2ra-27/17 — repararea prejudiciului material si moral

2ra-27/17 — repararea prejudiciului material si moral (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

prima instanță: Iu. Hîrbu nr.2ra-27/17

instanța de apel: E. Ababei, A. Garbuz, N. Chircu

D E C I Z I E

01 februarie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Valentina Clevadî

Judecătorii Iuliana Oprea, Ion Druță, Dumitru Mardari, Galina Stratulat

examinând recursurile declarate de către avocatul Holban Ion, în interesele

lui Martîniuc Elena, și Munteanu Valentina, în pricina civilă la cererea de chemare

în judecată a lui Martîniuc Elena împotriva lui Munteanu Valentina cu privire la

repararea prejudiciului material și moral, împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din

20 septembrie 2016, prin care a fost admis apelul declarat de către Munteanu

Valentina, casată integral hotărârea Judecătoriei Telenești din 25 aprilie 2016, cu

pronunțarea unei noi hotărâri

c o n s t a t ă

La 25 februarie 2016 Martîniuc Elena a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Munteanu Valentina cu privire la repararea prejudiciului material și

moral.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, în perioada anilor 2004-2014 a

concubinat cu Gherasimenco Nicolai, locuitor al s. Brînzenii Noi r-l Telenești. În

anul 2010 ultimul a întocmit pe numele reclamantei un testament, prin care a testat

toată averea lui Martîniuc Elena.

La 21 septembrie 2014 Gherasimenco Nicolai a decedat, iar reclamanta l-a

rândul său a suportat toate cheltuielile pentru funeraliile acestuia.

La 07 noiembrie 2014 la notarul Iliescu Ludmila din or. Telenești

reclamanta a depus o cerere de acceptare a succesiunii testamentare.

În scurt timp însă a fost telefonată de o locuitoare a s. Brînzenii Noi r-l

Telenești, care a anunțat-o că fosta concubină a defunctului Gherasimenco Nicolai -

Munteanu Valentina demolează casa testată reclamantei.

Deoarece la acel moment a fost în imposibilitate de a se prezenta la fața

locului, a telefonat primarul s. Brînzenii Noi și l-a rugat să sesizeze organele

competente pentru a lua măsurile de rigoare.

A doua zi la domiciliu reclamanta a fost audiată de către un colaborator de

poliție pe marginea plângerii ei, iar la 10 noiembrie 2014 a fost întocmit și un act de

constatare în componența inginerului cadastral, secretarului primăriei și al

primarului localității, prin care s-a stabilit că casa ce a aparținut lui Gherasimenco

Nicolai a fost demolată în lipsa unei autorizații de demolare.

Munteanu Valentina a fost atrasă la răspundere contravențională în temeiul

art. 355 CC.

Susține reclamanta că, răspunderea delictuală reprezintă obligațiile în

temeiul cărora o persoană are îndatorirea de a repara prejudiciul cauzat altei

persoane, atât direct prin fapta sa sau prin omisiune.

Conform art. 1398 Cod civil, în cadrul obligațiunilor delictuale, cel care

acționează față de altul în mod ilicit, cu vinovăție este obligat să repare prejudiciul

patrimonial, iar în cazurile prevăzute de lege, și prejudiciul moral cauzat prin

acțiune sau omisiune, care prevede temeiul și condițiile generale ale răspunderii

delictuale.

Obiectul obligației delictuale reprezintă despăgubirea de ordin patrimonial

ce urmează a fi plătită de debitor persoanei vătămate, care are rolul de a restabili

drepturile patrimoniale și nepatrimoniale, cât și repararea prejudiciului nematerial

sau moral. Conținutul obligației delictuale este dreptul creditorului de a cere

repararea integrală a prejudiciului cauzat și obligația debitorului de a efectua acțiuni

pozitive în scopul reparării prejudiciului cauzat.

Temeiul răspunderii delictuale este componența delictului civil care include

următoarele elemente: prejudiciul, fapta ilicită, raportul cauzal dintre fapta ilicită și

prejudiciu, și vinovăția. Acestea sunt condițiile generale necesare pentru antrenarea

răspunderii delictuale, or la caz pârâta nemijlocit a recunoscut fapta culpabilă a

acesteia.

Răspunderea civilă delictuală are două funcții importante – cea

compensatorie, ce are menirea de a înlătura urmările, consecințele negative ce au

apărut ca urmare a acțiunilor ilicite și cauzării daunelor, restabilind pe cât este

posibil situația anterioară producerii cazului dat; educative-preventive, care

stimulează respectarea legislației, atitudinea respectuoasă și grijulie față de viața și

sănătatea persoanei fizice și de proprietatea publică și privată.

În urma celor enunțate, cere reclamanta repararea prejudiciului material

cauzat de la Munteanu Valentina în mărime de 200000 lei și a prejudiciului moral

de 10000 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Telenești din 25 aprilie 2016, acțiunea a fost

admisă parțial, fiind dispusă încasarea de la Munteanu Valentina în beneficiul lui

Martîniuc Elena a prejudiciului material de 200000 lei și prejudiciul moral de 3000

lei, iar în beneficiul statului taxa de stat de 6090 lei. În rest, acțiunea a fost respinsă.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 20 septembrie 2016, a fost admis apelul

declarat de către Munteanu Valentina, casată integral hotărârea Judecătoriei

Telenești din 25 aprilie 2016, cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere parțială a

acțiunii, fiind dispusă încasarea de la Munteanu Valentina în beneficiul lui Elena

Martîniuc a sumei de 27610 lei cu titlu de prejudiciu material, în rest acțiunea a fost

respinsă.

La 26 octombrie 2016 avocatul Holban Ion, în interesele lui Martîniuc

Elena, a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 20 septembrie

2016, prin care a cerut admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și

menținerea hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului a indicat că, instanța de apel la adoptarea deciziei a

aplicat eronat normele de drept material și procedural. Or, instanța a admis ca probă

Ordonanța Procuraturii r-lui Telenești prin care s-ar fi constatat că prejudiciul

material în urma demolării casei constituie suma de 27610 lei. Concluzia dată este

eronată, din considerentul că prin ordonanța dată a fost stabilită culpa intimatei în

comiterea delictului și nu a determinat prejudiciul material cauzat ca urmare a

acțiunilor ilicite ale contravenientei. Mai mult ca atât, existența simplului delict civil

obligă partea care l-a săvârșit de a-i recupera prejudiciul părții care a suportat

prejudiciul în așa măsură încât să fie repusă în situația anterioară producerii

delictului. Mărimea determinată de instanță de 27610 lei nu acoperă în vreun mod

valoarea casei care până la demolare era locuibilă, deci implicit instanța nu a

îndeplinit funcția compensatorie a răspunderii delictuale. Drept urmare, recurentei i-

a fost încălcat dreptul de proprietate, garantat atât prin norme naționale, cât și

internaționale.

La 28 noiembrie 2016 Munteanu Valentina a declarat recurs împotriva

deciziei instanței de apel, prin care a cerut admiterea recursului, casarea deciziei

instanței de apel în partea în care a fost dispusă încasarea prejudiciului material de

la Munteanu Valentina, cu pronunțarea unei noi hotărâri în partea dată de respingere

a acțiunii.

În motivarea recursului a indicat că, prima instanță a examinat pricina în

fond în lipsa acesteia, prin ce i-a fost încălcat grav dreptul la un proces echitabil.

Susține că deși a primit citația pentru data de 30 martie 2016, a fost în

imposibilitate de a se prezenta la ședință din cauza gravă a sănătății ei. Or, pe

marginea acestui fapt a anunțat instanța, iar drept urmare pricina a fost amânată

pentru 25 aprilie 2016. Înștiințarea pentru această din urmă dată a fost recepționată

de o nepoată a acesteia, care însă a uitat să-i înmâneze plicul. Respectiv, hotărârea a

fost pronunțată în lipsa recurentei.

Prima instanță eronat a admis ca probă devizul de cheltuieli în sumă de

200000 lei, în situația în care acesta nu a fost efectuat de un specialist licențiat și

nici nu determină materialele care au fost folosite la construcția casei din litigiu și

cantitatea acestora.

Indică că s-a aflat în relații de căsătorie cu Gherasimenco Nicolai în

perioada anilor 1970-1977, pe parcursul cărora împreună au cumpărat materiale de

construcție pentru casa din litigiu. Ulterior, Gherasimenco Nicolai s-a căsătorit cu

Gherasimenco Fenea, iar la 07 septembrie 1989 aceștia au divorțat. În toată

perioada cât aceștia au conviețuit în comun, au construit imobilul litigios, iar la

momentul desfacerii căsătoriei a fost dispusă și partajarea averii între soți, fiindu-le

atribuit câte ½ cotă-parte. Deoarece Gherasimenco Nicolai avea din ultima căsătorie

3 copii, prin hotărârea din 31 ianuarie 1989 a fost dispusă încasarea de la acesta a

pensiei pentru întreținerea copiilor minori.

Munteanu Valentina s-a reîntors la Gherasimenco Nicolai și au concubinat

în jur de 8 ani, iar deoarece ultimul avea restanțe la pensia de întreținere a copiilor

minori, recurenta a restituit lui Gherasimenco Fenea pensia datorată în contul cotei-

părți ce-i revenea din casa litigioasă.

Deci, în urma circumstanțelor enunțate, rezultă că Martîniuc Elena nu a

contribuit în vreun mod la construcția casei și nici nu a suportat careva cheltuieli.

Respectiv, aceasta este doar deținătoarea terenului aferent construcției și a temeliei

casei, pe care le-a înstrăinat fictiv lui Holban Ana, care este mama avocatului ei –

Holban Ion.

Instanța de apel la determinarea prejudiciului material eronat a invocat

Ordonanța Procuraturii r-lui Telenești din 21 decembrie 2015, în cazul în care

probele în cadrul unui proces civil se apreciază prin prisma art. 118 CPC.

Nemijlocit în cadrul urmăririi penale a fost stabilită imposibilitatea evaluării

costului construcției din lipsă în materialele cadastrale a înscrierilor recente datei la

care se solicită evaluarea, referitor la procentul de uzură, estimarea valorii de piață,

cât și lipsa imobilului în natură. Drept urmare, mărimea prejudiciului a fost

determinată în baza declarațiilor martorilor care au mărturisit că imobilul se afla

într-o stare deplorabilă, cât și a calculelor conforme procesului-verbal la fața locului

a dimensiunilor construcției și a certificatelor de cost a materialelor constatând o

valoare de 27610 lei.

Construcția litigioasă a fost incendiată anterior, respectiv nu era locuibilă,

iar defunctul a ținut în aceasta vite, păsări, porci.

Gherasimenco Nicolai nu a fost în drept de a testa toată casa intimatei, în

cazul în care acesta era proprietar doar asupra ½ cotă-parte din imobil.

Vis-a-vis de respingerea capătului de cerere privind repararea prejudiciului

moral, recurenta consideră corectă soluția instanței de apel în acest sens.

În conformitate cu art. 434 al. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2

luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Colegiul constată că, avocatul Holban Ion, în interesele lui Martîniuc Elena,

și Munteanu Valentina au declarat recursurile în termen, în cazul în care decizia

instanței de apel din 20 septembrie 2016 a fost expediată părților la 12 octombrie

2016 (f.d.97).

În conformitate cu art. 444 CPC, prezentul recurs se examinează fără

înștiințarea participanților la proces.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite

recursurile, de a casa decizia instanței de apel și a restitui pricina spre rejudecare în

instanța de apel din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, instanța, după ce judecă

recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanței de apel

și să trimită pricina spre rejudecare în instanța de apel în toate cazurile în care

eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

După cum s-a stabilit, Martîniuc Elena prin cererea de chemare în judecată

pretinde de la Munteanu Valentina la repararea prejudiciului material în mărime de

200000 lei, cauzat ca urmare a demolării casei de locuit ce i-a fost testată la 29

noiembrie 2010, precum și repararea prejudiciului moral de 10000 lei.

Prima instanță la adoptarea hotărârii din 25 aprilie 2016 a admis parțial

acțiunea și a dispus încasarea de la pârâtă a prejudiciului material de 200000 lei,

precum și a celui moral de 3000 lei. Mărimea prejudiciului material a fost apreciată

și determinată de instanță în baza declarațiilor reclamantei Martîniuc Elena și a

avocatului acesteia, precum și a devizului de cheltuieli de la f.d. 15. Totodată,

materialele cauzei atestă faptul că pricina civilă în prima instanță, dar și în instanța

de apel, a fost examinată în lipsa pârâtei Munteanu Valentina.

Instanța de apel, la rândul său, prin decizia din 20 septembrie 2016, a

adoptat o nouă hotărâre prin care a admis parțial acțiunea, dispunând încasarea de la

Munteanu Valentina în beneficiul lui Martîniuc Elena a prejudiciului material de

27610 lei, în rest a respins acțiunea. Or, instanța și-a motivat soluția de recuperare a

prejudiciului material reieșind din constatările determinate la emiterea din 21

decembrie 2015 de către Procuratura r-lui Telenești a Ordonanței de scoatere de sub

urmărire penală a lui Munteanu Valentina și de clasare a cauzei penale, în special

făcând referire la certificatele eliberate de SRL „Nicalidcon” și ÎI „Iurie Darabana”.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție consideră concluziile instanțelor inferioare ca fiind pripite și

eronate din considerentele ce urmează.

Art. 1398 Cod civil conține o normă de drept comun în materia răspunderii

civile delictuale. Or, răspunderea delictuală se naște prin încălcarea unor drepturi

absolute ale persoanei vătămate, inclusiv a dreptului de proprietate.

Temeiul răspunderii delictuale constituie componența delictului civil, care

include în sine următoarele elemente (condiții): prejudiciul, fapta ilicită, raportul

cauzal dintre faptă și prejudiciu și vinovăția, iar lipsa unei condiții exclude

răspunderea delictuală, cu excepția cazurilor expres prevăzute de lege, când

răspunderea delictuală se poate angaja și în lipsa unor condiții.

Deci, pentru survenirea răspunderii delictuale este necesară și cauzarea un

prejudiciu. În dependență de posibilitatea evaluării, cadrul legal distinge prejudiciul

moral și patrimonial.

Prin prisma art. 1398 Cod civil, în coraport cu art. 14 al. (2) Cod civil,

prejudiciul patrimonial poate apărea sub forma prejudiciului efectiv și a venitului

ratat.

În conținutul prejudiciului efectiv sunt incluse - cheltuielile pe care o

persoană lezată într-un drept le-a suportat real la momentul intentării acțiunii sau

care urmează să fie suportate la restabilirea dreptului încălcat (adică cheltuielile

suplimentare), precum și pagubele rezultate din pieirea sau deteriorarea bunurilor.

În toate cazurile însă de solicitare a reparării prejudiciului (fie efectiv, cât și

cel care urmează să fie suportat) trebuie dovedită legătura cauzală între încălcarea

(neexecutarea) obligațiilor și pagubele cauzate, precum și mărimea acestora.

Colegiul constată că, Martîniuc Elena la înaintarea acțiunii a prezentat un șir

de înscrisuri care, în opinia instanței, sunt insuficiente pentru a determina mărimea

reală a prejudiciului material cauzat pentru demolarea casei de locuit din s.

Brînzenii Noi r-l Telenești care, după cum pretinde aceasta, i-a fost testată de către

fostul ei concubin Gherasimenco Nicolai.

Astfel, adeverințele și actul de constatare de la f.d. 12-14 atestă doar faptul

că locuința defunctului Gherasimenco Nicolai a fost demolată, însă nu și determină

în vreun mod caracteristicile tehnice ale imobilului până la demolare, starea în care

era aceasta.

Și devizul de cheltuieli de la f.d. 15 este unul evaziv, în situația în care nu

este întocmit de un organ autorizat în acest sens. Bai mai mult, acesta include

lucrări și materiale necesare pentru construcția unei noi case de locuit, dar nu și face

referiri asupra costului casei demolate din litigiu.

Deși ambele instanțe au făcut referire la Ordonanța Procuraturii r-lui

Telenești din 21 decembrie 2015 de scoatere de sub urmărire penală a lui Munteanu

Valentina și de clasare a cauzei penale, nu au dat aprecierea corespunzătoare și

circumstanțelor constatate prin aceasta.

Ba mai mult, din conținutul ordonanței rezultă că au fost audiați mai mulți

martori pe marginea plângerii depuse de Martîniuc Elena, iar în cadrul procesului

civil nici unul din aceștia nu a dat careva depoziții și nici vreun demers de audiere a

acestora nu a fost formulat de părțile în proces.

Or, în conformitate cu art. 117 CPC, probe în pricinile civile sunt elementele

de fapt dobândite în modul prevăzut de lege, care servesc la constatarea

circumstanțelor ce justifică pretențiile și obiecțiile părților, precum și altor

circumstanțe importante pentru justa soluționare a pricinii. În calitate de probe în

pricini civile se admit elementele de fapt constatate din - explicațiile părților și ale

altor persoane interesate în soluționarea pricinii, din depozițiile martorilor, din

înscrisuri, probe materiale, înregistrări audio-video, din concluziile experților.

Totodată, cadrul procesual civil instituie că circumstanțele care au

importanță pentru soluționarea justă a pricinii, sunt determinate pornind de la

obiecțiile părților și a altor participanți la proces. Însă, instanța de judecată nu va

putea soluționa pricina dedusă judecății numai pe baza afirmațiilor părților, pentru

că aceștia trebuie să-și dovedească pretențiile prin probele pe care se solicită a fi

administrate de instanță, pentru ca aceasta să-și facă pe deplin convingerea asupra

litigiului respectiv.

La realizarea scopului legat de prezentarea de probe, judecătorul va ține cont

de specificul rolului său în procesul civil, bazat pe principiul contradictorialității

părților în drepturi procedurale (art.26 CPC), care le conferă dreptul de a discuta și

combate orice element de fapt sau de drept al procesului civil, indiferent dacă acesta

a fost invocat de părți sau de instanță din oficiu.

Exigența fundamentală a contradictorialității impune cerința ca nici o

măsură să nu fie ordonată de instanță înainte ca aceasta să fie pusă în discuția

contradictorie a părților, ci trebuie să asigure părților posibilitatea de a-și susține și

argumenta cererile, de a invoca probe, de a combate dovezile solicitate de adversari,

de a ridica și combate excepțiile de procedură. De altfel, contradictorialitatea oferă

optime posibilități pentru aflarea adevărului și reprezintă în același timp o garanție a

realizării dreptului la apărare și a egalității părților în fața autorităților judecătorești.

Sarcina probației revine părților, însă în cazul în care probele prezentate nu

sunt suficiente întru confirmarea pretențiilor reclamantului sau obiecțiile pârâtului,

nu conțin date suficiente care ar infirma pretențiile reclamantului, în raport cu

normele de drept material ce urmează a fi aplicate, instanța judecătorească

(judecătorul), în conformitate cu art.118 alin.(5) CPC, este în drept să propună

părților și altor participanți la proces, după caz, să prezinte probe suplimentare și să

dovedească faptele ce constituie obiectul probațiunii pentru a se convinge de

veridicitatea lor.

În circumstanțele enunțate, având în vedere că pentru survenirea răspunderii

delictuale este necesară și cauzarea un prejudiciu (inclusiv patrimonial), cadrul legal

civil instituie obligația părții reclamante de a proba mărimea acestuia, iar norma

procesual civilă instituie obligația probațiunii în judecată pentru fiecare parte în

proces, care în cumul sunt apreciate de instanță la adoptarea hotărârii.

Colegiul însă atestă că înscrisurile administrate de Martîniuc Elena sunt

insuficiente pentru a determina mărimea prejudiciului material cauzat ei, iar soluția

instanței de apel este una pripită și nu este bazată pe o cercetare multiaspectuală.

La rejudecare instanța urmează să asigure prezența ambelor părți, pentru a

garanta acestora dreptul la un proces echitabil. Or, din materialele cauzei rezultă că

Munteanu Valentina nu a participat la nici o ședință de judecată și deci, nu a dat

careva explicații pe marginea litigiului dat.

Urmează a fi verificate și constatările indicate în Ordonanța Procuraturii r-

lui Telenești din 21 decembrie 2015 asupra existenței hotărârii Judecătoriei

Telenești din 07 septembrie 1989 de partajare a averii între foștii soți Gherasimenco

Nicolai și Gherasimenco Fenea, printre care și a casei demolate din litigiu.

Totodată, instanța urmează să dea aprecierea cuvenită și temeiniciei acțiunii

formulate, în cazul în care Martîniuc Elena, potrivit certificatului de moștenitor

testamentar din 06 iunie 2015, a succedat după decesul lui Gherasimenco Nicolai

doar dreptul asupra lotului de teren pentru construcție din s. Brînzenii Noi r-l

Telenești (f.d. 11).

Deci, împrejurările menționate mai sus au fost lăsate fără apreciere de

instanțele inferioare, pe când urmau a fi analizate în cumul cu alte probe materiale,

întru judecarea justă a raportului juridic apărut în speță.

Având în vedere că art. 445 al. (1) lit. c1) CPC prevede exhaustiv cazurile în

care instanța de recurs poate restitui pricina spre rejudecare în prima instanță și

deoarece erorile judiciare enunțate nu cad sub incidența acestei norme procesuale,

se impune casarea deciziei Curții de Apel Bălți din 20 septembrie 2016, cu

remiterea pricinii la rejudecare în instanța de apel.

La judecarea pricinii, instanța de apel urmează să țină cont de cele

menționate, creând condiții obiective și reale participanților la proces și judecând

pricina, să emită o decizie întemeiată și legală.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c), art. 445 alin. (3) CPC, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție,

decide:

Se admit recursurile declarate de către avocatul Holban Ion, în interesele lui

Martîniuc Elena, și Munteanu Valentina.

Se casează integral decizia Curții de Apel Bălți din 20 septembrie 2016, în

pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Martîniuc Elena împotriva lui

Munteanu Valentina cu privire la repararea prejudiciului material și moral, cu

restituirea pricinii pentru rejudecare la Curtea de Apel Bălți, în alt complet de

judecători.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Valentina Clevadî

Judecătorii Iuliana Oprea

Ion Druță

Dumitru Mardari

Galina Stratulat