3ra-33/16 — Contestarea actelor administrative

prima instanţă: V. Holban dosarul nr. 3ra-33/16 instanţa de apel:I. Cimpoi, N. Craiu, N. Simciuc ÎNCHEIERE 13 ianuarie 2016 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Ion Druță Tamara Chișca-Doneva examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată „GENDG”, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Societății cu Răspundere Limitată „GENDG” împotriva Biroului Vamal Chișinău și Serviciului Vamal Chișinău cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 10 septembrie 2015 prin care a fost respins apelul declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată „GENDG” și menținută hotărîrea Judecătoriei Botanica mun.

Chișinău din 24 decembrie 2014 prin care acțiunea a fost respinsă, c o n s t a t ă : La 30 iulie 2014, SRL „GENDG” a depus cererea de chemare în judecată împotriva Biroului Vamal Chișinău și Serviciului Vamal Chișinău cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că la data de 30 iunie 2014, s-a adresat către Biroul Vamal Chişinău Aeroport în scopul validării declaraţiei primare conform Invoce-ului comercial nr. 1 din data de 30 iunie 2014 privind exportul articolelor din metale preţioase, prezentînd pîrîtului licența Seria MMII Nr.044389 din 20 mai 2014, contractul de cesiune nr. 1 din 01 iunie 2014, contractul de vânzare- cumpărare nr. 3 din 02 iunie 2014, factura comercială (invoice) nr. 1 din 30 iunie 2014 şi actul de expertiză nr.13 din 27 iunie 2013. Drept urmare, declarația vamală nu a fost validată, însă a fost întocmit actul de inspecţie din 01 iulie 2014, prin care Serviciul Vamal al Republicii Moldova a depistat divergenţe între actul de expertiză nr.13 din 27 iunie 2013 şi invoice nr. 1 din 30 iunie 2014, astfel în actul de expertiză fiind indicate 217 buc, 829.97 gr., în timp ce în invoice 210 buc, 830.01 gr., menționînd că la efectuarea controlului fizic este imposibil de identificat dacă anume articolele prezentate au fost supuse expertizei de Camera de Stat pentru supravegherea marcării.

Consideră reclamantul că Serviciul Vamal ilegal a refuzat validarea declaraţiei vamale de export a articolelor din aur din 30 iunie 2014, iar actul de inspecție din 01 iulie 2014 contravine prevederilor legislației în vigoare. Menționează că în vederea respectării procedurii extrajudiciare, la 15 iulie 2014 a înregistrat atât la Serviciul Vamal cât şi la Biroul Vamal Chişinău o cerere prealabilă, prin care a solicitat anularea actului de inspecţie din 01 iulie 2014, însă prin răspunsul, Biroului Vamal Chişinău nr. 4889 din 17 iulie 2014, cererea prealabilă a fost respinsă ca fiind depusă tardiv. În drept reclamantul își întemeiază cerințele în baza art. art. 19, 21, 38 288, 289 din Codul vamal.

Solicită anularea actului de inspecţie din 01 iulie 2014 privind invalidarea declaraţiei vamale nr. BRK2743488459 şi vămuirea bunurilor indicate în declarația vamală nr. BRK2743488459. Prin hotărîrea Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 24 decembrie 2014, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 10 septembrie 2015, a fost respins apelul declarat de către SRL „GENDG” și menținută hotărîrea primei instanțe. Pentru a decide astfel instanțele ierarhic inferioare au reținut că bunurile ce urmau a fi exportate de către SRL „GENDG” sunt articole din metale prețioase și în sensul art. 8 al. (3) lit. e) al Legii privind regimul metalelor prețioase și a pietrelor prețioase nr. 282 din 22 iulie 2004, constituie bunuri care în scopul asigurării politicii economice a statului sunt supuse anumitor restricții privind importul sau exportul acestora (unui control vamal special).

Totodată, instanțele stabilind că conform Actul de expertiză nr.13 din 27 iunie 2013, efectuat de Camera Înregistrării de Stat în scopul confirmării cantității, calității și greutății bunurilor solicitate a fi exportate și facturii în care sunt indicate bunurile ce urmau a fi exportate sunt divergențe asupra cantității și greutății articolelor supuse expertizei, articolele supuse expertizei nu corespund titlului aurului afinat, iar careva probe ce ar confirma exportarea anume a articolelor supuse expertizei nu au fost prezentate, au reiterat necesitatea efectuării unei expertize asupra articolelor din metale prețioase ce urmează a fi exportate de către SRL „GENDG”, concluzionînd că informația prezentată de SRL „GENDG” în declarația vamală este divergentă cu actele confirmative anexate, respectiv nu poate fi luată drept bază de calcul a drepturilor de export și nu poate fi validată.

La data de 09 noiembrie 2015 SRL „GENDG” a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel și hotărîrii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărîri prin care acțiunea să fie admisă integral. În motivarea recursului recurentul a invocat că instanțele judecătorești la adoptarea soluției emise au admis încălcări esențiale cu aplicarea eronată a normelor de drept material și procedural care nu necesită a fi aplicate reieșind din raportul obligațional prezentat și interpretarea eronată a normelor legale ce reglementează nemijlocit segmentul ce constituie obiectul litigiului în speță. Totodată, indică că instanțele au soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces, concluziile instanțelor sunt în contradicție după sens și conținut și nu corespund materialului probator, iar aprecierile date nu corespund normelor juridice și bunelor moravuri.

Astfel, menționează că deși a prezentat un șir de acte care conţin informaţii diferită privind cantitate şi greutatea bunurilor date. Există divergenţe în partea ce ţine de cantitate şi greutate a bunurilor solicitate în regim vamal de export, situaţie plauzibilă în actul de expertiză din 27.06.2013 nr. 13 şi factura anexată la declaraţia vamală şi anume Actul de expertiză indică 217 articole cu greutatea de 829,97 gr., iar în facturi se conţin 210 articole cu greutatea de 830,01 gr. - fapt ce confirmă neveridicitatea informaţiilor prezentate de declarant. Nu corespunde revederilor legale și materialelor cauzei teza instanței cu referire la faptul că actele cauzei conțin informație diferită privind cantitatea și greutatea bunurilor solicitate în regim vamal de export, întrucît diferența de cantitate și greutate nu poate fi apreciată ca prezentare a actelor cu informație diferită.

Sub acest aspect indică că instanțele au lăsat fără apreciere faptul că în urma audierii în cadrul dezbaterilor judiciare a experților care au efectuat expertiza din 27 iunie 2013 s-a constatat că diferenţa de gramaj în proporţie de 0,04 gr., este o de eroare admisibilă de standardele naţionale şi prin urmare nu poate fi calificat ca o diferenţă de cantitate. Sau, această situaţie se datorează abaterilor mijloacelor tehnice prin care, s-a efectuat stabilirea volumului mărfii împrejurare confirmată de experţi, iar careva diferenţe sau necorespunderi între articolele expertizate prin actul de expertiză şi invoice nr. l din 30 iunie 2014 de către organul vamal nu au fost depistate. Mai mult decît atît, experţii în declaraţiile depuse judecată au explicat că.

necorespunderea numărului de articole cu cel înserat în declaraţie 210 şi 217, se datorează faptului că, în actul de expertiză articolul – „doi cercei” au fost notaţi sub formă de un articol/bucată fiecare separat, pe cînd în invoice fiecare articol „doi cercei” a primit un număr de referinţă. Menționează rcă sunt neîntemeiate și concluziile instanțelor ierarhic inferioare cu referire la faptul că nu au fost prezentate careva robe ce ar confirma că anume articolele supuse expertizei pin actul de expertiză nr.13 din 27 iunie 2013 urmau a fi exportate, or, prin prisma art. 24 al. (3) al Legii contenciosului administrative, în conformitate cu care sarcina probațiunii este pusă pe seama pîrîtului, Biroul Vamal nu a justificat faptul că articolele indicate în actul de expertiză nu corespund articolelor inserate în declarația vamală.

Remarcă că nici concluziile instanțelor cu referire la faptul că articolele din metale prețioase (la caz bunurile indicate în declarația vamală), se impun prin regimul restricționat al circulației peste frontiera de stat și urmează să fie supuse expertizei, nu sunt justificate întrucît nu există un act normativ care ar reglementa obligativitatea petrecerii expertizei articolelor din metale prețioase după marcarea acestora conform standardelor naționale. La data de 17 decembrie 2015, Biroul Vamal Chișinău a depus referință asupra recursului declarat de către SRL „GENDG”, invocînd caracterul neîntemeiat al acestuia și legalitatea deciziei instanței de apel și hotărîrii primei instanțe. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către SRL „GENDG” este inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către SRL „GENDG” nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanţei de apel. Mai mult, argumentele invocate în recurs se axează asupra fondului cauzei, constituind o reproducere a celor aduse în cererea de apel. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de către SRL „GENDG” asemenea aspecte nu se regăsesc. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către SRL „GENDG” ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e : Recursul declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată „GENDG” se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Ion Druță Tamara Chișca-Doneva