3r-253/15 — Contestarea actului administrativ

prima instanţă: O.Melniciuc dosarul nr.3r-253/15 instanţa de apel: N.Cernat, L.Bulgac, A.Pahopol DECIZIE 09 decembrie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, Judecător: Ala Cobăneanu Judecători: Tamara Chişca-Doneva, Valentina Clevadî examinînd recursul declarat de către societatea cu răspundere limitată ,,L&D Lux” prin intermediul reprezentantului – avocatul Gheorghe Botezatu, în cauza de contencios administrativ la acţiunea înaintată de societatea cu răspundere limitată ,,L&D Lux” împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat pe mun.

Chișinău privind contestarea actului administrativ, împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 06 octombrie 2015, prin care cererea de apel înaintată de către societatea cu răspundere limitată ,,L&D Lux” a fost restituită pe motiv că, nu a lichidat neajunsul constatat prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 11 septembrie 2015, c o n s t a t ă: La 23 mai 2014, SRL ,,L&D Lux” s-a adresat cu o cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat pe mun. Chișinău privind contestarea actului administrativ. În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanta SRL ,,L&D Lux” a indicat că, la 31 martie 2014 a primit informaţia din 27 martie 2014, întocmită de Direcţia teritorială a pîrîtului, în care a fost indicat că conturile bancare ale societății au fost blocate prin 4 dispoziţii de suspendare a operaţiunilor la conturile bancare nr.nr.

04013030513; 04013030514 din 05.03.2013; nr.042013121107 din 11.12.2013. Afirmă că, blocarea primelor două conturi din 05.03.2013 a fost aplicată pentru neprezentarea declaraţiilor de TVA pentru perioada 25.08.2011-01.02.2013, iar ultimele 2 din 11.12.2013 a fost aplicată pentru prezentarea informaţiei neveridice despre sediu. Susţine reclamanta că, Direcţia teritorială a pîrîtului i-a comunicat verbal și faptul că a emis şi o decizie de anulare a societății din calitatea de subiect plătitor de TVA, însă copia deciziei așa și nu a primit-o. Suplimentar, i s-a mai comunicat verbal că pe conturile bancare ale firmei sunt aplicate şi alte dispoziţii de suspendare a operaţiunilor la conturile bancare, emise de alte subdiviziuni ale 1 pîrîtului în legătură cu neprezentarea a carorva documente, însă, nici copiile dispoziţiilor respective nu le-a primit.

Menţionează reclamanta că, în anul 2011, pîrîtul a mai efectuat acţiuni analogice în privinţa sa și, anume: - la 25 august 2011, prin decizia Direcţiei generale control fiscal a pîrîtului s-a dispus anularea reclamantei din calitatea de plătitor de TVA; - la 09 septembrie 2011, au fost emise 2 dispoziţii de suspendare a operaţiunilor la conturile bancare ale societății, iar paralel a fost instituit post fiscal; - tot în perioada respectivă, la 07 iulie 2011, Direcția Poliție a MAI a ridicat toate documentele contabile, de constituire, licenţele și autorizaţiile firmei. În acest context, invocă reclamanta că, s-a adresat în instanţa de judecată referitor la fiecare din abuzurile ilegale comise faţă de dînsa.

Respectiv, prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun.Chişinău din 01.12.2011, s-a obligat Procuratura mun. Chişinău să restituie toate documentele companiei, însă această hotărîre nu a fost executată pînă în prezent. La 05 aprilie 2012, Curtea de Apel Chişinău prin decizia emisă a dispus anularea tuturor deciziilor şi dispoziţiilor IFS mun. Chișinău, hotărîrea devenind astfel irevocabilă.

A mai menţionat reclamanta că, în lunile ianuarie şi februarie 2013, hotărîrea Curţii de Apel Chişinău şi decizia Curţii Supreme de Justiţie au fost înregistrate la Direcţia teritorială Ciocana a pîrîtului şi la sediul central al pîrîtului pentru executare, însă în loc de a executa decizia irevocabilă a instanţelor de judecată, diferite subdiviziuni ale Inspectoratul Fiscal de Stat, pe mun.Chişinău au aplicat din nou mai multe dispoziţii de suspendare a operaţiunilor la conturile bancare ale firmei, acestea fiindu-i prezentate la 31 martie 2014, iar datele celorlalte operațiuni nici nu le cunoaşte, deoarece nu le-au fost prezentate.

Astfel, mai invocă reclamnata că, conturile sale bancare au fost deblocate timp de aproximativ o lună, în care nu i-au fost eliberate blanchete de facturi, certificat de lipsă a datoriilor, deci nu i s-a permis să-și restabilească activitatea, iar pîrîtul şi subdiviziunile acestuia, fără a se încadra în prevederile art.227 Cod Fiscal, i-a blocat activitatea pe aceleaşi temeiuri care anterior au fost declarate ilegale de instanţele de judecată prin hotărîri irevocabile. A mai subliniat reclamanta că, la fel nu i-a fost înmînată nici decizia din 2014 de anulare din calitatea sa de subiect plătitor de TVA şi nici un act de control în baza căruia a fost emisă decizia respectivă, data şi numărul acesteia, nu le cunoaște.

Astfel, avînd în vedere că temeiurile invocate de pîrît la emiterea deciziei de anulare din 25.08.2011 au fost declarate ilegale de instanţe de judecată, rezultă că decizia din anul 2014 de anulare din calitatea de plătitor de TVA a reclamantului este de asemenea ilegală. A mai învedereat reclamanta că, în afară de 4 dispoziţii de suspendare a operaţiunilor la conturile bancare cu care firma a făcut cunoştinţă la 31.03.2014, pîrîtul a mai emis încă cîteva dispoziţii similare, care nu i-au fost prezentate. Reieşind din declaraţiile verbale ale inspectorilor fiscali, toate i-au fost aplicate pe aceleaşi temeiuri, declarate ilegale anterior prin decizii irevocabile ale instanţelor de judecată.

Deci, rezultă că toate dispoziţiile pîrîtului de suspendare a 2 operaţiunilor la conturile bancare ale societății sunt ilegale, deoarece pîrîtul nu are drept să aplice suspendare, altfel decît pentru asigurarea stingerii obligaţiei fiscale la buget şi urmează să fie anulate de urgenţă. La fel, subliniază că, decizia din 2014 a pîrîtului de anulare a reclamantei din calitatea de subiect plătitor de TVA, este ilegală. Ca rezultat, la data de 18 aprilie 2014, a depus contestaţie, iar la 15 mai 2014, a primit răspunsul prin care pîrîtul i-a refuzat în satisfacerea cerinţelor. Consideră că, instanţele naţionale au constatat deja că decizia de anulare a reclamantei din calitatea de plătitor de TVA emisă de pîrît în baza unui control chipurile efectuat la domiciliul administratorului, este ilegală.

Prin urmare, faptele invocate nu trebuie dovedite din nou şi sunt suficiente pentru motivarea ilegalităţii şi anularea deciziei pîrîtului de anulare a firmei din conturile bancare. Solicită reclamanta SRL ,,L&D Lux”, anularea tuturor dispoziţiilor pîrîtului de suspendare a operaţiunilor la conturile bancare, inclusiv nr.nr. 04013030513 și 04013030514 din 05.03.2013 și nr.042013121107 din 11.12.2013, precum și anularea deciziei pîrîtului emisă în anul 2014 de anulare a calităţii sale de subiect plătitor de TVA. Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 26 mai 2015, cererea de chemare în judecată depusă de către SRL ,,L&D Lux” a fost respinsă ca fiind neîntemeiată (f.d.103).

Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanţe, la data de 29 mai 2015, în termen, SRL ,,L&D Lux” a declarat apel nemotivat, solicitînd admiterea apelului, casarea hotărîrii instanţei de fond, cu emiterea unei noi hotărîri, prin care acţiunea privind contestarea actului administrativ să fie admisă în sensul declarat (f.d.109). Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 11 septembrie 2015, nu s-a dat curs cererii de apel depusă de către apelanta SRL ,,L&D Lux”, pe motiv că, nu a fost prezentată cererea de apel motivată, apelantei fiindu-i fixat un termen pînă la data de 06 octombrie 2015, ora 10:30, pentru a lichida neajunsul menţionat (f.d.113-115). Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 06 octombrie 2015, cererea de apel declarată de către SRL ,,L&D Lux” a fost restituită, pe motiv că nu a lichidat neajunsul constatat prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 11 septembrie 2015 (f.d.121).

Invocînd ilegalitatea acestei încheieri, la data de 19 octombrie 2015, SRL ,,L&D Lux” prin intermediul reprezentantului – avocatul Gheorghe Botezatu a declarat recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea încheierii contestate, cu restituirea pricinii pentru judecarea apelului. În motivarea cererii de recurs s-a invocat dezacordul cu încheierea contestată, considerînd-o ilegală şi neîntemeiată pe motiv că a fost emisă cu încălcarea normelor de drept procedural, or, instanţa de apel avea obligația de a comunica reprezentantului recurentei SRL ,,L&D Lux” în cel mai scurt timp posibil încheierea din 11 septembrie 2015, fapt ce la caz nu se atestă, cu atît mai mult că, soluţionarea chestiunii privind punerea pe rol a cererii de apel a avut loc în absența reclamantei-recurente.

3 Susţine reprezentantul recurentei că instanţa de apel urma să ţină cont de normele de drept naţionale, cît şi de practica CEDO, în vederea neîngrădirii dreptului privind accesul liber la justiţie (f.d.127-128). Instanţa de recurs reiterează prevederile art. 425 CPC, care statuează expres că, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la pronunţarea ei. Conform prevederilor art. 75 CPC, în proces civil, persoanele fizice îşi pot apăra interesele personal, prin avocat sau avocat stagiar. Participarea personală în proces nu face ca persoana fizică să decadă din dreptul de a avea avocat. Din actele pricinii rezultă că încheierea recurată a fost pronunţată la 06 octombrie 2015 (f.d.121), iar recursul înaintat de către SRL ,,L&D Lux” prin intermediul reprezentantului – avocatul Gheorghe Botezatu a fost depus la 19 octombrie 2015 (f.d.127).

Astfel, prin prisma prevederilor art. 425 CPC, instanţa de recurs constată că recursul a fost declarat în termen. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul întemeiat şi care urmează a fi admis cu casarea integrală a încheierii instanţei de apel şi restituirea pricinii spre judecare în instanţa de apel de la faza primirii apelului. În favoarea concluziei enunţate se invocă utmătoarele argumente. În conformitate cu art. 427 lit. b) CPC, instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial încheierea, restituind pricina spre rejudecare.

Aşadar, din conţinutul recursului declarat de SRL ,,L&D Lux” prin intermediul reprezentantului – avocatul Gheorghe Botezatu rezultă că, recurenta nu este de acord cu încheierea Curţii de Apel Chişinău din 06 octombrie 2015, prin care cererea de apel a fost restituită pe motiv că nu a fost lichidat neajunsul constatat prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 11 septembrie 2015 (f.d.127- 128). La fel, s-a constatat că, pentru a se pronunţa astfel, instanţa de apel a reţinut faptul neconformării apelantei SRL ,,L&D Lux” indicaţiilor instanţei – neprezentării cererii de apel motivate, deși a avut la dispoziție timp suficient pentru a lichida neajunsul respectiv (f.d.122-124). Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că, concluzia instanţei de apel despre necesitatea restituirii cererii contravine circumstanțelor cauzei.

Astfel, într-adevăr, conform art. 369 alin. (1) lit. a) CPC RM, instanţa de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelantul nu a îndeplinit în termen indicaţiile instanţei de apel din încheierea emisă în conformitate cu art. 368 alin. (1) CPC. Totodată, instanța de recurs menționează că, referirea instanţei de apel la această prevedere legală nu este relevantă în prezenta speţă, în situaţia în care, instanţa de judecată avea obligația de a comunica reprezentantului recurentei SRL ,,L&D Lux” – avocatului Gheorghe Botezatu și nu recurentei SRL ,,L&D Lux”, în cel mai scurt timp posibil încheierea din 11 septembrie 2015, fapt ce la caz nu se 4 atestă, or, din cererea de apel rezultă cu certitudine că, reprezentantul apelantei SRL ,,L&D Lux” – avocatul Gheorghe Botezatu a solicitat instanței de apel expedierea corespondenței în adresa sa – str. Rabbi Țirlison, 4, of.

4, mun. Chișinău, în timp ce instanța a expediat încheierea prin care nu s-a dat curs cererii de apel și prin care s-a stabilit recurentei termenul limită de lichidare a neajunsului la adresa recurentei: bd. Mircea cel Bătrîn, 9, ap. 7 (f.d.109), ceea ce a dus la nerecepționarea de către apelantă a încheierii enunțate.

În condițiile respective şi în situaţia în care neînlăturarea neajunsului nu este imputată reclamantei – recurente SRL ,,L&D Lux”, prin restituirea cererii de apel în prezenta speţă, s-ar putea înfrânge principiul echităţii procedurii civile şi îngrădi în mod inacceptabil a dreptului subiecţilor la un proces echitabil și a principiului disponibilității, consfințit în art. 27 CPC, care statuează expres că, disponibilitatea în drepturi se afirmă în posibilitatea participanţilor la proces, în primul rînd a părţilor, de a dispune liber de dreptul subiectiv material sau de interesul legitim supus judecăţii, precum şi de a dispune de drepturile procedurale, de a alege modalitatea şi mijloacele procedurale de apărare, ceea ce este inadmisibil.

Mai mult decît atît, instanța de recurs reține că, soluţionarea chestiunii privind punerea pe rol a cererii de apel a avut loc în absența reprezentantului reclamantei- recurente, care nu s-a prezentat în şedinţa de judecată din motive ce nu-i pot fi imputate și anume, pentru că nu a fost legal citat despre data, ora și locul ședinței de judecată. Or, la caz, lipsește avizul de recepție pentru ședința de judecată din 06 octombrie 2015, cînd cererea de apel a fost restituită. În atare împrejurări, instanţa de apel nu a asigurat respectarea principiului disponibilităţii în drepturi a părților la proces. Or, recurenta SRL ,,L&D Lux” prin intermediul reprezentantului său a fost privată de posibilitatea de a-şi formula, argumenta şi dovedi poziţia procesuală în cadrul şedinţei de judecată.

În susținerea opiniei enunțate, instanţa de recurs reiterează și prevederile art. 6 CEDO, care stipulează că, orice persoană are dreptul la judecarea pricinii ”în mod echitabil”, ceea ce implică, inclusiv, o procedură contradictorie şi egalitatea armelor părţilor litigante. Respectarea principiului egalităţii armelor presupune că fiecare parte trebuie să obţină o posibilitate rezonabilă de a-şi prezenta cauza într-o situaţie egală în raport cu adversarul său, astfel încît între părţi să se menţină un echilibru corect. Aceste principii includ şi dreptul părţii de a fi reprezentată în proces de către o persoană calificată în domeniul dreptului, cu atît mai mult că legislaţia procesuală naţională declară acest drept.

În speță, aceste rigori ale legislației naționale și internaționale lipsesc, fapt ce impune admiterea recursului, cu casarea încheierii instanţei de apel şi remiterea cauzei la rejudecare sub aspectele sus – menţionate. În conformitate cu art. 427 lit. b) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e : Se admite recursul declarat de către societatea cu răspundere limitată ,,L&D Lux” prin intermediul reprezentantului – avocatul Gheorghe Botezatu. 5 Se casează încheierea Curţii de Apel Chişinău din 06 octombrie 2015, în cauza de contencios administrativ la acţiunea înaintată de societatea cu răspundere limitată ,,L&D Lux” împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat pe mun.

Chișinău privind contestarea actului administrativ, cu remiterea cauzei la rejudecare, în Curtea de Apel Chişinău, în acelaşi complet de judecată de la faza primirii apelului. Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele completului, Judecător: Ala Cobăneanu Judecători: Tamara Chişca-Doneva Valentina Clevadî 6