3ra-42/16 — Anularea actului administrativ

Judecătoria Rîşcani Dosarul nr.3ra-42/16 Mun. Chişinău Chişinău Judecător: Gh. Bîrnaz Curtea de Apel Chişinău Judecători: V. Pruteanu, A. Gavriliţa, L. Popova Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie ÎNCHEIERE 20 ianuarie 2016 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii: Dumitru Mardari, Iuliana Oprea soluţionând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Inspectoratul Fiscal de Stat mun. Chişinău, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată ”Ghimnic” împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat mun.

Chişinău privind anularea actului administrativ, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 28 octombrie 2015, CONSTATĂ : La 22 aprilie 2013, reclamantul SRL”Ghimnic” a depus cerere de chemare în judecată în ordine contenciosului administrativ împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat mun. Chişinău privind anularea actului administrativ. În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că, la data de 16 ianuarie 2013 Inspectoratul Fiscal de Stat mun. Chişinău a întocmit actul de control, constatând că SRL „Ghimnic” a încălcat prevederile art. 8(2) lit. c), 102(1), (6), 117(2), 187(5) Codului Fiscal. Prin decizia nr. 486/p/l din 14.02.2013, întocmită în baza actului de control nr. 3-509705 din 16.01.2013, s-a decis de a încasa de la SRL”Ghimnic” la bugetul de stat taxa pe valoare adăugată în sumă de 35 537 lei, majorări de întârziere şi amenzi în sumă de 1 791 lei, 10 661 lei şi 200 lei.

Nefiind de acord cu deciziei menţionată, reclamantul a depus cerere prealabilă la 21.03.2013, care prin decizia nr. 318 din 19.04.2013 a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. Consideră reclamantul că actele emise sunt ilegale şi solicită anularea deciziei nr. 486/p/l din 14.02.2013. Prin cererea de concretizare a pretenţiilor, reclamantul a solicitat restituirea sumelor încasate în baza deciziei nr. 486/p/l din 14.02.2013, emise de către IFS mun. Chişinău, în valoare de 55 771,59 lei. 1 Prin hotărîrea judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 22 aprilie 2015 acţiunea a fost admisă parţial. S-a dispus anularea deciziei Inspectoratului Fiscal de Stat mun.

Chişinău nr. 486/p/l din 14.02.2013 în partea încasării de la SRL”Ghimnic” la buget a sumei de 35 537 lei, TVA aferentă bugetului, care a fost achitată, majorarea de întârziere în suma de 1 791 lei, amenda pentru încălcarea legislaţiei fiscale în mărime de 10 661 lei, amenda pentru încălcarea legislaţiei fiscale în mărime de 200 lei. S-a dispus a restitui mijloacele băneşti încasate de la SRL”Ghimnic” în baza deciziei Inspectoratului Fiscal de Stat mun. Chişinău nr. 486/p/l din 14.02.2013, în suma totală de 55 771,59 lei. La 04.05.2015 şi la 17.06.2015 Inspectoratul Fiscal de Stat mun. Chişinău a declarat apel împotriva hotărârii primei instanţe, cerând admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanţe cu emiterea unei noi hotărâri prin care acţiunea înaintată să fie respinsă integral.

În motivarea apelului a indicat că, prima instanţă la adoptarea hotărîrii nu a constatat şi nu a elucidat pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii în fond, concluziile expuse în hotărîre sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii, cît şi au fost încălcate şi aplicate eronat normele de drept procedural. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 28 octombrie 2015 s-a respins apelul declarat de către Inspectoratul Fiscal de Stat mun. Chişinău ca fiind neîntemeiat şi s-a menţinut hotărârea Judecătoriei Râşcani, mun. Chişinău din 22 aprilie 2015. Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a conchis că motivele invocate de apelant nu şi-au găsit reflectare de fapt în probele acumulate la materialele dosarului, argumentele formulate în cererea de apel sunt neîntemeiate.

Totodată, instanţa de apel a indicat că, prima instanţă a dat o apreciare obiectivă şi justă probelor administrate, a constatat şi elucidat pe deplin toate circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii şi corect a aplicat normele de drept material şi procedural şi în consecinţă a adoptat o hotărîre legală şi întemeiată. Nefiind de acord cu decizia instanţei de apel Inspectoratul Fiscal de Stat mun. Chişinău a declarat recurs prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei Curţii de Apel Chişinău din 28.10.2015 şi a hotărârii Judecătoriei Râşcani, mun. Chişinău din 22.04.2015. Instanţa de recurs constată că, decizia instanţei de apel din data de 28.10.2015 a fost expediată recurentului la data de 06.11.2015.

Astfel, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, prin prisma art. 425 CPC, consideră recursul depus la data de 20.11.2015 în termen. În conformitate cu art.439 alin.(2) Cod de procedură civilă, după parvenirea dosarului un complet din 3 judecători decide asupra admisibilităţii recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei timp de o lună de la data primirii acestuia. 2 În cazul neprezentării referinţei în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se va decide în lipsa acesteia. La 15.12.2015, Chiseev Dmitri, reprezentant al SRL”Ghimnic” a înaintat referinţă prin care solicită declararea ca fiind inadmisibil a recursului înaintat de către Inspectoratul Fiscal de Stat mun.

Chişinău cu menţinerea hotărârii instanţei de fond din 22.04.2015 şi a deciziei instanţei de apel din 28.10.2015 fără modificări. În motivarea cererii de recurs, recurentul a reiterat argumentele de fapt expuse în cererea de apel şi anume, neaplicarea normelor de drept material şi procedural pertinente cauzei. Examinînd temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele pricinii civile, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente. Verificînd motivele de casare invocate în cererea de recurs, Colegiul atestă că recurentul indică argumente ce ţin de dezacordul cu felul în care instanţele au apreciat înscrisurile probatoare şi au constatat circumstanţele cauzei.

Nu pot fi reţinute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece ţin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs. În speţă, Colegiul menţionează că, recursul în cauză conţine obiecţiile de fapt şi de drept, care deja au fost obiect de studiere şi verificare de către instanţele ierarhic inferioare, primind o apreciere corespunzătoare. În consecinţă, nu există aparenţa unei încălcări a dreptului recurentului la soluţionarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei, în modul în care este garantat de articolului 6 § 1 al Convenţiei.

Drept urmare, se reţine că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de admitere a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, aşa cum formal invocă recurentul şi, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt. Astfel, Colegiul constată că argumentele invocate de recurent nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.

Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC RM, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) şi (3) ale aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul 3 în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC RM cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Totodată, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, pe cînd în recursul declarat de către Inspectoratul Fiscal de Stat mun. Chişinău asemenea aspecte nu se regăsesc. Din considerentele menţionate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Inspectoratul Fiscal de Stat mun. Chişinău ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 269-270, 432, 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC al RM, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, DISPUNE: Recursul declarat de către Inspectoratul Fiscal de Stat mun. Chişinău se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Dumitru Mardari Iuliana Oprea 4