al ordinului IGP nr.461 ef din 31 iulie 2014 se va aplica la data revenirii la serviciu a căpitanului de poliție Vitalie Gînga. Se va menționa că prin ordinul Inspectoratului de Poliție Strășeni nr. 37 ef.

din 01 august 2014, lui Vitalie Gînga, șef al serviciului patrulare a SSP al IP Strășeni, i-a fost acordat concediu de odihnă anual plătit de la 23 iulie 2014 până la 13 august 2014 (f. d. 10 vol. I). Iar, potrivit certificatelor medicale eliberate de către șeful Spitalului militar al MAI, anexate la dosar, Vitalie Gînga în perioada 13 august 2014 – 26 august 2014 s-a aflat în concediu medical (f. d. 27 – 28 vol. I). Așa fiind, ordinul Inspectoratului General al Poliției al MAI nr. 461 ef. din 31 iulie 2014 cu privire la sancționarea disciplinară a angajatului IP Strășeni al IGP al MAI, căpitan de poliție Vitalie Gînga și-a produs efectele la data revenirii la serviciu a lui Vitalie Gînga.

Pentru motivele expuse, având în vedere că circumstanțele pricinii au fost stabilite pe deplin de către instanțele judecătorești inferioare, nefiind necesară verificarea suplimentară a cărorva dovezi, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursurile întemeiate, care urmează a fi admise cu casarea integrală a deciziei instanței de apel și a deciziei suplimentare a instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) CPC, art. 445 alin. (3) Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție decide: Se admit recursurile declarate de către Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al Republici Moldova.

Se casează integral decizia Curții de Apel Chișinău din 23 februarie 2016 și decizia suplimentară a Curții de Apel Chișinău din 26 iulie 2016 și se menține hotărârea Judecătoriei Grigoriopol din 16 martie 2015, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Vitalie Gînga împotriva Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova cu privire la anularea ordinului 10 de concediere, restabilirea la locul de muncă, încasarea salariului pentru absența forțată de la locul de muncă și repararea prejudiciului moral. Decizia este irevocabilă. Președinte, judecătorul Iuliana Oprea Judecătorii Galina Stratulat Maria Ghervas Mariana Pitic Ala Cobăneanu 11