Sari la conținut
Căutare Instanțe Asistent Prețuri Ajutor Intrare Creați un cont gratuit
RO RU EN
Inadmisibil
Dosarul nr.
3ra-1494/15
Instanța
Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
Data
17 decembrie 2015
Părțile
Administratorul SC Plumbago SRL, Guzun Tatiana vs Inspectoratul Fiscal de Stat pe mun.Chişinău
Pe scurt
Temeiurile declarării recursului

3ra-1494/15 — Contestarea actului administrativ

prima instanţă: L. Lupaşco dosarul nr. 3ra-1494/15 instanţa de apel: N. Vascan, E. Fistican, V. Negru ÎNCHEIERE 17 decembrie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul -Valeriu Doagă Judecătorii - Sveatoslav Moldovan, Galina Stratulat examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de societatea cu răspundere limitată “Plumbago”, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de societatea cu răspundere limitată “Plumbago” împotriva Inspectoratului Fiscal pe mun.

Chişinău, intervenient accesoriu Cooperativa de producţie “Visocenii” în proces de lichidare, cu privire la contestarea actelor administrative, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 03 iunie 2015 c o n s t a t ă: La data de 11 iulie 2012 societatea cu răspundere limitată “Plumbago” a depus cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului Fiscal pe mun. Chişinău, intervenient accesoriu Cooperativa de producţie “Visocenii” în proces de lichidare, cu privire la contestarea actelor administrative. În motivarea acţiunii a invocat că, în baza deciziei privind iniţierea controlului fiscal nr. 7749 din 06.02.2012, Inspectoratul Fiscal de Stat pe mun. Chişinău a efectuat la SRL “Plumbago” un control fiscal la faţa locului prin metoda verificării totale pentru perioada 01.01.2008-21.12.2011.

Susţine că controlul a fost efectuat de la 08.02.2012 pînă la 14.02.2012 cu acordul reclamantei în urma cărui fapt IFS pe mun. Chişinău a întocmit actul nr. 3-496219 din 01.03.2012 prin care s-a stabilit că SRL “Plumbago” nu a prezentat informaţii Inspectoratului Fiscal de Stat pe mun. Chişinău despre terenul destinat construcţiei oficiului din mun.

Bălţi, s-a eschivat de la calcularea şi plata impozitului pe venit din salariul în sumă de 1944 lei pentru perioada anului 2008, a întocmit neconform darea de seamă privind suma venitului achitat şi impozitul pe venit reţinut din acesta pentru perioada anului 2008, majorarea impozitului pe venit reţinut din salariul cu 956 lei pentru perioada 2008, prezentarea informaţiei neveridice (9 cazuri) în Nota de informare privind salariul şi alte plăţi efectuate de către patron în folosul angajaţilor şi privind impozitul pe venit reţinut din aceste plăţi pe perioada fiscală 2008, diminuarea primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală cu 113 lei pentru perioada 2008, majorarea primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală cu 113 lei pentru trimestrul I perioada 2008, diminuarea TVA aferentă în sumă de 416709 lei şi majorarea TVA aferentă cu 1342 lei, eschivarea de la calcularea şi de la plata impozitului funciar cu 60 lei pentru perioada 2008, cu 60 lei pentru perioada 2009, cu 60 lei pentru perioada 2010 şi cu 60 lei pentru 1 perioada 2011. La data de 23.02.2012 SRL “Plumbago” a înaintat contestaţie împotriva actului nr. 3- 496219 din 01.03.2012 care a fost respins prin decizia IFS pe mun.

Chişinău din 940/2 din 23.03.2012. Totodată, prin decizia IFS pe mun.

Chişinău din 940/2 din 23.03.2012 s-a decis micşorarea în fişa contului personal impozitul pe venit din salariu, primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, taxa pe valoarea adăugată, s-a încasat la buget sumele impozitelor şi taxelor calculate în rezultatul controlului, s-a încasat la buget majorarea de întîrziere calculată în rezultatul controlului pentru neachitarea în termen a TVA, impozitului pe venit din salariu, neachitarea în termen a impozitului funciar şi a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, s-a aplicat pentru încălcările legislaţiei conform prevederilor art. 260 alin. (2) din Codul fiscal, amendă în mărime de 900 lei pentru prezentarea informaţiei neveridice, despre sumele venitului îndreptat spre achitate în Nota de informare privind plăţile salariale şi alte plăţi efectuate de către patron în folosul angajaţilor şi privind impozitul pe venit reţinut din aceste plăţi pentru anul 2008 (9 cazuri), s-a aplicat amendă conform prevederilor art. 257 alin. (1) din Codul fiscal în mărime de 3200 lei pentru întocmirea neconformă a dărilor de seamă a impozitului funciar pentru perioada 2008-2011, s-a aplicat amendă conform prevederilor art. 261 alin. (4) din Codul fiscal în mărime de 125013 lei pentru diminuarea TVA,

s-a aplicat amendă conform prevederilor art. 261 alin. (4) din Codul fiscal în mărime de 240 lei pentru eschivarea de la calcularea şi plată impozitului funciar, s-a aplicat amendă conform prevederilor art. 255 din Codul fiscal în mărime de 4000 lei pentru neprezentarea organului fiscal a informaţiei despre terenul destinat construcţiei oficiului din mun. Bălţi, s-a aplicat amendă conform prevederilor art. 29 alin. (1) din legea nr. 1593-XV din 26.12.2001 cu privire la mărimea, modul şi termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală în mărime de 850 lei pentru diminuarea primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală. Menţionează că la 28.03.2012 SRL “Plumbago” a depus contestaţie împotriva deciziei nr. 940/2 din 23.03.2012 asupra cazului de încălcare a legislaţiei şi în rezultatul examinării contestaţiei s-a emis decizia IFS pe mun.

Chişinău nr. 80 din 26.04.2012. Nefiind de acord cu decizia IFS pe mun. Chişinău nr. 80 din 26.04.2012 la data de 23.05.2012 a fost înaintată contestaţie în adresa Inspectoratului Fiscal Principal de Stat iar prin decizia nr. 204 din 28.06.2012 s-a decis de a considera ca neîntemeiată contestaţia înaintată. Solicită anularea sintagmei “subiecţilor impozabili li se permite trecerea în cont a sumei TVA…” şi anume alin. (5) din pct. 3 cap. IV a actului nr. 5-651664 din 14.02.2012 emis de IFS pe mun. Chişinău, anulara sintagmei “încălcarea prevederilor art. 102 alin. (1) din Codul fiscal…” şi anume alin. (3) din pct. 4 a Deciziei nr. 940/2 din 23.03.2012 emisă de IFS pe mun. Chişinău, anularea sintagmei “în rezultatul controlului a fost stabilită încălcarea…” şi anume alin. (13) din decizia nr. 80 din 26.04.2012 emisă de IFS pe mun.

Chişinău precum şi anularea deciziei nr. 204 din 28.06.2012 emisă de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat. Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 09 decembrie 2014 s-a respins acţiunea ca neîntemeiată. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 03 iunie 2015 s-a respins apelul declarat de SRL “Plumbago” şi s-a menţinut hotărîrea primei instanţe. La data de 30 iulie 2015 SRL “Plumbago” a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 03 iunie 2015, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe cu emiterea unei noi hotărîri de admitere a acţiunii precum şi obligarea Inspectoratului Fiscal de Stat pe mun. Chişinău să elibereze 2 originalele la decontul de avans nr. 1 din 27.05.2008 cu dispoziţia de încasare nr. 7 din 27.05.2008 şi factura fiscală autentificată în original seria nr. SW0010947 din 27.05.2008.

În motivarea recursului a invocat că, instanţa de apel nu a constatat şi elucidat pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii, iar concluziile primei instanţe şi instanţei de apel fiind sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii. Afirmă că instanţele au ignorat argumentele şi probele prezentate în cadrul examinării pricinii. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele motive. În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

(4) Săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. (5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanţă din oficiu şi în toate cazurile. În conformitate cu art.433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) şi (4); b) recursul este declarare prevăzut la art. 434; c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare; d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat.

Conform art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen de decădere şi nu poate fi restabilit. 3 Completul consideră că recursul a fost depus în termen or, din materialele pricinii nu poate fi stabilit cu certitudine momentul comunicării recurentului a deciziei contestate pentru a determina respectarea termenului de valorificare a recursului. Completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că, recursul declarat nu se încadrează în temeiurile prevăzute la normele de drept citate.

Argumentele invocate în recurs precum că, instanţa de apel nu a constatat şi elucidat pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii, iar concluziile primei instanţe şi instanţei de apel sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii, nu pot fi reţinute deoarece nu constituie temei de declarare a recursului în calitate de cale de atac în drept. Nu pot fi reţinute nici alegaţiile recurentului precum că, instanţele au ignorat argumentele şi probele prezentate în cadrul examinării pricinii deoarece poartă un caracter declarativ. Astfel, instanţa de recurs notează că, recurentul nu a invocat niciun argument în vederea ilegalităţii deciziei instanţei de apel.

În acest sens, completul reaminteşte prin prisma jurisprudenţei CEDO, fosta Comisie a arătat că “... art. 6 parag.1 al Convenţiei, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes.” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25.02.1995, nr.26561/1995) Colegiul concluzionează că, din conţinutul cererii de recurs nu rezultă existenţa unuia din temeiurile legale de recurs.

Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul, că instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate, iar argumentele invocate în recurs nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) şi (4) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de societatea cu răspundere limitată “Plumbago” ca fiind inadmisibil. În conformitate cu art. 432, art. 433, art. 440 din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e: Recursul declarat de societatea cu răspundere limitată “Plumbago” se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Sveatoslav Moldovan Galina Stratulat 4

Căutați în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea după sens în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistent. Fără card bancar.