3ra-1509/15 — Contestarea actului administrativ

prima instanţă: N. Mazur dosarul nr.3ra-1509/15 instanţa de apel: A. Panov A. Nogai, V. Braşoveanu ÎNCHEIERE 17 decembrie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul -Valeriu Doagă Judecătorii - Sveatoslav Moldovan, Galina Stratulat Examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Bîrzoi Tatiana, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Bîrzoi Tatiana împotriva Casei Naţionale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 08 septembrie 2015 c o n s t a t ă: La data de 16 decembrie 2014 Bîrzoi Tatiana a depus cerere de chemare în judecată împotriva Casei Naţionale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acţiunii a menţionat, că la data de 09 iunie 2012, în urma accidentului de muncă a decedat concubinul său Rusu Dan. Prin decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Anenii Noi nr.464 din 13 martie 2014 i s-a refuzat în stabilirea indemnizaţiei de deces pe motiv, că nu se încadrează în condiţiile art.18 lit.p) şi c) din Legea nr.756-XIV din 24 decembrie 1999, acrindu-i-se indemnizaţie copilului minor Bîrzoi Artiom, care este copil comun al ei şi defunctului Rusu Dan. Reclamanta consideră refuzul neîntemeiat invocînd că, deşi nu are statut de soţie al defunctului, acest statut nu este obligatoriu reclamat de lege, deoarece în articolul supra în continuare este menţionat, că de indemnizaţie poate beneficia şi o altă persoană.

Menţionează, că este concubina şi mama copilului celui decedat şi prin urmare urmează să fie inclusă în lista beneficiarilor. Bîrzoi Tatiana solicită anularea deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Anenii Noi nr.464 din 13 martie 2014, obligarea Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Anenii Noi de a-i stabili şi a-i achita, conform art.18 alin.(1) lit.c) din Legea nr. 756 - XIV din 24 decembrie 1999 indemnizaţia de deces, repararea prejudiciului moral 10000 lei. Prin hotărîrea judecătoriei Centru mun.Chişinău din 02 aprilie 2015 acţiunea s-a admis parţial.

S-au declarat nule decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Anenii Noi nr.464 din 13 martie 2014 şi refuzul Casei Naţionale de Asigurări Sociale din 07 mai 2014. Casa Naţională de Asigurări Sociale a fost obligată să-i calculeze şi să-i achite reclamantei indemnizaţia de deces potrivit art.18 alin.(1) lit.c) din Legea nr.756-XIV din 24 decembrie 1999. S-a încasat de la Casa Naţională de Asigurări Sociale în beneficiul Tatianei Bîrzoi prejudiciul moral 3000 de lei şi cheltuielile pentru asistenţă 1 juridică 25000 de lei. În rest acţiunea s-a respins ca neîntemeiată. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 08 septembrie 2015 s-a admis apelul declarat de Casa Naţională de Asigurări Sociale, s-a casat hotărîrea primei instanţe în partea ce ţine de prejudiciul moral şi în această parte s-a emis o nouă hotărîre prin care acţiunea s-a respins ca neîntemeiată.

S-a încasat de la Casa Naţională de Asigurări Sociale în beneficiul Tatianei Bîrzoi suma de 500 de lei cu titlu de cheltuieli pentru asistenţă juridică pentru repartizarea intereselor în cadrul instanţei de apel. În rest hotărîrea primei instanţe s-a menţinut. La data de 14 septembrie 2015 Bîrzoi Tatiana a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 08 septembrie 2015, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel, cu menţinerea hotărîrii primei instanţe. În motivarea recursului a invocat că, instanţa de apel a interpretat în mod eronat legea. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. (2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

(4) Săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. (5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanţă din oficiu şi în toate cazurile. În conformitate cu art.433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) şi (4); b) recursul este declarare prevăzut la art. 434; 2 c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare; d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat.

Conform art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen de decădere şi nu poate fi restabilit. Completul consideră că recursul a fost depus în termen or, din materialele pricinii nu poate fi stabilit cu certitudine momentul comunicării recurentului a deciziei contestate pentru a determina respectarea termenului de valorificare a recursului. Completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că, recursul declarat nu se încadrează în temeiurile prevăzute la normele de drept citate. Argumentele invocate în recurs precum că, instanţa de apel a interpretat în mod eronat legea nu pot fi reţinute, deoarece circumstanţele cauzei au fost determinate de instanţa de apel şi apreciate corect cu argumentări adecvate bazate pe normele de drept ce reglementează raportul juridic în litigiu.

Totodată Completul denotă că, art. 25 alin. 3) şi 4) din Legea contenciosului administrativ prevede, că în cazul admiterii acţiunii, instanţa de contencios administrativ se pronunţă, la cerere, şi asupra reparării prejudiciului material şi moral cauzat prin actul administrativ ilegal sau prin neexaminarea în termenul legal a cererii prealabile. Mărimea prejudiciului moral se stabileşte de instanţa de contencios administrativ, independent de prejudiciul material, în funcţie de caracterul şi gravitatea suferinţelor psihice sau fizice cauzate, de gradul de vinovăţie a pîrîtului, dacă vinovăţia este o condiţie a răspunderii, luîndu-se în considerare circumstanţele în care a fost cauzat prejudiciul, precum şi statutul social al persoanei vătămate.

Astfel, la determinarea prejudiciului moral, sarcina instanţelor este de a oferi o satsfacţie echitabilă reclamantului, dar fără a sărăci în mod nejustificat pîrîtul. Cerinţa fundamental faţă de despăgubirea prejudiciului moral este că instanţa de judecată va determina despăgubirea care acordă o satisfacţie echitabilă persoanei, luînd în considerare circumstanţele relevante ale pricinii. La caz, recurentei i s-a oferit o satisfacţie echitabilă prin restabilirea dreptului încălcat şi anume, prin declararea nulităţii deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Anenii Noi nr.464 din 13 martie 2014 şi refuzului Casei Naţionale de Asigurări Sociale din 07 mai 2014 , cu obligarea Casei Naţionale de Asigurări Sociale să-i calculeze şi să-i achite recurentei indemnizaţia de deces potrivit art.18 alin.(1) lit.c) din Legea nr.756- XIV din 24 decembrie 1999 şi prin urmare cerinţa privind repararea prejudiciului moral corect a fost respinsă.

Astfel, instanţa de recurs notează că, recurenta nu a invocat niciun argument în vederea ilegalităţii deciziei instanţei de apel. În acest sens, completul reaminteşte prin prisma jurisprudenţei CEDO, fosta Comisie a arătat că “... art. 6 parag.1 al Convenţiei, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes.” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25.02.1995, nr.26561/1995) Colegiul concluzionează că, din conţinutul cererii de recurs nu rezultă existenţa unuia din temeiurile legale de recurs.

Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul, că instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate, iar 3 argumentele invocate în recurs nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) şi (4) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Bîrzoi Tatiana ca fiind inadmisibil. În conformitate cu art. 432, art. 433, art. 440 din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e: Recursul declarat de Bîrzoi Tatiana se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Sveatoslav Moldovan Galina Stratulat 4