3ra-1624/15 — Anularea actului administrativ

Prima instanţă: Ion Cotea 3ra -1624/15 Instanţa de apel:Vitalie Movilă, Evghenii Dvurecenschii, Nina Veleva. ÎNCHEIERE 23 decembrie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul – Svetlana Filincova Judecători – Dumitru Mardari, Maria Ghervas examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Biroul Vamal Cahul , în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Întreprinderea Mixtă ”TRANSTERMINAL-S”Societate cu Răspundere Limitată împotriva Biroului Vamal Cahul privind anularea procesului-verbal cu privire la contravenţie nr.775/14 din 21.10.2014 şi a deciziei de sancţionare din 22.10.2014, împotriva deciziei Curţii de Apel Cahul din data de 08 octombrie 2015, prin care s-a respins apelul declarat de Biroul Vamal Cahul şi s-a menţinut hotărîrea Judecătoriei Cahul din 16 iunie 2015, c o n s t a t ă: La 15.01.2015, Întreprinderea Mixtă ”TRANSTERMINAL-S”Societate cu Răspundere Limitată (în continuare ÎM „TRANSTERMINAL-S” SRL) s-a adresat cu cerere de chemare în judecată către Biroul Vamal Cahul prin care a solicitat anularea procesului-verbal cu privire la contravenţie şi a deciziei nr. 775/14 din 21.10.2014 privind aplicarea amenzii către ÎM”TRANSTERMINAL- S” SRL în sumă de 37704,74 lei pentru încălcarea termenului de tranzit vamal.

În motivarea acţiunii a indicat că la data de 25.10.2014 în adresa ÎM „TRANSTERMINAL-S” SRL a parvenit procesul-verbal cu privire la contravenţie şi decizia Biroului vamal Cahul asupra cazului de contravenţie vamală şi răspundere materială nr.775/14 din 21.10.2014, privind aplicarea sancţiunilor materiale în privinţa reclamantului, şi anume amendă în mărime de 3% din valoarea mărfii, pentru nerespectarea procedurii de tranzit, care nu a adus la dispariţia bunurilor aflate în tranzit (declaraţia vamală de tranzit nr.l523T3157 din 27.11.2013, marfă - minereuri de fier aglomerate), prevăzută de art.232 lit.i) Cod vamal. Nefiind de acord cu procesul-verbal şi decizia Biroului vamal Cahul, la 31.10.2014 reclamantul a contestat decizia dată la Serviciul Vamal al RM, în ordinea prevăzută de art.273 Cod vamal.

La data de 03.12.2014 reclamantul a primit răspunsul Serviciului Vamal (nr. de ieşire 21- 11/15560 din 01.12.2014), prin care Serviciul Vamal a lăsat decizia fără modificare. Consideră neîntemeiate procesul-verbal şi decizia Biroului vamal Cahul, deoarece reclamantul este o companie ce prestează servicii de expediere a mărfurilor pe calea ferată. In cazul dat, marfa (minereuri de fier aglomerate) era transportată în vagoane feroviare din Rusia cu destinaţia România în tranzit prin Moldova. Reclamantul a achitat taxele de transport la „Calea Ferată a Moldovei”. Tranzitul pe teritoriul Moldovei are loc pe ruta Novosavitskaya (staţia de frontieră Ucraina/Moldova) - Giurgiuleşti (staţia de frontieră Moldova/România).

Pe acest tronson calea ferată intersectează în mod repetat frontiera de stat cu Republica Moldova, vagoanele cu mărfuri ies de pe teritoriul Republicii Moldova în Ucraina şi intră de pe teritoriul Ucrainei pe teritoriul Republicii Moldova de 3 ori, fiind efectuat următorul proces de mişcare: st.Cuciurgan/Novosavitskaya - st.Căuşeni (mişcare continuă fără oprire pe teritoriul Transnistriei pînă la st.Căuşeni), unde se deschide declaraţia vamală de tranzit; st.Căuşeni - st.Cimişlia pe Calea Ferată a Moldovei; - st.Cimişlia - p.Petrostali-OP 121 (31 km) pe Calea ferată a Ucrainei; st.Besarabca - st.Bolgrad (90 km) pe Calea ferată a Moldovei; st. Bolgrad - st. Bolgrad (11km) pe Calea ferată a Ucrainei; st.Bolgrad - st.Etulia (39 km) pe Calea ferată a Moldovei; st.

Etulia - st. Reni (28 km) pe Calea ferată a Ucrainei; şi st.Giurgiuleşti exp. (2 km) - închiderea declaraţiei vamale de tranzit. Liniile căii ferate traversînd frontiera RM, automat nimeresc pe teritoriul şi în proprietatea statului vecin Ucraina. Mai indică reclamantul că Serviciul Vamal înregistrează deschiderea declaraţiei de tranzit la Biroul vamal Căuşeni şi efectuează închiderea declaraţiei la Biroul vamal Cahul. Termenul de tranzit admis este de maxim 8 zile (192 ore). Conform datelor statistice vagoanele cu marfă în tranzit se află pe teritoriul Republicii Moldova 32-48 ore.

Staţionarea vagoanelor a avut loc la staţia Reni (Ucraina) în termen de la 5 pînă la 15 zile din motive de neacceptare a Căii ferate a României de a primi ritmic trenurile cu marfă la st.Galaţi din diverse motive tehnice şi comerciale; lipsa periodică a motorinei pentru alimentarea locomotivelor ce aparţin staţiei Reni; numărul limitat de locomotive ce aparţin staţiei Reni, cu un grad avansat de uzură, care periodic ies din funcţiune şi necesită reparaţie. Datorită staţionărilor vagoanelor pe teritoriul staţiei Reni (Ucraina), termenul declaraţiei de tranzit a fost depăşit, însă Serviciul Vamal nu a luat în consideraţie că vagoanele cu marfă au staţionat pe teritoriul statului vecin (Ucraina).

Există situaţii cînd din cauza aglomeraţiei vagoanelor în staţia Reni (Ucraina), staţia Reni refuză să primească vagoanele de la staţia de frontieră Etulia (Calea ferată a Moldovei). În acest caz vagoanele cu marfă staţionează în zona de control vamal a staţiei Etulia sub supravegherea colaboratorilor Postului vamal Etulia. Conform circularei Serviciului Vamal nr.738-c din 31.10.2014, „la documentarea cauzelor contravenţionale vizînd nerespectarea termenului regimului vamal de tranzit, urmează să se ţină cont şi de faptul dacă unitatea de transport vizată a părăsit teritoriul vamal al ţării şi cît timp de facto s-a aflat în regim vamal de tranzit în limitele teritoriale ale Republicii Moldova.

Or, reieşind din prevederile art. 42-49 Cod vamal, perioada de timp cît unitatea de transport părăseşte teritoriul vamal al ţării, nu poate fi luată în consideraţie la calcularea termenului tranzitului". Astfel, indică reclamantul că Biroul vamal Cahul eronat a luat în calcul termenul sumar de aflare a vagoanelor pe teritoriul Republicii Moldova şi pe teritoriul Ucrainei. Ori, de facto, termenul real al aflării vagoanelor doar pe teritoriul Republicii Moldova nu a depăşit normele stabilite de tranzit. Solicită reclamantul ÎI”TRANSTERMINAL-S”SRL anularea procesului-verbal cu privire la contravenţie nr.775/14 din 21.10.2014 şi a deciziei de sancţionare din 22.10.2014 al Biroului Vamal Cahul.

Prin hotărârea Judecătoriei Cahul din 16 iunie 2015 cererea de chemare în judecată înaintată de Întreprinderea Mixtă ”TRANSTERMINAL-S”Societate cu Răspundere Limitată împotriva Biroului Vamal Cahul privind anularea procesului-verbal cu privire la contravenţie nr.775/14 din 21.10.2014 şi a deciziei de sancţionare din 22.10.2014, a fost admisă integral, s-a anulat procesul –verbal din 21.10.2014, întocmit de agentul constatator al Biroului Vamal Cahul în privinţa ÎM”TRANSTERMINAL-S”SRL şi a deciziei de sancţionare în baza art. 232 lit i) Cod Vamal din 22.10.2014, prin care a fost aplicată sancţiunea sub formă de amendă în valoare de 03% din valoarea obiectului contravenţiei în sumă de 37 704,74 lei ca ilegală (f.d.78-80).

Prin decizia Curţii de Apel Cahul din 08 octombrie 2015, apelul declarat de Biroul Vamal Cahul a fost respins, fiind menţinută hotărîrea Judecătoriei Cahul din 16 iunie 2015(f.d.115-119). La data de 10 noiembrie 2015 Biroul Vamal Cahul a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei Curţii de Apel Cahul din 08.10.2015, cu pronunţarea unei noi decizii prin care cererea de chemare în judecată să fie respinsă (f.d.127-131). În motivarea cererii de recurs, recurentul a invocat că decizia instanţei de apel este nelegitimă şi neîntemeiată, bazată pe o apreciere incompletă, subiectivă şi unilaterală cu interpretarea eronată a normelor legale, pasibilă de a fi anulată.

Pe data de 07 decembrie 2015, avocatul Micu Andrei reprezentantul ÎM”TRANSTERMINAL-S” SRL, a depus referinţă, solicitînd respingerea cererii de recurs declarată de Biroul Vamal Cahul, ca una ilegală şi neîntemeiată, cu menţinerea fără modificări a hotărîrii Judecătoriei Cahul din 16.06.2015 şi a deciziei Curţii de Apel Cahul din 08.10.2015(f.d.136-142). Studiind materialele dosarului prin prisma temeiurilor invocate în cererea de recurs, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către recurentul Biroul Vamal Cahul, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC, care să justifice afirmaţia de ilegalitate a deciziei instanţei de apel.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC. Aliniatele (2) și (3) al articolului menționat, prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că au fost aplicate eronat normele de drept material sau procedural, iar alin. (4) prevede că săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM. Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de Biroul Vamal Cahul, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanţei de apel, ci a formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a actelor recurate.

Recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că, procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. În acest sens, completul ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell vs Irlanda, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate corespunzător.

Astfel, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Biroul Vamal Cahul, ca fiind inadmisibil. În conformitate cu art. 269-270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) şi art. 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Biroul Vamal Cahul. Încheierea este irevocabilă. Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecători Dumitru Mardari Maria Ghervas