2ra-2979/15 — Partajarea bunului imobil

Dosarul nr.2ra-2979/15 Instanţa de fond: Judecătoria Rîşcani mun. Chişinău – C. Vîrlan Instanţa de apel: CA Chişinău – M. Guzun, A. Nogai, A. Doga ÎNCHEIERE 16 decembrie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul: Svetlana Filincova, Judecători: Dumitru Mardari, Maria Ghervas, soluționînd chestiunea referitoare la admisibilitatea recursului declarat de avocatul Feodosia Tîşcic în interesele Valentinei Vasilati în pricina civilă la acţiunea Valentinei Vasilati împotriva Ludmilei Trandafir privind partajarea bunului imobil şi cererea reconvenţională depusă de Ludmila Trandafir către Valentina Vasilati privind împărţirea bunului proprietate comună pe cote părţi, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din data de 02 iunie 2015, prin care s-a respins cererea de apel, s-a menţinut hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun.

Chişinău din 01 decembrie 2014, prin care s-a respins cererea, CONSTATĂ: La data de 16 decembrie 2002 Trandafir Ludmila a înaintat acţiune către Capustina Agafia privind determinarea modului de folosire a lotului de pămînt (f.d.4, vol. I). La data de 11 februarie 2002 Capustina Agafia a depus cerere reconvențională şi a solicitat obligarea Ludmilei Trandafir de a nu crea obstacole întru folosirea spaţiului locativ din str. Dubăsari 12, mun. Chişinău, să-i înmîneze o cheie de la uşa de la întrare şi să fie instalată în odaia în cauză, precum şi să nu-i creeze dificultăţi în folosirea şi trecerea liberă pe suprafaţa terenului adiacent către bunurile ce-i aparţin (f.d. 5, vol. I). În baza contractului de donaţie Agafia Capustina a donat Valentinei Vasilati bunurile imobile aflate în litigiu ( f.d.

17, vol I). Vasilati Valentina, prelungind procesul, la data de 27 aprilie 2004 a depus cerere de modificare a cererii reconvenționale şi a solicitat instalarea liniei de demarcare de la distanța de 0,1 metri de la baza peretelui casei sale, omologat anterior prin hotărîrea judecătorească, în scopul stabilirii traseului real, pe care trebuie să-l urmeze hotarul (f.d. 2, vol. I). Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 06 mai 2004 s-a admis acţiunea Ludmilei Trandafir cu privire la determinarea modului de folosire a terenului conform cotelor – părţi reale, deținute de coproprietarii imobilului situat în mun. Chişinău, str. Dubăsari 12, s-a respins ca neîntemeiată acţiunea Valentinei Vasilati 1 privind demarcarea terenului ( f.d.

9-10, vol. I), iar prin încheierea din aceiași dată s-a dispus separarea într-o altă procedură a pretenţiilor înaintate de către Valentina Vasilati împotriva Ludmilei Trandafir privind înlăturarea obstacolelor în folosirea spaţiului locativ din imobilul lit. A din str. Dubăsari 12 şi obligarea pîrîtei să nu-i creeze dificultăţi în trecerea spre bunurile cei aparţin ( f.d. 1, vol. I). În cauza privind pretenţiile Valentinei Vasilati cu privire la modul de folosire a spațiului locativ Ludmila Trandafir la data de 11 iulie 2008 a depus cerere reconvențională, prin care a solicitat împărţirea bunului proprietate comună pe cote – părţi camera lit. A din str. Dubăsari 12, mun. Chişinău, prin atribuirea în natură a întreg bunului în schimbul unei sulte în favoarea Valentinei Vasilati în mărimea contravalorii a ½ cotă – parte din casă ( f.d.

205, vol. I). Reclamanta Vasilati Valentina la data de 23 aprilie 2009 a depus cerere de concretizare a pretenţiilor, solicitînd obligarea pîrîtei de a lichida obstacolele create în folosirea imobilului lit. E, prin demolarea gardului instalat pînă la peretele imobilului lit. E, demolarea gropii apelor uzate şi a saraiului construit lîngă peretele casei de locuit lit. E şi obligarea să nu-i creeze obstacole în folosirea proprietăţii private lit. E şi a cotei părţi în mărime de 3/20 din imobilul lit. A ( f.d. 212- 213, vol. I). În cadrul şedinţei de judecată din data de 16 iulie 2014 Valentina Vasilati a concretizat pretențiile, solicitînd încetarea proprietății comune pe cote - părţi prin împărţirea în natură a bunului imobil, care aparţine Valentinei Vasilati şi Ludmilei Trandafir a cîte 3/20 cote- părţi.

Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 01 decembrie 2014 s-a respins acţiunea înaintată de Vasilati Valentina, din motivul imposibilității partajării în natură a acestui bun imobil, iar prin încheierea din aceiași dată cererea reconvenţională înaintată de Trandafir Ludmila a fost scoasă de pe rol din motivul că este semnată de o persoană neîmputernicită de a o semna şi a o depune ( f.d. 69, vol. II). Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanţe, Valentina Vasilati a depus cerere de apel, solicitînd casarea hotărîrii, trimiterea cauzei spre rejudecare în prima instanţă ( f.d. 77,vol. II). În motivarea apelului a indicat, că instanţa de fond i-a încălcat dreptul la un proces echitabil, examinînd cauza în absenţa ei.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 02 iunie 2015 s-a respins apelul declarat de către Vasilati Valentina, s-a menţinut hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 01 decembrie 2014 ( f.d. 109, vol. II). În motivarea soluţiei sale instanţa de apel a constatat cu certitudine, că Vasilati Valentina şi Trandafir Ludmila sunt coproprietari a cîte 3/20 cotă –parte din imobile cu nr. cadastral 0100411.122.01; 0100411.122.02; 0100411.122.03; 0100411.122.05; 0100411.122.06; 0100411.122.07 situate în mun. Chişinău str. Dubăsari, 12. Bunurile imobile în litigiu nu sunt partajabile în natură, însă modalitatea de folosinţă este stabilită. În conformitate cu art. 347 alin. 1 Cod Civil „fiecare coproprietar are dreptul de a folosi bunul proprietate comună pe cote- părţi în măsura care nu schimbă destinaţia şi nu aduce atingere drepturilor celorlalți coproprietari”.

Potrivit art. 361, alin.2, lit. a) Cod Civil „ dacă bunul proprietate comună pe cote- părţi este indivizibil ori nu este partajabil în natură, împărţirea se face prin atribuirea întrebului bun, în schimbul unei sulte, în favoarea unui ori a mai mulţi coproprietari, la cererea lor”. Instanța de apel a reţinut ca corectă concluzia instanței de fond privind 2 respingerea, acţiunii reclamantei Vasilati Valentina de partajare în natură a bunului proprietate comună pe cote- părţi, deoarece partajarea în natură a imobilului este imposibilă, fapt confirmat prin rapoartele de expertiză, totodată nici una dintre părţi nu este de acord să ofere sau să i se ofere o sultă bănească în schimbul dreptului de proprietate asupra bunului în litigiu.

Referitor la un alt capăt de cerere, prin care reclamanta a solicitat partajarea unor construcții neautorizate, instanţa de fond corect a reţinut că partajarea lor este imposibilă în situaţia în care nu este stabilită corespunderea acestora exigenţelor stabilite de lege privind securitatea acestora, de asemenea ţinînd cont de faptul că dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile, construite neautorizat, nu poate fi recunoscut după nici o parte şi nu este cunoscut cercul de proprietari, care ar putea pretinde la acest bun. Curtea de apel a cercetat şi argumentul apelantei privind încălcarea dreptului la un proces echitabil, prin examinarea cauzei în absenţa ei şi l-a considerat neîntemeiat, ori Valentina Vasilati a participat la şedinţele de judecată şi în prezenţa translatorului şi- a argumentat în faţa instanţei de fond pretenţiile în contradictoriu cu opinia Ludmilei Trandafir.

Faptul neprezentării reclamantei la şedinţa finală în condiţiile citării legale nu a împiedicat finalizarea examinării cauzei şi adoptării hotărîrii, ori acţiunile instanţei de fond au fost în strictă conformitate cu prevederile legale. Nefiind de acord cu Decizia Curţii de Apel Chişinău din 02 iunie 2015, avocatul Feodosia Tîşcic în interesele Valentinei Vasilati a depus recurs, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea hotărîrii primei instanţe şi a deciziei instanţei de apel, cu trimiterea pricinii spre rejudecare în prima instanţă ( f.d. 119-125, vol. II). În argumentarea recursului recurenta a exprimat dezacordul cu hotărîrile instanțelor ierarhic inferioare privind modul de apreciere a probelor cît şi a indicat asupra încălcării normelor de procedură admise de instanţe, cum ar fi neasigurarea părţii cu interpret, necorespunderea procesului verbal cu înregistrările audio, examinarea cauzei în lipsa recurentei.

La data de 11 decembrie 2015 Trandafir Ludmila a depus referinţă, prin care a solicitat declararea recursului depus de Vasilati Valentina ca fiind inadmisibil (f.d. 130- 137 vol. II). În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Materialele cauzei atestă, că decizia Curţii de Apel Chişinău a fost pronunţată la 02 iunie 2015, expediată părţilor prin intermediul oficiului poştal la data de 27 iunie 2015, recepționată de către recurentă la data de 30 iunie 2015 ( f.d. 126, vol. II). Recursul, depus la 26 august 2015 este depus în termen. Examinînd temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele pricinii civile, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către avocatul Feodosia Tîşcic în interesele Valentinei Vasilati este inadmisibil din următoarele considerente.

Colegiul atestă, că recurenta indică argumente ce ţin de dezacordul cu felul în care instanţele au apreciat înscrisurile probatorii şi au constatat circumstanțele cauzei cît şi modul de examinare a cauzei. Nu pot fi reţinute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece ţin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs. În speţă, Colegiul menţionează, că recursul în cauză conţine obiecţii de fapt şi de drept, care deja au fost obiect de studiere şi verificare de către instanţa de apel, primind o apreciere corespunzătoare. 3 În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la soluţionarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenţiei.

Drept urmare, se reţine că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, aşa cum formal invocă recurenta şi, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Recursul exercitat conform secţiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procesual, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. Astfel, Colegiul constată, că argumentele invocare în recurs nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432, al.

2, 3 şi 4 CPC. Potrivit prevederilor art. 432 al.1 CPC părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual. Aliniatele 2 şi 3 ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau aplicate eronat, iar al. 4 stabilește că săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la al. 3 constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 al. 2, 3 şi 4. Totodată, potrivit jurisprudenţei CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, pe cînd în recursul declarat de către avocatul Feodosia Tîşcic în interesele Valentinei Vasilati asemenea aspecte nu se regăsesc. Referitor la încălcările de procedură invocate de recurentă, în special necorespunderea procesului – verbal cu înregistrarea audio a şedinţei de judecată instanţa de recurs menționează următoarele. Potrivit art. 275 alin. 6 CPC „participanţii la proces şi reprezentanţii lor au dreptul să ia cunoştinţă de procesul-verbal al şedinţei de judecată şi, în decursul a 5 zile de la data semnării acestuia, să prezinte în scris observaţii asupra lui, indicînd inexactităţile şi motivele pentru care îl consideră incomplet”.

Recurenta a omis prevederile legii, nu a formulat obiecții la procesul – verbal al şedinţei de judecată în termenul prevăzut de lege, de aceia nu poate invoca acest argument de nulitate în recurs. Nu se confirmă nici argumentul privind neasigurarea recurentei cu translator în cadrul procesului de judecată. Din procesul – verbal al şedinţei de judecată din 16 iulie 2014 rezultă că traducerea a fost asigurată de către translatorul Olaru Sorin ( verso f.d. 65 vol. II). Totodată în cadrul acestei şedinţe de judecată Valentina Vasilati şi-a concretizat pretenţiile, solicitînd încetarea proprietății comune pe cote - părţi, prin împărţirea în natură a 4 bunului imobil, care aparţine Valentinei Vasilati şi Ludmilei Trandafir a cîte 3/20 cote – părţi.

În limita acestor pretenţii şi a fost soluţionat cazul. Din considerentele menţionate instanța de recurs ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către avocatul Feodosia Tîşcic în interesele Valentinei Vasilati inadmisibil. Conform celor expuse, în temeiul art. 269-270, 432, 433, 440 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie DISPUNE : Se consideră inadmisibil recursul declarat de avocatul Feodosia Tîşcic în interesele Valentinei Vasilati împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 02 iunie 2015, în pricina civilă la acţiunea Valentinei Vasilati împotriva Ludmilei Trandafir privind partajarea bunului imobil şi cererea reconvenţională depusă de Ludmila Trandafir către Valentina Vasilati privind împărţirea bunului proprietate comună pe cote părţi.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul, Svetlana Filincova Judecătorii Dumitru Mardari Maria Ghervas 5