2ra-162/16 — Încasarea prejudiciului

Dosarul nr. 2ra-162/16 Prima instanță: judecătoria Soroca (jud.D. Gherman) Instanța de apel: Curtea de Apel Bălţi (jud. Iu. Grosu, A. Corcenco, D. Corolevschi) ÎNCHEIERE 20 ianuarie 2016 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului Tatiana Vieru Judecătorii: Valentina Clevadî Oleg Sternioală examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Oleg Covali împotriva deciziei din 01 octombrie 2015 a Curții de Apel Bălţi, adoptată în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Oleg Covali împotriva lui Vitalie Conea cu privire la încasarea prejudiciului material, c o n s t a t ă: La data de 27 februarie 2015, Oleg Covali a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Vitalie Conea solicitînd încasarea prejudiciului cauzat în mărime de 5119 lei şi cheltuielile de judecată.

În motivarea acţiunii, reclamantul a invocat că la data de 14 decembrie 2014 ora 21.00, aflându-se în automobilul de model „Wolksvagen Cady”, cu numărul de înmatriculare SRBN 113, în faţa parcării din or.Soroca, str. Ştefan cel Mare, a auzit în spatele său sunete cauzate de o accelerare rapidă şi continuă al anvelopelor unui automobil şi, practic, în acel moment a simţit cum careva obiecte au lovit geamul uşii din spatele automobilului său. Menţionează că, la examinarea geamului din spate, după zgomotul produs, a observat că a fost deteriorat de o piatră care a fost aruncată de sub roţile automobilului, care accelerase rapid în continuu în spatele unităţi transport. Deoarece a observat direcţia de deplasare a automobilului în cauză, s-a deplasat după el şi a observat unitatea de transport de model „BMW” cu numărul de înmatriculare SRVT 001, care era parcată.

Susţine că, după ce a stabilit proprietarul automobilului, i-а explicat cele petrecute şi a solicitat achitarea costului geamului deteriorat, însă acesta nu a dorit să achite dauna cauzată. Indică că, s-a adresat IP Soroca, care au acumulat materialul respectiv, au audiat explicaţiile părţilor şi a doi martori oculari care au văzut cele întâmplate. Colaboratorii IP Soroca au constatat că la volanul automobilului de model „BMW” se afla pîrîtul Vitalie Conea. Martorii Artiom Cociorva şi Andrei Caipan, fiind în apropierea locului unde s-a produs incidentul, au explicat că automobilul de model „BMW” a atras atenţia prin faptul că îndeplinea o manevră de deplasare pe osie şi 1 ca rezultat producea un zgomot cu anvelopele pe drum.

Consideră că, manevra intenţionată şi iresponsabilă, practicată de către pîrît era una periculoasă atît pentru bunurile din apropiere, cît şi pentru pietoni. La data de 06 aprilie 2015, reclamantul Oleg Covali, în cadrul şedinţei de judecată, şi-a modificat pretenţiile, prin micşorarea cuantumului prejudiciului, solicitînd încasarea sumei de 4913 lei şi cheltuielile de judecată în mărime de 194 lei. Prin hotărîrea din 06 aprilie 2015 a judecătoriei Soroca s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de Oleg Covali şi s-a încasat din contul lui Vitalie Conea prejudiciul material în mărime de 4913 lei şi cheltuielile de judecată în mărime de 194 lei.

Prin decizia din 01 octombrie 2015 a Curţii de Apel Bălţi s-a admis apelul depus de Vitalie Conea şi s-a casat integral hotărârea din 06 aprilie 2015 a judecătoriei Soroca şi s-a pronunţat o nouă hotărîre, prin care s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de Oleg Covali împotriva lui Vitalie Conea cu privire la încasarea prejudiciului material. La data de 30 noiembrie 2015, Oleg Covali a declarat recurs împotriva deciziei din 01 octombrie 2015 a Curţii de Apel Bălţi, solicitînd casarea acesteia, cu menţinerea hotărîrii primei instanţe. În susţinerea recursului s-a invocat că instanţa de apel a negat complect dovezile prezentate şi materialele dosarului, inclusiv materialul acumulat de către Inspectoratul de Poliţie Soroca, care în opinia sa, confirmă vinovăţia pîrîtului.

Consideră că, instanţa de apel neîntemeiat a casat hotărârea primei instanţe, deoarece ultima corect a apreciat atît probele prezentate de către el, cît şi probele acumulate de către Inspectoratul de Poliţie Soroca şi a emis o hotărâre justă de încasare a prejudiciului cauzat. Conform art.434 Cod de procedură civilă, recursul împotriva deciziei se depune în termen de 2 luni de la data comunicării deciziei integrale. Decizia Curtii de Apel Bălţi a fost adoptată la 01 octombrie 2015, iar Oleg Covali a declarat recurs la 30 noiembrie 2015, ceea ce denotă că recursul este declarat în termen. Examinînd temeiurile recursului declarat de Oleg Covali în raport cu materialele pricinii şi normele de drept material şi procedural aplicate speţei date, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) şi (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul 2 în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) şi (4) Cod de procedură civilă. Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de Oleg Covali nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) şi (4) Cod de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul recurentului cu soluţia pronunţată de către instanţa de apel, însă nu relevă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reţine că recursul exercitat conform secțiunii II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) şi (4) Cod de procedură civilă. În această ordine de idei, Completul Colegiului precizează că, în contextul normelor procedurale din Secţiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanţa de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanţele de fond şi de apel.

Forţa atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficienţa probelor şi concluziile făcute în urma probaţiunii sunt în afara controlului instanţei de recurs. Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanţa de recurs poate interveni în materia probaţiunii doar sub aspect procedural şi anume dacă se invocă că instanţa de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudenţa sa constantă, rezultînd din prevederile art. 6 § 1 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). În circumstanţele menţionate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a recunoaşte recursul declarat de Oleg Covali ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, 3 completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție, d i s p u n e : Se recunoaște inadmisibil recursul declarat de Oleg Covali împotriva deciziei din 01 octombrie 2015 a Curții de Apel Bălţi. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului Tatiana Vieru Judecători: Valentina Clevadî Oleg Sternioală 4