3ra-30/16 — Anularea actului administrativ.

Dosarul nr. 3ra-30/16 Prima instanţă: N. Arabadji Instanţa de apel: E. Fistican, I. Cotruță și B. Bîrcă Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie ÎNCHEIERE 20 ianuarie 2016 mun. Chişinău Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecător: Tatiana Vieru Judecătorii: Valentina Clevadî şi Oleg Sternioală examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Inspectoratul Fiscal de Stat mun. Chișinău, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Societatea cu Răspundere Limitată „Magister-Lux” împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat mun. Chişinău, privind anularea actului administrativ, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 15 septembrie 2015, prin care apelul declarat de Inspectoratul Fiscal de Stat mun.

Chișinău a fost respins, fiind menținută hotărîrea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 29 decembrie 2014. ACONSTATAT: La 28 iunie 2013, Societatea cu Răspundere Limitată „Magister-Lux” a depus cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, privind anularea actului administrativ. În motivarea acţiunii reclamanta a indicat că în baza actului nr. 1-611639 din 15 aprilie 2013, întocmit în urma controlului operativ efectuat de către inspectorii Inspectoratului Fiscal de Stat mun. Chişinău, la subdiviziunea Societății cu Răspundere Limitate „Magister-Lux” din mun. Chişinău, str. Calea Ieşilor, nr. 2/6, a fost emisă decizia nr. 2002/3/11 din 08 mai 2013, prin care întreprinderii i-a fost aplicată o amendă în mărime de 25000 lei, pentru neutilizarea maşinii de casă şi control.

Societatea cu Răspundere Limitată „Magister-Lux”, nefiind de acord cu decizia nr. 2002/3/11 din 08 mai 2013 care a fost recepționată la 20 mai 2013, la 14 iunie 2013 a depus cererea prealabilă prin care a solicitat anularea acesteia cu clasarea cauzei. Pîna la înaintarea cererii de chemare în judecată, Societatea cu Răspundere Limitată „Magister- Lux” nu a fost înştiinţată cu privire la decizia luată de către Inspectoratul Fiscal de Stat mun. Chişinău, pe marginea cererii prealabile înaintate. 1 Menţionează reclamanta că reieşind din conţinutul deciziei contestate, inspectorul fiscal a constatat că la momentul eliberării bonului de casă pentru cîştig, valoarea sumei cîştigate, de facto, nu corespundea cu suma indicată în bonul de casă.

Prin urmare, inspectorul fiscal a cîştigat şi a cerut returnarea cîştigului, iar operatorul - casier a eliberat bonul de casă cu nominalul de 150 lei, cît şi suma indicată în acesta, reieşind din datele aparatului de joc, fapt ce se confirmă şi prin datele de pe banda MCC. Prin urmare, cîştigul în sumă de 150 lei a fost o sumă reală, iar operatorul - casier a eliberat bonul de casă în conformitate cu cîştigul înregistrat. Societatea cu Răspundere Limitată „Magister-Lux” a mai precizat că potrivit p. 4.2.

din Normele metodologice, privind efectuarea decontărilor băneşti în numerar din domeniul jocurilor de noroc cu utilizarea maşinilor de casă şi control aprobate prin decizia Comisiei interdepartamentale pentru maşinile de casă şi control nr. 17-6/3-22/02- 2008 din 29 mai 2008, la operaţiunea de schimb a banilor pe echivalent (miza), adică la momentul cînd participantul obţine dreptul de a începe jocul, se emite la MCC şi se înmînează jucătorului bonul de casă (de tip C) ce confirmă plata mizelor, iar conform p. 4.3.

la finalizarea jocului cînd jucătorul decide să schimbe mizele pe mijloace băneşti, adică la operaţiunea de schimb a echivalentului pe bani, se emit la MCC şi se înmînează jucătorului, odată cu numerarul, după caz, un bon de casă de tip A, sau două bonuri de casă de tip D şi de tip B, sau trei bonuri de casă de tip D de tip B şi de tip A. Operator - casier este persoana materială responsabilă din aceste considerente ea a făcut operaţiunea cu utilizarea maşinii de casă şi control în strictă conformitate cu legislaţia în vigoare şi anume la cîştigul de 150 lei a reţinut impozitul în mărime de 18% din cîştigul de la jocurile de noroc şi a eliberat o sumă de 123 lei tot ce confirmă prin banda MCC.

Consideră reclamanta că concluzia enunțată este absolut eronată, declarativă şi în opoziţie cu realitatea din cadrul companiei, confirmată prin documente justificative prezentate în cadrul controalelor efectuate. Solicită Societatea cu Răspundere Limitată „Magister-Lux”, anularea deciziei Inspectoratului Fiscal de Stat mun. Chişinău nr. 2002/3/11 din 08 mai 2013, ca fiind emisă contrar legii şi încasarea cheltuielilor de judecată. Prin încheierea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 16 iulie 2014 a fost admisă cererea Societății cu Răspundere Limitată „Magister-Lux”, fiind suspendată executarea deciziei nr. 2002/3/11 din 08 mai 2013 (f.d. 16). La 19 iulie 2013 Societatea cu Răspundere Limitată „Magister-Lux” a depus o cerere cu privire la modificarea cerinţelor din acţiune, prin care a solicitat recunoaşterea în calitate de pîrît corespunzător Inspectoratul Fiscal de Stat mun.

Chişinău (f.d. 17). Prin încheierea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 05 martie 2014, cererea de chemare în judecată înaintată de Societatea cu Răspundere Limitată „Magister-Lux” împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat mun. Chişinău, privind anularea actului administrativ a fost scoasă de pe rol în temeiul art. 267 lit. g) CPC (f.d.38). Prin încheierea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 18 iunie 2014 a fost admisă cererea reprezentantului Societății cu Răspundere Limitată „Magister-Lux”, fiind anulată încheierea Judecătoriei Rîşcani mun.Chişinău din 05 martie 2014 (f.d. 47). 2 Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 29 decembrie 2014, acţiunea înaintată de Societatea cu Răspundere Limitată „Magister-Lux” împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat mun.

Chişinău, privind anularea actului administrativ a fost admisă, fiind anulată decizia Inspectoratului Fiscal de Stat mun. Chişinău nr. 2002/3/11 din 08 mai 2013 (f.d. 65, 67-70). Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 15 septembrie 2015, apelul declarat de Inspectoratul Fiscal de Stat mun. Chișinău a fost respins, fiind menținută hotărîrea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 29 decembrie 2014. (f.d. 96, 97-103). La 10 noiembrie 2015, Inspectoratul Fiscal de Stat mun. Chișinău, a contestat cu recurs decizia instanţei de apel solicitînd admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, cu pronunţarea unei noi hotărîri, prin care acţiunea să fie respinsă ca neîntemeiată.

În motivarea recursului recurentul a invocat faptul că atît instanţa de apel, cît şi prima instanţă nu a constatat circumstanţele importante pentru soluţionarea corectă a pricinii, fiind aplicate eronat normele de drept material. Copia deciziei recurate a fost expediată în adresa părţilor la 30 octombrie 2015 (f.d. 104), însă la dosar nu sunt anexate dovezi care ar certifica data recepţionării de către recurent a copie deciziei recurate. Prin urmare, instanţa de recurs constată că recursul a fost declarat în termen. La 27 noiembrie 2015, în adresa intimatei a fost expediată copia recursului, iar la 08 decembrie 2015, în adresa Curţii Supreme de Justiţia a parvenit referinţa prin care Societatea cu Răspundere Limitată „Magister-Lux” a solicitat stabilirea inadmisibilității recursului declarat de Inspectoratul Fiscal de Stat mun.

Chișinău. În conformitate cu prevederile art. 439, alin. alin. (2) şi (3) CPC după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilităţii recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul neprezentării referinţei în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia. Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs şi face un raport verbal în faţa completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). Examinînd temeiurile recursului, în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de Inspectoratul Fiscal de Stat mun.

Chișinău este inadmisibil. În conformitate cu dispoziţia art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Completul Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie constată că, temeiurile recursului declarat, nu se încadrează în 3 prevederile art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Mai mult decît atît, cauza a fost judecată cu respectarea normelor de drept material şi procesual, iar recursul fiind vădit neîntemeiat.

Călăuzindu-se de prevederile art. 440 CPC al RM, Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ a constatat existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 CPC şi anume la lit. a), care expres prevede că cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. În acest sens, instanţa de recurs accentuează că, potrivit art. 440, alin. (1) CPC, în cazul în care se constată existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 CPC, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilităţii recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 CPC şi nu conţine nici o referire cu privire la fondul recursului.

Astfel, completul reaminteşte prin prisma jurisprudenţei CEDO, fosta Comisie a arătat că „ ... art. 6 parag.l al Convenţiei, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). Din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că, instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate, aplicînd corespunzător normele de drept material şi respectînd normele de drept procedural, completul Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Inspectoratul Fiscal de Stat mun.

Chișinău, ca inadmisibil. În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, DISPUNE: Recursul declarat de Inspectoratul Fiscal de Stat mun. Chișinău, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedintele şedinţei, judecătorul Tatiana Vieru Judecătorii Valentina Clevadî Oleg Sternioală 4