2ra-2914/15 — Declararea persoanei capabilă

prima instanţă: E. Cojocari nr. 2ra-2914/15 instanţa de apel: N. Cernat, L. Bulgac, A. Pahopol ÎNCHEIERE 09 decembrie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Tamara Chişca-Doneva Valentina Clevadî examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Nadejda Toric în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Procurorului sectorului Buiucani, mun. Chişinău în interesele Elenei Voronina, persoane interesate Nadejda Toric şi Centrul Comunitar de Sănătate Mintală Buiucani cu privire la declararea persoanei capabilă împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 02 iunie 2015 prin care au fost admise apelurile declarate de Procuratura sectorului Buiucani, mun.

Chişinău şi Elena Voronina, reprezentată de avocatul Alexandru Cebanaş, casată hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 02 iunie 2014 şi emisă o nouă hotărâre, prin care acţiunea a fost admisă constată: La 04 septembrie 2012, Procurorul sect. Buiucani, mun. Chişinău în interesele Elenei Voronina, persoane interesate Nadejda Toric şi Centrul Comunitar de Sănătate Mintală Buiucani a depus cerere cu privire la declararea persoanei capabilă. În motivarea acţiunii a invocat că la Procuratura sect. Buiucani, mun. Chişinău a parvenit spre examinare cererea Elenei Voronina cu privire la înaintarea de către organele Procuraturii a unei cereri de chemare în judecată cu privire la declararea ei capabilă.

Susţine că în cadrul controlului efectuat s-a constatat că prin hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 27 februarie 2008, în urma examinării cererii depusă de Nadejda Toric şi a raportului de expertiză psihiatrică nr. 642 a-2007 din 19 decembrie 2007, Elena Voronina a fost declarată incapabilă din considerentul că suferea de o boală psihică, ce nu-i permitea să conştientizeze şi să dirijeze acţiunile sale. Până în prezent, asupra Elenei Voronina nu a fost instituită tutela. 1 Menţionează reclamantul că Elena Voronina susţine că a trecut mai multe investigaţii neuropsihiatrice şi la moment, careva dereglări ce ar pune la îndoială capacitatea ei mintală nu au fost depistate, invocând că conştientizează şi dirijează acţiunile sale, duce un mod de viaţă de sine stătător şi lipsesc careva temeiuri de menţinere a statutului de persoană incapabilă.

Îşi întemeiază pretenţiile în baza dispoziţiilor art. 71 alin. (2), 302, 303 CPC, art. 5 pct. 1 lit. h), 17 Legea cu privire la Procuratură. Solicită admiterea acţiunii, declararea Elenei Voronina capabilă. Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 02 iunie 2014 a fost respinsă acţiunea, ca neîntemeiată. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 02 iunie 2015 au fost admise apelurile declarate de Procuratura sect.Buiucani, mun. Chişinău şi Elena Voronina, reprezentată de avocatul Alexandru Cebanaş, casată hotărârea primei instanţe şi emisă o nouă hotărâre, prin care acţiunea a fost admisă, declarată Elena Voronina capabilă. La 03 august 2015, Nadejda Toric a declarat recurs împotriva deciziei instanţe de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei recurate, cu restituirea pricinii pentru rejudecare în instanţa de apel.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia recurată, considerând-o ilegală şi neîntemeiată. Prin prisma prevederilor art. 24 alin. (1) şi (2) Cod civil şi art. 308 alin. (2) CPC, consideră recurenta că decizia contestată este în contradicţie cu principiile unui proces echitabil, nefiind motivată, nu conţine o concluzie concludentă vizavi de însănătoşirea Elenei Voronina, limitându-se doar la raportul de expertiză psihico-legală nr. 331a-2015. Consideră că în speţă nu se confirmă faptul însănătoşirii Elenei Voronina, fiind confirmat că aceasta suferă în continuare o dereglare de sănătate. Remarcă că instanţa de apel nu a asigurat la examinarea cauzei respectarea principiilor prevăzute la art. 6 CEDO, încălcând principiul contradictorialităţii şi egalităţii armelor prin respingerea demersurilor avocatului ce îi reprezenta interesele.

Indică că motivarea instanţei de apel se rezumă doar la o singură frază, la citarea a două articole, cărora nu le-a dat o apreciere şi pe care nu le-a coroborat cu circumstanţele pricinii. Menţionează că instanţa de apel nu s-a expus asupra motivelor pentru care a aplicat exclusiv concluziile ultimului raport de expertiză, deşi acesta prezintă dubii referitor la concluziile expuse. Mai notează recurenta că viciul procedurii de apel a fost admis şi la respingerea cererii depusă de avocatul ei cu privire la dispunerea efectuării unei expertize suplimentare în vederea excluderii neajunsurilor admise la întocmirea expertizei precedente şi stabilirii certe a circumstanţelor relevante pentru soluţionarea pricinii.

La 12 noiembrie 2015, Pretura sectorului Buiucani a depus referinţă la cererea de recurs a Nadejdei Toric, prin care a solicitat respingerea acestuia. 2 La 02 decembrie 2015, Elena Voronina, reprezentată de avocatul Alexandru Cebanaş a depus referinţă la cererea de recurs, solicitând respingerea acestuia ca fiind inadmisibil şi menţinerea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 02 iunie 2015. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în adresa părţilor la 03 iunie 2015, fapt confirmat prin scrisoarea de însoţire, iar careva date despre recepţionarea acesteia de către recurent, la materialele dosarului, lipsesc.

Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale şi a declarat recursul la 03 august 2015, în termenul legal. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) ale aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de Nadejda Toric, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie relevă că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate 3 în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de Nadejda Toric, asemenea aspecte nu se regăsesc. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Nadejda Toric ca inadmisibil. În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, dispune: Recursul declarat de Nadejda Toric se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Tamara Chişca-Doneva Valentina Clevadî 4