2ra-1803/17 — repararea prejudiciului material și moral

prima instanță: Judecătoria Șoldănești dosarul nr. 2ra-1803/17 Judecător: E. Lavciuc instanța de apel: Curtea de Apel Bălți Judecători: I. Grosu, A. Corcenco, D. Corolevschi Î N C H E I E R E 08 noiembrie 2017 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecător Ala Cobăneanu judecători Ion Druță, Iuliana Oprea examinând admisibilitatea recursului declarat de Cerneanu (Gavrilița) Elena, prin intermediul reprezentantului, avocatul Isiumbeli Valeriu, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Popușoi Anatolie și Popușoi Serghei împotriva Elenei Gavrilița privind repararea prejudiciului material și moral, împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 01 septembrie 2016, prin care s-a admis apelul declarat de Gavrilița Elena, s-a casat hotărârea Judecătoriei Șoldănești din 05 mai 2016 în partea prejudiciului moral și în această parte s-a emis o nouă hotărâre de respingere a acestei pretenții, cu menținerea în rest a hotărârii contestate în partea prejudiciului material, c o n s t a t ă : La 02 decembrie 2015, Popușoi Anatolie și Popușoi Serghei s-au adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Elenei Gavrilița privind repararea prejudiciului material și moral.

În motivarea acțiunii reclamanții au indicat că, în urma unei plângeri calomnioase depuse de către pârâtă împotriva lor, precum și în urma cercetărilor efectuate de către Inspectoratul de Poliție Șoldănești, ca organ constatator, la 10 mai 2014, le-au fost întocmite procese-verbale contravenționale în temeiul art.104 Cod contravențional (distrugerea anvelopelor de la automobilul pârâtei), cu aplicarea unei sancțiuni sub formă de amendă în mărime de 30 unități convenționale, ceea ce constituie suma de 600 lei pentru fiecare. 1 Ulterior, nefiind de acord cu procesele-verbale contravenționale, le-au contestat în instanța de judecată, iar ca rezultat, acestea au fost anulate din motivul lipsei faptei contravenționale în acțiunile lor.

Menționează reclamanții că, hotărârea respectivă nu a fost contestată de către pârâtă, care se considera drept victimă, ceea ce dă dovadă că aceasta cunoștea cu certitudine despre faptul că plângerea depusă la Inspectoratul de Poliție Șoldănești, a fost o calomnie. Reclamanții susțin că în rezultatul acțiunilor ilegale ale pârâtei, au suportat cheltuieli în mărime de 4 676 lei, care s-au format din cheltuieli de deplasare la organele de urmărire penală în mărime de 345 lei (câte 172,5 lei fiecare) și pentru serviciile avocatului câte 1 600 lei fiecare (total 3200 lei). La rândul său, reclamantul Popușoi Anatolie, menționează că din cauza emoțiilor din motivul învinuirii pe nedrept, a avut hipertensiune, fiind nevoit să primească tratament la prescripția medicului în mărime de 1 131 lei.

Au mai indicat reclamanții că, în perioada de timp februarie 2014 - mai 2014, au pierdut din timp în legătură cu prezentarea la organele de urmărire penală, instanțele de judecată, în vederea restabilirii onoarei, demnității și dovedirii nevinovăției lor, suportând în felul acesta emoții negative sub formă de retrăiri, nervozitate și disconfort, anume din motiv că pârâta a avut intenția directă de a-i defăima. Consideră acțiunile pârâtei înjositoare, în urma cărora au suferit rușine în fața comunității, toate acestea făcându-i să sufere psihic, fapt pentru care în opinia lor, pârâta ar trebui să-i despăgubească și moral.

Solicită reclamanții, încasarea din contul Elenei Gavrilița în beneficiul lui Popușoi Serghei prejudiciul material în mărime de 1 772 lei, ce rezultă din serviciile pentru avocat, costul pentru deplasări la organele de urmărire penală și instanțele de judecată și, în beneficiul lui Popușoi Anatolie, prejudiciul material în mărime de 2 903,5 lei, ce rezultă din serviciile pentru avocat, costul pentru deplasări la organele de urmărire penală, instanțele de judecată și tratamentele medicale, precum și încasarea în beneficiul fiecăruia câte 10 000 lei, cu titlu de prejudiciu moral. Prin hotărârea Judecătoriei Șoldănești din 05 mai 2016 acțiunea a fost admisă parțial, fiind încasat de la Gavrilița Elena în beneficiul lui Popușoi Anatolie prejudiciul material în mărime de 2903, 50 lei, prejudiciul moral în mărime de 2000 lei și cheltuielile de judecată în mărime de 2540 lei, iar în total suma de 7443, 50 lei.

S-a încasat de la Gavrilița Elena în beneficiul lui Popușoi Serghei prejudiciul material în mărime de 1772, 50 lei, prejudiciul moral în mărime de 1000 lei și cheltuielile de judecată în mărime de 2540 le, iar în total suma de 5312, 50 lei. În rest, pretențiile lui Popușoi Anatolie și Popușoi Serghei s-au respins ca neîntemeiate. S-a încasat de la Gavrilița Elena în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 386, 68 lei și cheltuielile suportate de instanță în mărime de 35, 25 lei. Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, Gavrilița Elena a contestat-o cu apel. 2 Prin decizia Curții de Apel Bălți din 01 septembrie 2016, s-a admis apelul declarat de Gavrilița Elena, s-a casat hotărârea Judecătoriei Șoldănești din 05 mai 2016 în partea prejudiciului moral și în această parte s-a emis o nouă hotărâre de respingere a acestei pretenții, cu menținerea în rest a hotărârii contestate în partea prejudiciului material.

S-a încasat de la Gavrilița Elena în beneficiul lui Popușoi Anatolie și Popușoi Serghei cheltuielile pentru serviciile de asistență juridică suportate în cadrul judecării pricinii în instanța de apel în sumă de 400 lei. La 23 noiembrie 2016, Popușoi Anatolie și Popușoi Serghei prin intermediul reprezentantului, avocatul Lefter Stela, au declarat recurs, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe. Prin încheierea Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție din 12 aprilie 2017, recursul declarat de Popușoi Anatolie și Popușoi Serghei prin intermediul reprezentantului, avocatul Lefter Stela, a fost considerat inadmisibil.

La 17 iulie 2017, Cerneanu (Gavrilița) Elena, prin intermediul reprezentantului, avocatul Isiumbeli Valeriu, a declarat recurs, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe, în partea admiterii pretențiilor, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii. În susținerea recursului s-a invocat dezacordul cu hotărârile judecătorești în partea contestată, considerându-le neîntemeiate și ilegale prin faptul că au fost emise cu încălcarea și aplicarea eronată a normelor de drept material și procedural. Susține că, pe parcursul examinării cauzei, nu a fost stabilite circumstanțele ce ar servi temei de atragere la răspundere civilă a Elenei Cerneanu în baza art. 14 și art. 1398 din Codul civil.

Remarcă că, instanțele de judecată urmau să emită încheiere de încetare a procesului conform art. 265 lit. a) CPC, dat fiind că pricina nu urmează să fie judecată în procedură civilă. La fel, se indică că, atât prima instanță, cât și instanța de apel, au examinat cauza în lipsa Elenei Gavrilița, care nu a fost legal citată. Printr-o altă critică se arată că ambele instanțe de judecată au încasat prejudiciul de la Gavrilița Elena, pe când, până la adoptarea hotărârii aceasta deja era Cerneanu Elena, în consecință hotărârile fiind emise față de o persoană care nu mai există. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele cauzei rezultă că copia deciziei instanței de apel din 01 septembrie 2016 a fost expediată în adresa părților la 27 septembrie 2016, fapt confirmat prin scrisoarea de însoțire cu nr. 18902 (f.d. 105). Totodată, completul reține că, careva date privind recepționarea deciziei de către recurentă la materialele dosarului nu există. Astfel, recursul declarat de Cerneanu (Gavrilița) Elena la 17 iulie 2017, se consideră depus în termen. 3 La 01 septembrie 2017, în conformitate cu art. 439 alin. (2) CPC, în adresa intimaților a fost expediată copia recursului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței. Intimații, Popușoi Anatolie și Popușoi Serghei nu și-au valorificat dreptul procedural respectiv și nu au depus referință în termenul stabilit.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că, recursul declarat de Cerneanu (Gavrilița) Elena, prin intermediul reprezentantului, avocatul Isiumbeli Valeriu, urmează a fi declarat inadmisibil, din următoarele considerente. În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) CPC, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

În conformitate cu art. 432 alin. (3) CPC, se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Alin. (4) al articolului menționat prevede că, săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Cerneanu (Gavrilița) Elena, este declarativ și nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC, care să justifice afirmația de ilegalitate a deciziei instanței de apel.

4 Călăuzindu-se de prevederile art. 440 CPC, completul a constatat existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 CPC și anume lit. a), care expres prevede că cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4). În cazul de față, argumentele invocate de către recurentă în cererea de recurs nu se încadrează în limitele stabilite de norma indicată, nefiind posibilă determinarea aspectului de legalitate al deciziei instanței de apel ce urmează a fi supus controlului judiciar. Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Completul reiterează și faptul că, recursul trebuie să fie unul "efectiv", atât în practică, cât și în drept. Un astfel de recurs este cerut pentru pretențiile care pot fi considerate ca fiind „serioase și legitime” conform Convenției (a se vedea Mitropolia Basarabiei și alții vs. Moldova, nr.45701/99, §137, ECHR 2001-XII). În același timp, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Asito vs Republica Moldova, 10 iulie 2001, Meyer vs Germania, 22 martie 2016 ), însă în recursul declarat asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, reieșind din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Cerneanu (Gavrilița) Elena, prin intermediul reprezentantului, avocatul Isiumbeli Valeriu, ca inadmisibil. În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Recursul declarat de Cerneanu (Gavrilița) Elena, prin intermediul reprezentantului, avocatul Isiumbeli Valeriu, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecător Ala Cobăneanu judecători Ion Druță Iuliana Oprea 5