3ra-126/16 — Declararea nulității testamentului

Dosarul nr. 3ra-126/16 Prima instanță: judecătoria Botanica, mun.Chişinău (jud.S. Dimitriu) Instanța de apel: Curtea de Apel Chişinău (jud. V. Pruteanu, A. Gavriliţa, L. Popova) ÎNCHEIERE 27 ianuarie 2016 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului Tatiana Vieru Judecătorii: Valentina Clevadî Oleg Sternioală examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de avocatul Mihail Durnescu, în interesele executorului judecătoresc Alexandru Tcacenco, împotriva deciziei din 04 noiembrie 2015 a Curții de Apel Chişinău, adoptată în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Boris Şirco, Liubovi Şirco împotriva executorului judecătoresc Alexandru Tcacenco cu privire la accesul la informaţie, repararea prejudiciului moral, c o n s t a t ă: La data de 24 iunie 2014, Boris Şirco, Liubovi Şirco au depus cerere de chemare în judecată împotriva executorului judecătoresc Alexandru Tcacenco solicitînd obligarea executorului judecătoresc Alexandru Tcacenco să răspundă la petiţia înaintată la data de 04 iunie 2014 cu eliberarea informaţiei solicitate şi încasarea de la pîrît a cîte 5000 lei, pentru fiecare, cu titlu de prejudiciu cauzat prin inacţiunile pîrîtului.

În motivarea acţiunii, reclamanţii au invocat că la data de 04 iunie 2014, au expediat în adresa executorului judecătoresc o cerere, prin care au solicitat informaţia privind desfăşurarea executării hotărîrii nr.3-20/10 din 04 octombrie 2011 a judecătoriei Botanica. La data de 16 iunie 2014, au primit răspuns de la executorul judecătoresc Alexandru Tcacenco, care era incomplet şi nu conţinea toată informaţia solicitată, inclusiv informaţia cu privire la mersul, etapa procedurii de executare. Susţin reclamanţii că, executorul judecătoresc Alexandru Tcacenco intenţionat nu a oferit informaţia solicitată de ei, nu a răspuns la întrebările şi observaţiile înaintate, şi nu şi-a expus poziţia, pentru a-i ţine în stare de stres şi disconfort.

Consideră că, executorul judecătoresc Alexandru Tcacenco a încălcat prevederile art. 8 alin. (1), 11 lit. с) al Legii cu privire la petiţionare, nr. 190 din 19 iulie 1994, art. 5, 22 lit. g) al Legii cu privire la accesul la informaţie, nr. 982 din 11 mai 2000 şi Codul de Executare al RM. Prin încheierea din 30 iunie 2014 a judecătoriei Botanica, mun. Chişinău, s-a refuzat în primirea cererii de chemare în judecată, în conformitate cu prevederile art. 169 alin.(1) lit. a) Cod de procedură civilă. 1 Prin decizia din 28 octombrie 2014 a Curţii de Apel Chişinău s-a admis recursul declarat de către Boris Şirco şi Liubovi Şirco şi s-a casat încheierea din 30 iunie 2014 a judecătoriei Botanica, mun.Chişinău, cu restituirea pricinii în instanţa de fond, pentru examinare în fond.

Prin hotărîrea din 24 februarie 2015 a judecătoriei Botanica, mun. Chişinău, s-a admis parţial acţiunea şi s-a obligat executorul judecătoresc Alexandru Tcacenco să dea răspuns reclamanţilor la cererea din 04 iunie 2014 şi să furnizeze informaţia solicitată privind: 1) la ce etapă se află executarea titlului executoriu al Judecătoriei Botanica nr. 3-20/10 din 04 octombrie 2011; 2) cetăţeanul Vitalie Midari, care se pretinde că a instalat contorul în subsolul casei lor, a acţionat de sine stătător sau a fost împuternicit de directorul SA “Apă Canal”, sau a fost împuternicit de o altă persoană împuternicită de directorul SA “Apă Canal”; 3) să emită un răspuns la solicitarea sub nr. 2 din cererea reclamanţilor din 04 iunie 2014; s-a încasat din contul executorului judecătoresc Alexandru Tcacenco în beneficiul lui Boris Şirco prejudiciul moral cauzat în mărime de 350 lei şi în beneficiul lui Şirco Liubovi în mărime de 250 lei.

În rest, pretenţiile reclamanţilor au fost respinse. Prin decizia din 04 noiembrie 2015 a Curţii de Apel Chişinău s-a respins apelul declarat de avocatul Mihail Durnescu, în interesele executorului judecătoresc Alexandru Tcacenco şi s-a menţinut hotărîrea din 24 februarie 2015 a judecătoriei Botanica, mun.Chişinău. La data de 11 decembrie 2015, avocatul Mihail Durnescu, în interesele executorului judecătoresc Alexandru Tcacenco a declarat recurs împotriva deciziei din 04 noiembrie 2015 a Curţii de Apel Chişinău, solicitînd casarea acesteia, cu pronunţarea unei noi hotărîri de respingere a acţiunii, casarea încheierii privind respingerea cererii de obligare a intimaţilor de traducere a actelor, casarea încheierii privind respingerea cererii de traducere a actelor de către Curtea de Apel Chişinău, casarea încheierii privind respingerea cererii de recuzare, casarea poziţiei de respingere tacită în privinţa avizului consultativ.

În susţinerea recursului s-a invocat că concluziile instanţei de judecată sunt expuse într-o formă evazivă, incertă, neavînd putere de convingere, fără a fi dată o apreciere pretenţiilor. Consideră că, ingerinţa statului în activitatea profesională a executorului judecătoresc chiar şi sub protecţia unei hotărîri judecătoreşti, vine în contradicţie cu normele legale naţionale, internaţionale şi practica CEDO. Susţine că, prin respingerea cererii privind obligarea intimaţilor la traducerea cererilor, înscrisurilor prezentate şi prin respingerea cererii privind traducerea actelor de către Curtea de Apel, i-a fost îngrădit accesul la justiţie şi dreptul de a se apăra în faţa instanţei, deoarece înscrisurile urmau a fi prezentate în limba de stat, pentru a putea a se expune asupra litigiului în corespundere cu principiile procesuale, deoarece sunt greu de citit şi de neînţeles.

În opinia recurentului, respingerea cererii privind traducerea actelor din motiv că nu sunt întocmite în limba de stat, constituie un tratatment mai puţin favorabil a persoanei, bazat pe un criteriu protejat-limba, deoarece instanţa de apel urma să ofere şanse egale şi reale în accesul la justiţie a vorbitorilor de limbă română şi rusă. Menţionează că, examinarea cererii de recuzare nu a fost obiectivă, iar încheierea nu a fost motivată. 2 Afirmă că, prin respingerea solicitării avizului consultativ a Consiliului Antidiscriminare, i s-a îngrădit accesul la justiţie. Consideră că, toate deducţiile instanţei sunt făcute doar pe pretenţiile invocate de intimaţi şi nu au fost luate în considerare şi nici verificate obiecţiile sale, în raport cu circumstanţele pricinii.

Relevă că, jurisprudenţa CEDO remarcă că o decizie judecătorească motivată în baza interpretării eronate a constatărilor sale privind existenţa încălcăriii drepturilor reclamantului, poate fi apreciată ca vădit arbitară sau ca implicînd o negare a justiţiei. Conform art.434 Cod de procedură civilă, recursul împotriva deciziei se depune în termen de 2 luni de la data comunicării deciziei integrale. Decizia Curţii de Apel Chişinău a fost adoptată la 04 noiembrie 2015, iar avocatul Mihail Durnescu, în interesele executorului judecătoresc Alexandru Tcacenco, a declarat recurs la data de 11 decembrie 2015, ceea ce denotă că recursul este declarat în termen. Examinînd temeiurile recursului declarat de avocatul Mihail Durnescu, în interesele executorului judecătoresc Alexandru Tcacenco, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) şi (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) şi (4) Cod de procedură civilă. Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de avocatul Mihail Durnescu, în interesele executorului judecătoresc Alexandru Tcacenco, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) şi (4) Cod de procedură civilă. Completul constată că argumentele invocate în recurs, în esenţă sunt identice celor din cererea de apel, care au fost deja supuse examinării și aprecierii de către instanța de apel și nu urmează a fi supuse examinării în ordine de recurs.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul recurentului cu soluţia pronunţată de către instanţa de apel, însă nu relevă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Totodată, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reţine că recursul exercitat conform secțiunii II-a are caracter 3 devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) şi (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, Completul Colegiului precizează că, în contextul normelor procedurale din Secţiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanţa de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanţele de fond şi de apel. Forţa atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficienţa probelor şi concluziile făcute în urma probaţiunii sunt în afara controlului instanţei de recurs. Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanţa de recurs poate interveni în materia probaţiunii doar sub aspect procedural şi anume dacă se invocă că instanţa de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudenţa sa constantă, rezultînd din prevederile art. 6 § 1 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). În circumstanţele menţionate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a recunoaşte recursul declarat de avocatul Mihail Durnescu, în interesele executorului judecătoresc Alexandru Tcacenco, ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție, d i s p u n e : Se recunoaște inadmisibil recursul declarat de avocatul Mihail Durnescu, în interesele executorului judecătoresc Alexandru Tcacenco, împotriva deciziei din 04 noiembrie 2015 a Curții de Apel Chişinău. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului Tatiana Vieru Judecătorii Valentina Clevadî Oleg Sternioală 4