2ra-1803/17 — repararea prejudiciului material și moral

prima instanță: Judecătoria Șoldănești dosarul nr. 2ra-1803/17

Judecător: E. Lavciuc

instanța de apel: Curtea de Apel Bălți

Judecători: I. Grosu, A. Corcenco, D. Corolevschi

Î N C H E I E R E

08 noiembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecător Ala Cobăneanu

judecători Ion Druță, Iuliana Oprea

examinând admisibilitatea recursului declarat de Cerneanu (Gavrilița) Elena,

prin intermediul reprezentantului, avocatul Isiumbeli Valeriu,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Popușoi Anatolie și

Popușoi Serghei împotriva Elenei Gavrilița privind repararea prejudiciului material și

moral,

împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 01 septembrie 2016, prin care s-a

admis apelul declarat de Gavrilița Elena, s-a casat hotărârea Judecătoriei Șoldănești

din 05 mai 2016 în partea prejudiciului moral și în această parte s-a emis o nouă

hotărâre de respingere a acestei pretenții, cu menținerea în rest a hotărârii contestate

în partea prejudiciului material,

c o n s t a t ă :

La 02 decembrie 2015, Popușoi Anatolie și Popușoi Serghei s-au adresat cu

cerere de chemare în judecată împotriva Elenei Gavrilița privind repararea

prejudiciului material și moral.

În motivarea acțiunii reclamanții au indicat că, în urma unei plângeri

calomnioase depuse de către pârâtă împotriva lor, precum și în urma cercetărilor

efectuate de către Inspectoratul de Poliție Șoldănești, ca organ constatator, la 10 mai

2014, le-au fost întocmite procese-verbale contravenționale în temeiul art.104 Cod

contravențional (distrugerea anvelopelor de la automobilul pârâtei), cu aplicarea unei

sancțiuni sub formă de amendă în mărime de 30 unități convenționale, ceea ce

constituie suma de 600 lei pentru fiecare.

1

Ulterior, nefiind de acord cu procesele-verbale contravenționale, le-au contestat

în instanța de judecată, iar ca rezultat, acestea au fost anulate din motivul lipsei faptei

contravenționale în acțiunile lor.

Menționează reclamanții că, hotărârea respectivă nu a fost contestată de către

pârâtă, care se considera drept victimă, ceea ce dă dovadă că aceasta cunoștea cu

certitudine despre faptul că plângerea depusă la Inspectoratul de Poliție Șoldănești, a

fost o calomnie.

Reclamanții susțin că în rezultatul acțiunilor ilegale ale pârâtei, au suportat

cheltuieli în mărime de 4 676 lei, care s-au format din cheltuieli de deplasare la

organele de urmărire penală în mărime de 345 lei (câte 172,5 lei fiecare) și pentru

serviciile avocatului câte 1 600 lei fiecare (total 3200 lei).

La rândul său, reclamantul Popușoi Anatolie, menționează că din cauza emoțiilor

din motivul învinuirii pe nedrept, a avut hipertensiune, fiind nevoit să primească

tratament la prescripția medicului în mărime de 1 131 lei.

Au mai indicat reclamanții că, în perioada de timp februarie 2014 - mai 2014, au

pierdut din timp în legătură cu prezentarea la organele de urmărire penală, instanțele

de judecată, în vederea restabilirii onoarei, demnității și dovedirii nevinovăției lor,

suportând în felul acesta emoții negative sub formă de retrăiri, nervozitate și

disconfort, anume din motiv că pârâta a avut intenția directă de a-i defăima.

Consideră acțiunile pârâtei înjositoare, în urma cărora au suferit rușine în fața

comunității, toate acestea făcându-i să sufere psihic, fapt pentru care în opinia lor,

pârâta ar trebui să-i despăgubească și moral.

Solicită reclamanții, încasarea din contul Elenei Gavrilița în beneficiul lui

Popușoi Serghei prejudiciul material în mărime de 1 772 lei, ce rezultă din serviciile

pentru avocat, costul pentru deplasări la organele de urmărire penală și instanțele de

judecată și, în beneficiul lui Popușoi Anatolie, prejudiciul material în mărime de 2

903,5 lei, ce rezultă din serviciile pentru avocat, costul pentru deplasări la organele de

urmărire penală, instanțele de judecată și tratamentele medicale, precum și încasarea

în beneficiul fiecăruia câte 10 000 lei, cu titlu de prejudiciu moral.

Prin hotărârea Judecătoriei Șoldănești din 05 mai 2016 acțiunea a fost admisă

parțial, fiind încasat de la Gavrilița Elena în beneficiul lui Popușoi Anatolie

prejudiciul material în mărime de 2903, 50 lei, prejudiciul moral în mărime de 2000

lei și cheltuielile de judecată în mărime de 2540 lei, iar în total suma de 7443, 50 lei.

S-a încasat de la Gavrilița Elena în beneficiul lui Popușoi Serghei prejudiciul material

în mărime de 1772, 50 lei, prejudiciul moral în mărime de 1000 lei și cheltuielile de

judecată în mărime de 2540 le, iar în total suma de 5312, 50 lei. În rest, pretențiile lui

Popușoi Anatolie și Popușoi Serghei s-au respins ca neîntemeiate. S-a încasat de la

Gavrilița Elena în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 386, 68 lei și

cheltuielile suportate de instanță în mărime de 35, 25 lei.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, Gavrilița Elena a contestat-o cu

apel.

2

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 01 septembrie 2016, s-a admis apelul

declarat de Gavrilița Elena, s-a casat hotărârea Judecătoriei Șoldănești din 05 mai

2016 în partea prejudiciului moral și în această parte s-a emis o nouă hotărâre de

respingere a acestei pretenții, cu menținerea în rest a hotărârii contestate în partea

prejudiciului material. S-a încasat de la Gavrilița Elena în beneficiul lui Popușoi

Anatolie și Popușoi Serghei cheltuielile pentru serviciile de asistență juridică

suportate în cadrul judecării pricinii în instanța de apel în sumă de 400 lei.

La 23 noiembrie 2016, Popușoi Anatolie și Popușoi Serghei prin intermediul

reprezentantului, avocatul Lefter Stela, au declarat recurs, solicitând admiterea

recursului, casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe.

Prin încheierea Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție din 12 aprilie 2017, recursul declarat de Popușoi Anatolie

și Popușoi Serghei prin intermediul reprezentantului, avocatul Lefter Stela, a fost

considerat inadmisibil.

La 17 iulie 2017, Cerneanu (Gavrilița) Elena, prin intermediul reprezentantului,

avocatul Isiumbeli Valeriu, a declarat recurs, solicitând admiterea recursului, casarea

deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe, în partea admiterii pretențiilor,

cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.

În susținerea recursului s-a invocat dezacordul cu hotărârile judecătorești în

partea contestată, considerându-le neîntemeiate și ilegale prin faptul că au fost emise

cu încălcarea și aplicarea eronată a normelor de drept material și procedural.

Susține că, pe parcursul examinării cauzei, nu a fost stabilite circumstanțele ce ar

servi temei de atragere la răspundere civilă a Elenei Cerneanu în baza art. 14 și art.

1398 din Codul civil.

Remarcă că, instanțele de judecată urmau să emită încheiere de încetare a

procesului conform art. 265 lit. a) CPC, dat fiind că pricina nu urmează să fie

judecată în procedură civilă.

La fel, se indică că, atât prima instanță, cât și instanța de apel, au examinat cauza

în lipsa Elenei Gavrilița, care nu a fost legal citată.

Printr-o altă critică se arată că ambele instanțe de judecată au încasat prejudiciul

de la Gavrilița Elena, pe când, până la adoptarea hotărârii aceasta deja era Cerneanu

Elena, în consecință hotărârile fiind emise față de o persoană care nu mai există.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni

de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele cauzei rezultă că copia deciziei instanței de apel din 01

septembrie 2016 a fost expediată în adresa părților la 27 septembrie 2016, fapt

confirmat prin scrisoarea de însoțire cu nr. 18902 (f.d. 105). Totodată, completul

reține că, careva date privind recepționarea deciziei de către recurentă la materialele

dosarului nu există.

Astfel, recursul declarat de Cerneanu (Gavrilița) Elena la 17 iulie 2017, se

consideră depus în termen.

3

La 01 septembrie 2017, în conformitate cu art. 439 alin. (2) CPC, în adresa

intimaților a fost expediată copia recursului, cu înștiințarea despre necesitatea

depunerii obligatorii a referinței.

Intimații, Popușoi Anatolie și Popușoi Serghei nu și-au valorificat dreptul

procedural respectiv și nu au depus referință în termenul stabilit.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia că, recursul declarat de Cerneanu (Gavrilița) Elena, prin

intermediul reprezentantului, avocatul Isiumbeli Valeriu, urmează a fi declarat

inadmisibil, din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la

proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) CPC, se consideră că normele de drept

material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească:

nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu trebuia să fie

aplicată; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau

analogia dreptului.

În conformitate cu art. 432 alin. (3) CPC, se consideră că normele de drept

procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: pricina a fost judecată

de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; pricina a fost

judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și

ora ședinței de judecată; în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba

de desfășurare a procesului; instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane

care nu au fost implicate în proces; în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de

judecată; hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Alin. (4) al articolului menționat prevede că, săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau

în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin. (2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Cerneanu (Gavrilița) Elena, este

declarativ și nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4)

CPC, care să justifice afirmația de ilegalitate a deciziei instanței de apel.

4

Călăuzindu-se de prevederile art. 440 CPC, completul a constatat existența unuia

din temeiurile prevăzute la art. 433 CPC și anume lit. a), care expres prevede că

cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează

în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4).

În cazul de față, argumentele invocate de către recurentă în cererea de recurs nu

se încadrează în limitele stabilite de norma indicată, nefiind posibilă determinarea

aspectului de legalitate al deciziei instanței de apel ce urmează a fi supus controlului

judiciar.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Completul reiterează și faptul că, recursul trebuie să fie unul "efectiv", atât în

practică, cât și în drept. Un astfel de recurs este cerut pentru pretențiile care pot fi

considerate ca fiind „serioase și legitime” conform Convenției (a se vedea Mitropolia

Basarabiei și alții vs. Moldova, nr.45701/99, §137, ECHR 2001-XII). În același timp,

conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile

să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede

puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Asito vs Republica

Moldova, 10 iulie 2001, Meyer vs Germania, 22 martie 2016 ), însă în recursul

declarat asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, reieșind din considerentele menționate, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a considera recursul declarat de Cerneanu (Gavrilița) Elena, prin

intermediul reprezentantului, avocatul Isiumbeli Valeriu, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul declarat de Cerneanu (Gavrilița) Elena, prin intermediul

reprezentantului, avocatul Isiumbeli Valeriu, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecător Ala Cobăneanu

judecători Ion Druță

Iuliana Oprea

5