3ra-39/15 — Contestarea actului administrativ

Judecătoria Cahul dosarul nr. 3ra-39/15 Judecător: D.Bosîi Curtea de Apel Cahul Judecători: Gh.Eni, N.Bondarenco, V.Movilă Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie DECIZIE 28 ianuarie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecători: Galina Stratulat, Ion Druţă, Ion Corolevschi, Iuliana Oprea judecînd recursul declarat de Biroul Vamal Cahul, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a SRL „Diaconu-Lux” împotriva Biroului Vamal Cahul privind anularea actelor administrative, împotriva deciziei Curţii de Apel Cahul din 09 septembrie 2014, CONSTATĂ: La 14.05.2013, SRL „Diaconu-Lux” s-a adresat cu cerere de chemare în judecată în ordinea contenciosului administrativ împotriva Biroului Vamal Cahul privind anularea procesului-verbal cu privire la contravenţie nr.050/13 din 05.03.2013 şi a deciziei asupra cazului de contravenţie vamală cu răspundere materială din 05.03.2013, obligarea Biroului Vamal Cahul să restituie suma de 14 871,74 lei, încasarea prejudiciului moral în mărime de 5 000 lei şi încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea pretenţiilor, reclamanta a indicat în cerere, că prin procesul-verbal cu privire la contravenţie nr.050/13 din 05.03.2013, întocmit de agentul constatator Rusu Alexei, şef SCFV al Biroului Vamal Cahul, şi decizia agentului constatator asupra cazului de contravenţie vamală cu răspundere materială din 05.03.2013, SRL „Diaconu-Lux” a fost recunoscută vinovată de săvîrşirea contravenţiei prevăzute de art. 231 pct.(6) Cod vamal, şi i s-a aplicat sancţiunea materială prevăzută de art. 232 lit.b1), amendă în mărime de 100 % din obiectul contravenţiei, ceea ce constituie 14 871,74 lei. Susţine că la 03.04.2013, SRL „Diaconu-Lux” prin intermediul oficiului poştal a primit copia procesului-verbal nr.050/13 din 05.03.2013 şi la 08.04.2013 a depus la Biroul Vamal Cahul şi Serviciul Vamal cereri prealabile privind anularea procesului- verbal.

Prin răspunsul din 10.04.2013, Biroul Vamal Cahul a informat că plîngerea împotriva deciziei organului vamal poate fi depusă la Serviciul Vamal sau la instanţa de judecată. Consideră reclamantul că procesul-verbal cu privire la contravenţie nr.050/13 din 05.03.2013 şi decizia asupra cazului de contravenţie vamală cu răspundere 1 materială din 05.03.2013 sunt ilegale, neîntemeiate şi pasibile de a fi anulate, deoarece SRL „Diaconu-Lux” nu poate fi sancţionată pentru acţiunile care nu le-a întreprins. Declaraţia vamală nr.2518T00615 din 21.03.2012 a fost depusă de către SRL „Vamservinform” şi respectiv doar aceasta poate răspunde pentru acţiunile sale. Mai invocă că contrar normelor legale imperative, SRL „Diaconu-Lux” a fost înştiinţată despre cercetarea cazului de contravenţie vamală tocmai la data de 06 martie 2013, adică după finalizarea cercetării şi luării deciziei asupra cazului de contravenţie vamală care a avut loc la 05.03.2013.

Surplusul de marfă depistat a fost confiscat de către autorităţi şi vîndut ulterior. Aşadar, prin procesul-verbal cu privire la contravenţie şi decizia Biroului Vamal Cahul din 05.03.2013, a fost aplicată o sancţiune care deja a fost executată. Contrar normelor imperative, organul vamal la data de 02.04.2013 a încasat ilegal de pe contul SRL „Diaconu-Lux” suma 14 871,74 lei. Dat fiind faptul că, Biroul Vamal Cahul contrar normelor legale imperative şi intenţionat a încasat suma de 14 871,74 lei proprietate a SRL „Diaconu-Lux”, consideră că se va justifica suma de 5 000 lei pe care o solicită să fie încasată de la pîrît ca compensaţie pentru prejudiciul moral cauzat. Prin încheierea Judecătoriei Cahul din 16.10.2013, în proces a fost atras în calitate de intervenient accesoriu Niculiseanu Zaharia, specialist broker vamal în cadrul ÎS „Vamservinform”.

Prin hotărîrea Judecătoriei Cahul din 28 martie 2014, a fost respinsă acţiunea SRL „Diaconu-Lux” împotriva Biroului Vamal Cahul privind anularea actelor administrative Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a invocat prevederile art. 1 alin. (9) şi (23), 176 alin. (4), 178 alin. (1) şi (2) lit. e) Cod vamal, menţionînd că la comiterea contravenţiei prevăzute de art. 231 pct. 6) Cod vamal, subiect al sancţionării poate fi în primul rînd declarantul. Referitor la procedura de citare, instanţa de fond a statuat că, deşi reclamantul a primit citaţia cu o zi mai tîrziu decît ziua întocmirii procesului-verbal, acest fapt nu constituie încălcarea procedurii de citare, deoarece organul vamal avea dovada primirii altor citaţii anterioare.

În ceea ce priveşte aplicarea sancţiunii duble, instanţa a conchis că a fost confiscat doar surplusul de marfă depistat şi nedeclarat, fapt pentru care a fost sancţionat cu amendă de 100% din valoarea mărfurilor care au constituit obiectul contravenţiei, iar încasarea mijloacelor financiare în mărime de 14 871,74 lei este legală, deoarece reclamanta a fost găsită vinovată de depunerea declaraţiei vamale cu date eronate despre cantitatea mărfii. La 07.04.2014, SRL „Diaconu-Lux” a depus apel împotriva hotărîrii instanţei de fond, solicitînd admiterea apelului, casarea hotărîrii Judecătoriei Cahul din 28 martie 2014 şi pronunţarea unei noi hotărîri de admitere a acţiunii.

În motivarea apelului, apelantul a invocat, că surplusul de marfă depistat a fost confiscat de către autorităţi şi vîndut ulterior lui Tusi Victor la preţul de 42 940 lei, fapt confirmat prin ordinul de încasare a numerarului nr.258524765 din 21.03.2012, în care se indică expres că conţinutul operaţiunii este „încasări de la vînzarea averii confiscate”. Codul vamal prevede expres că sancţiunea poate consta în amendă sau în confiscarea mărfurilor. Respectiv, odată ce marfa a fost confiscată, sancţiunea se consideră executată de la data confiscării mărfii. Prin procesul-verbal cu privire la 2 contravenţie şi decizia Biroului Vamal Cahul din 05.03.2013, a fost aplicată o sancţiune care deja a fost executată.

Susţine că SRL „Diaconu-Lux” a fost înştiinţată despre examinarea cazului de contravenţie vamală tocmai la 06.03.2013, adică după finalizarea cercetării şi luării deciziei asupra cazului de contravenţie vamală care a avut loc la 05.03.2013. Consideră apelantul, că nu pot fi reţinute ca fiind veridice, întemeiate şi legale constatările instanţei de judecată, precum că SRL „Diaconu-Lux” a fost citată de mai multe ori în cadrul examinării cauzei contravenţionale. Legislaţia vamală obligă organul vamal să citeze persoana pentru data la care are loc examinarea cazului de contravenţie. Examinarea cazului de contravenţie a avut loc la 05.03.2013, iar organul vamal nu avea careva informaţii privind citarea SRL „Diaconu-Lux” pentru această dată.

Dat fiind că Biroul Vamal Cahul contrar normelor legale imperative a încasat suma 14 871,74 lei proprietate a SRL „Diaconu-Lux”, apelantul este justificat să solicite încasarea de la pîrît a compensaţiei prejudiciului moral la suma 5 000 lei, şi pîrîtul urmează să achite cheltuielile judiciare în legătură cu asistenţa juridică acordată de apărător 5 000 lei, precum şi cheltuielile de transport.

Prin decizia Curţii de Apel Cahul din 09 septembrie 2014, apelul declarat de SRL „Diaconu-Lux” a fost admis, casată hotărîrea Judecătoriei Cahul din 28 martie 2014 şi doptată o hotărîre nouă după cum urmează: a fost admisă parţial acţiunea reclamantului SRL „Diaconu-Lux”, fiind dispusă anularea deciziei şefului Biroului Vamal Cahul din 05.03.2013 privind aplicarea faţă de SRL „Diaconu-Lux” a sancţiunii materiale pentru contravenţia vamală, în formă de amendă 14 871,74 lei şi obligarea SRL „Diaconu-Lux” de a plăti drepturile de import în sumă de 14 871,74 lei pentru importul a 2 147 kg de mărar; a fost dispusă obligarea Biroului Vamal Cahul să restituie SRL „Diaconu-Lux” suma drepturilor de import încasată în mărime de 14 871,74 lei; a fost dispusă încasarea de la Biroul Vamal Cahul în beneficiul SRL „Diaconu-Lux” cheltuielile de judecată în mărime de 2 500 lei.

În rest, pretenţiile reclamantului SRL „Diaconu-Lux” privind anularea procesului-verbal de constatare a contravenţiei vamale din 05.03.2013 şi repararea prejudiciului moral au fost respinse ca neîntemeiate. În motivarea deciziei, instanţa de apel a invocat prevederile art. 231 pct. 6), 232 lit. b1), 267, 268 alin. (1), (5) şi (6) Cod vamal, constatînd că organul vamal este în drept să decidă sancţionarea persoanei responsabile doar în limitele sancţiunii prevăzute la art. 232 lit. b1) Cod vamal, însă a aplicat cu titlu de sancţiune şi o măsură improprie aceste norme legale. Nefiind de acord cu decizia instanţei de apel, la 21.10.2014, Biroul Vamal Cahul a contestat-o cu recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei Curţii de Apel Cahul din 09 septembrie 2014 şi menţinerea hotărîrii Judecătoriei Cahul din 28 martie 2014. În motivarea recursului, recurentul a invocat interpretarea şi aplicarea eronată de către instanţa de apel a normelor de drept material.

În speţă, Biroul Vamal Cahul a menţionat că instanţa de apel eronat a concluzionat că „obiectul litigiului este decizia IFS Cahul din 28.08.2012 şi actul de control din 19.07.2012 care constituie acte administrative cu caracter individual”, deoarece atare acte nu au fost supuse aprecierii şi nu au fost anexate la materialele cauzei. 3 La fel susţine că instanţa de apel greşit a conchis că valoarea obiectului contravenţiei constituie 42 940 lei, deoarece aceasta este valoarea facturală a mărfurilor nedeclarate, pentru care urmau a fi achitate drepturile de import în mărime de 14 871,74 lei care şi constituie valoarea obiectului contravenţiei. Potrivit art. 440 alin. (2) CPC, recursul înaintat de Biroul Vamal Cahul a fost considerat admisibil şi transmis spre examinare într-un complet din 5 judecători.

Potrivit art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Judecînd recursul declarat împotriva deciziei date în instanţa de apel şi verificînd, în limitele invocate în recurs, legalitatea deciziei atacate, Colegiul conchide că recursul declarat urmează să fie respins, pornind de la următoarele. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC al RM instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, precum şi încheierile atacate cu recurs. Decizia recurată a fost adoptată în conformitate cu normele de drept material şi procedural şi este bazată pe aprecierea corectă şi completă a tuturor probelor şi circumstanţelor cauzei, motiv pentru care de către Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit este considerată legală şi întemeiată.

Potrivit materialelor dosarului, instanţa de recurs constată cu certitudine că, la 21.03.2012, brokerul vamal ÎS „Vamservinform” a depus în numele SRL „Diaconu- Lux” declaraţia vamală nr.2518T00615 privind plasarea în regim vamal de tranzit a 100 cutii de mărar proaspăt (5 000 kg) şi 166 cutii pătrunjel proaspăt (2 000 kg) cu o valoare totală de 4 200 dolari SUA. În urma controlului fizic al mărfurilor declarate la intrare în Republica Moldova, organul de control vamal a depistat surplus de marfă mărar proaspăt în cantitate de 2147 kg, în valoare de 42 940 lei, pentru care urmau a fi achitate drepturi de import în mărime de 14 871,74 lei.

Marfa nedeclarată (mărar proaspăt în cantitate de 2 147 kg) a fost reţinută de organul vamal şi predată în aceiaşi zi Inspectoratului Fiscal de Stat Cahul, ceea ce se confirmă prin procesul-verbal de reţinere din 21.03.2012 şi procesul-verbal de predare a bunurilor din 21.03.2012 (f.d.76-77, 94). Tot la 21.03.2012, respectiva marfă a fost comercializată, iar potrivit ordinului de încasare a numerarului nr. 258524765 din 21.03.2012, de la Tusi Victor a fost încasată suma 42 940 lei în beneficiul Ministerului Finanţelor - Trezoreria teritorială Cahul, cu destinaţia „încasări de la vînzarea averii şi valutei confiscate” (f.d.109).

La 05.03.2013, în privinţa SRL „Diaconu-Lux” a fost întocmit procesul-verbal nr.050/13 cu privire la contravenţia vamală prevăzută de art. 231 pct. (6) Cod vamal, şi tot la 05.03.2013, şeful Biroului vamal Cahul, Stadler V., a emis decizia asupra cazului contravenţiei vamale, prin care a aplicat faţă de SRL „Diaconu-Lux” sancţiunea prevăzută de art. 232 lit.b1) Cod vamal - amendă în mărime de 100% din valoarea obiectului contravenţiei, ceea ce constituie 14 871,74 lei. La fel s-a decis că „în conformitate cu prevederile art. 1273 Cod vamal şi art 146 Cod contravenţional, a obliga SRL „Diaconu-Lux” să declare marfa 2 147 kg mărar în stare proaspătă şi să achite drepturile de import în mărime de 14 871,74 lei, apărute la introducerea ilegală de mărfuri pe teritoriul vamal al Republicii Moldova”.

Conform art. 231 pct. (6) Cod vamal, sînt considerate încălcare a reglementărilor vamale pasibilă de răspundere materială depunerea declaraţiei vamale sau a documentelor însoţitoare ce conţin date eronate despre regimul vamal, valoarea 4 facturată, valoarea în vamă, tipul, codul, cantitatea sau originea mărfurilor transportate, dacă acest fapt conduce la exonerarea totală sau parţială de drepturi de import. După cum rezultă din materialele cauzei, acţiunile declarantului SRL „Diaconu- Lux” de depunere a declaraţiei vamale ce conţin date eronate despre cantitatea mărfurilor transportate, se încadreză în norma de drept evocată şi respectiv constituie contravenţie vamală cu răspundere materială.

Conform art. 232 lit.b1) Cod vamal, persoanele juridice, persoanele care desfăşoară activitate de întreprinzător fără a se constitui persoană juridică, pentru comiterea contravenţiilor vamale prevăzute la art. 231 pct. (6), sînt sancţionate cu amendă de la 40% la 100% din valoarea obiectului contravenţiei sau cu confiscarea mărfurilor care au constituit obiectul contravenţiei.

Potrivit art. 268 alin. (5) Cod vamal, în decizia asupra cazului de contravenţie vamală trebuie să se consemneze: a) denumirea organului vamal în al cărui nume este emisă decizia; b) funcţia, numele şi prenumele colaboratorului vamal care a emis decizia; c) timpul şi locul cercetării cazului; d) date despre contravenient, dacă acesta a fost identificat; e) circumstanţele constatate la cercetarea cazului; f) articolul din prezentul cod la care se face referire şi care prevede răspunderea pentru contravenţia vamală comisă; g) decizia emisă asupra cazului; h) termenele şi calea de atac al deciziei. (6) în decizia asupra cazului de contravenţie vamală trebuie să fie soluţionată problema mărfurilor, mijloacelor de transport, documentelor, altor bunuri ridicate sau sechestrate, garanţiilor depuse, vărsămîntului în contul de depozit, probelor materiale şi cheltuielilor aferente cercetării cazului de contravenţie vamală.

Prin urmare, Colegiul constată că la examinarea cazului de contravenţie vamală, colaboratorul vamal este în drept să decidă sancţionarea persoanei responsabile doar în limitele sancţiunii prevăzute, în speţă doar în limitele sancţiunii prevăzute la art. 232 lit.b1) Cod vamal. În acest sens, instanţa de apel just a conchis că şeful Biroului Vamal Cahul, a aplicat cu titlu de sancţiune şi o măsură improprie sancţiunii prevăzute de art. 232 lit.b1) Cod vamal, şi anume obligarea SRL „Diaconu-Lux” de a plăti drepturile de import în sumă de 14 871,74 lei pentru importul a 2 147 kg de mărar, în temeiul art.1273 Cod vamal.

Or, organul vamal, la emiterea deciziei contestate, a omis să se expună asupra bunurilor ridicate (2 147 kg de mărar sau a contravalorii acestora), ceea ce contravine prevederilor art. 271 alin. (1) Cod vamal, care stipulează că în soluţionarea problemei mărfurilor, mijloacelor de transport, documentelor şi altor bunuri ridicate sau sechestrate, ce constituie probe materiale în cazul contravenţiei vamale, colaboratorul vamal care cercetează cazul se conduce de prevederile Codului contravenţional al RM. Totodată, Colegiul susţine şi concluzia instanţei de apel cum că organul vamal, ignorînd faptul că valoarea obiectului contravenţiei constituie 42 940 lei, mărimea amenzii 100% din această valoare o calculează eronat ca fiind 14 871,74 lei.

În context, afirmaţia recurentului referitoare la faptul că instanţa de apel greşit a conchis că valoarea obiectului contravenţiei constituie 42 940 lei, deoarece aceasta este valoarea facturală a mărfurilor nedeclarate, pentru care urmau a fi achitate drepturile de import în mărime de 14 871,74 lei care şi constituie valoarea obiectului contravenţiei, Colegiul o consideră lipsită de suport legal. 5 Potrivit art. 228 Cod vamal, contravenţie vamală înseamnă încălcarea reglementărilor vamale săvîrşită prin acţiuni sau inacţiune care atrag răspunderi stabilite în Codul contravenţional al Republicii Moldova şi în prezentul cod. La caz, contravenţia vamală constă în depunerea declaraţiei vamale ce conţine date eronate despre cantitatea mărfurilor transportate, fiind omisă o cantitate de 2 147 kg marfă, fapte care au dus la exonerarea unei părţi a drepturilor de import.

Consecvent celor menţionate, Colegiul constată că obiectul contravenţiei constituie nedeclararea unei cantităţi de marfă şi nu neachitarea drepturilor de import din aceste mărfuri. Or, iniţial se declară marfa, iar organul vamal verifică veridicitatea acestei declaraţii şi urmare a depistării datelor eronate, constată comiterea contravenţiei vamale, care are ca obiect marfa în surplus nedeclarată. Respectiv, drepturile de import apar doar după declararea mărfii şi sunt subsecvente acestei proceduri, iar mărimea acestor drepturi de import la marfa nedeclarată, nu poate constitui obiectul contravenţiei vamale litigioase, deoarece caracterizează alte acţiuni ale declarantului, care, deşi sunt în legătură directă cu depunerea datelor eronate, survin doar ca consecinţă a acestora.

Colegiul susţine şi concluzia instanţei de apel referitoare la netemeinicia poziţiei instanţei de fond vis-a-vis de legalitatea procedurii de citare legală a contravenientului. Astfel, just a conchis că este eronată concluzia instanţei de fond precum că deficienţa citării legale a SRL „Diaconu-Lux” pentru data de 05.03.2013, la care a fost examinată cauza, ar fi acoperită de acel fapt că reprezentantul contravenientului nu s-a prezentat la citările anterioare.

Or, raţiunea primei instanţe în acest sens ar fi fost justificată doar în cazul, cînd procesul-verbal al contravenţiei ar fi fost întocmit în prealabil şi înmînat reprezentantului SRL „Diaconu-Lux”, acesta avînd posibilitatea reală de a se pregăti şi organiza apărarea, însă în situaţia cînd autoritatea vamală pe parcursul a mai mult de 11 luni operează doar cu citaţii, fără a mai recurge la alte acţiuni de urmărire contravenţională, şi în ultima zi de 05.03.2013, în lipsa citării legale a contravenientului, întocmeşte procesul-verbal al contravenţiei şi pe loc îl examinează cu emiterea deciziei de sancţionare, citările anterioare nu au nici un efect, or nu asigură exercitarea de către SRL „Diaconu-Lux” a drepturilor sale procesuale şi respectarea principiului egalităţii armelor.

Nu constituie temei de casare a deciziei contestate nici afirmaţia recurentului cum că instanţa de apel eronat a concluzionat că „obiectul litigiului este decizia IFS Cahul din 28.08.2012 şi actul de control din 19.07.2012 care constituie acte administrative cu caracter individual”, deoarece atare acte nu au fost supuse aprecierii şi nu au fost anexate la materialele cauzei. Or, deşi instanţa de apel în decizia sa menţionează o atare concluzie, Colegiul o califică ca o eroare de ordin material şi care nu influienţează legalitatea deciziei contestate, deoarece nu vizează obiectul litigiului suspus aprecierii şi nici nu viciază temeiurile legale invocate de intimat.

Totodată, instanţa de recurs reţine şi faptul că, recurentul invocă interpretarea şi aplicarea eronată de către instanţa de apel a normelor de drept material, însă nu descrie aceste temeiuri, cum ar fi norma de drept şi modul de interpretare sau de aplicare eronată a ei, în rezultatul căreia se deduce caracterul formal al acestor afirmaţii. 6 În această ordine de idei, Colegiul conchide că instanţa de apel corect a concluzionat despre ilegalitatea deciziei organului vamal privind sancţionarea reclamantului. Astfel, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit atestă că motivele de casare invocate de recurentă nu şi-au găsit confirmare în cadrul examinării recursului şi acesta urmează a fi respins ca nefondat.

Ţinînd cont de cele expuse, în baza art. 445 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă al RM, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, DECIDE: Se respinge recursul declarat de Biroul Vamal Cahul. Se menţine decizia Curţii de Apel Cahul din 09 septembrie 2014, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a SRL „Diaconu-Lux” împotriva Biroului Vamal Cahul privind anularea actelor administrative. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, Judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Galina Stratulat Ion Druţă Ion Corolevschi Iuliana Oprea 7