2ra-2461/15 — Anularea contractului de donație

prima instanţă: A. Bostan dosarul nr. 2ra-2461/15 instanţa de apel: V. Pruteanu, A. Gavriliţa, L. Popova DECIZIE 02 decembrie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul: Tatiana Vieru Judecătorii: Valentina Clevadî, Oleg Sternioală , Petru Moraru, Iurie Bejenaru, examinînd recursului declarat de Gulpe Ala, prin intermediul avocatului Russu Ivan, în pricina civilă, la cererea de chemare în judecată înaintată de Gulpe Ala împotriva lui Furnică Valeriu, Furnică Elena, Furnică Victor şi Furnică Veronica cu privire la declararea nulităţii contractelor de donaţie, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 21 ianuarie 2015, prin care a fost respins apelul declarat de Gulpe Ala şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Hînceşti din 26 decembrie 2013, c o n s t a t ă: La data de 29 februarie 2012 reclamanta Gulpe Ala a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Furnică Valeriu, Furnică Elena, Furnică Victor şi Furnică Veronica cu privire la declararea nulităţii contractului de donaţie.

În motivarea acţiunii reclamanta a indicat că, în urma accidentului rutier produs la 12 august 2002 pe teritoriul Republicii Bulgaria, a primit o traumă la coloana vertebrală, care a generat pierderea sensibilităţii în picioare şi a organelor bazinului, fiindu-i stabilit gradul I de invaliditate. Vinovat în producerea accidentului a fost recunoscut pîrîtul Furnică Valeriu. Prin hotărîrea Judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 15 august 2011 s-a dispus încasarea de la Furnică Valeriu în beneficiul lui Gulpe Ala prejudiciul moral cauzat în sumă de 1 000 000 lei. Executarea acestei hotărîri a fost imposibilă din motiv că pîrîtul Furnică Valeriu la momentul executării nu avea în proprietate careva bunuri.

Reclamanta menţionează că ulterior a aflat că pîrîtul Furnică Valeriu, prin contractul de donaţie nr. 11470 din 20 octombrie 2010, a trecut în proprietatea lui Furnică Elena şi Furnică Victor bunurile imobile din str. Ion Creangă, 134, or. Hînceşti şi anume: terenul pentru construcţie cu suprafaţa de 0,0625 ha cu nr. cadastral 5301204.052; casa de locuit cu suprafaţa de 148 m.p. cu nr. cadastral 5301204.052.03; construcţia accesorie cu suprafaţa de 30,9 m.p. cu nr. cadastral5301204.052 04; construcţie accesorie cu suprafaţa de 35,0 m.p. cu nr. cadastral 5301204.052.05. Consideră reclamanta că contractul de donaţie este unul fictiv, deoarece acţiunea cu privire la repararea prejudiciului moral şi material a fost înaintată la Judecătoria Botanica la 04 octombrie 2010, iar pîrîtul şi-a donat bunurile la 20 octombrie 2010. Deci, la data înregistrării contractului, pîrîtul ştia cu certitudine că există posibilitatea reparării prejudiciului cauzat din vina sa.

Solicită reclamanta declararea nulităţii contractului de donaţie nr. 11470 din 20 octombrie 2010 încheiat între Furnică Valeriu, Furnică Elena, Furnică Victor ca fiind un act fictiv. Prin cererea suplimentară din 31 ianuarie 2013 Gulpe Ala, din aceleaşi motive, a solicitat declararea nulităţii contractului de donaţie nr. 11672 din 28 octombrie 2010 încheiat între Furnică Valeriu şi Furnică Elena, prin care a fost donat imobilul - terenul pentru construcţii cu suprafaţa de 0,06 ha, situat pe str. Eugen Doga, r-1. Hînceşti cu nr. cadastral 5301202453. Prin hotărîrea Judecătoriei Hînceşti din 26 decembrie 2013 acţiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. La data de 22 ianuarie 2014, Gulpe Ala a declarat apel împotriva hotărîrii primei instanţe, solicitînd admiterea acestuia, casarea hotărîrii primei instanţe cu emiterea unei noi hotărîri de admitere a acţiunii.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 21 ianuarie 2015 a fost respins apelul declarat de Gulpe Ala şi menţinută hotărîrea primei instanţe. La 29 iulie 2015, Gulpe Ala, prin intermediul avocatului Russu Ivan a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea hotărîrilor judecătoreşti şi emiterea unei noi hotărîri prin care a admite acţiunea. În conformitate cu art. 434 CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen de decădere şi nu poate fi restabilit. Instanţa de recurs denotă că prin scrisoarea din 30 ianuarie 2015 se atestă Curtea de Apel Chişinău a expediat în adresa recurentei copia deciziei integrale.

La materialele dosarului nu se regăseşte dovada recepţionării acesteia, din care considerente recursul declarat la data de 29 iulie 2015 se consideră a fi depus în termen. În motivarea recursului recurenta susţine că pîrîtul, după citarea în judecată pe data de 11 octombrie 2010, a înstrăinat bunurile sale cu intenţia de a nu executa eventualul prejudiciu cauzat ei în urma accidentului, de care s-a făcut vinovat. Recurenta menţionează că instanţa de apel la judecarea pricinii nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată şi nu s-a expus asupra argumentelor din cererea de apel. În acest sens, recurenta menţionează că pîrîtul cunoştea despre pretenţiile sale 2 pînă la depunerea acţiunii în judecată, deoarece dînsa a încercat în prealabil să soluţioneze conflictul pe cale amiabilă.

Invocă recurenta că pîrîtul a încheiat contractele de donaţie, a căror nulitate le solicită, fără a produce efectul dreptului de proprietar, prin ce se demonstrează că acesta a dorit să ascundă bunurile de urmărirea executorie ce va fi emisă de instanţa de judecată. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul întemeiat şi care urmează a fi admis cu casarea hotărîrilor judecătoreşti şi emiterea unei noi hotărîri cu privire la admiterea în parte a acţiunii, din următoarele considerente. În conformitatea cu art. 445 alin. (1) lit. b) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, pronunţînd o nouă hotărîre.

Materialele dosarului denotă că la data de 20 octombrie 2010 Furnică Valeriu şi soţia sa Furnică Veronica, fiind proprietari devălmaşi ai bunurilor imobile, au întocmit un contract de donaţie condiţionată (cu păstrarea dreptului de abitaţie) sub nr. 11470, prin care au transmis cu titlu gratuit în proprietatea copiilor săi – Furtună Elena şi Furtună Victor, în cote părţi egale bunurile imobile situate în or. Hînceşti, str. I. Creangă 134 şi anume : terenul pentru construcţie cu suprafaţa de 0,0625 ha, casa de locuit cu suprafaţa de 148,6 m. p. cu construcţiile accesorii (f.d. 139-143). La data de 21 octombrie 2010 contractul dat a fost prezentat spre înregistrare la OCT Hînceşti.

La fel, materialele dosarului denotă că la 28 octombrie 2010 Furnică Valeriu şi Furnică Veronica, fiind proprietari devălmaşi ai imobilului, au întocmi contractul de donaţie nr. 11672, prin care, au transmis cu titlu gratuit în proprietatea fiicei - Furtună Elena, bunul imobil – terenul pentru construcţie cu suprafaţa de 0,06 ha, situat în or. Hînceşti, str. E. Doga (f.d. 144-145), contractul fiind înregistrat la OCT la data de 28 octombrie 2010. Invocînd caracterul fictiv al acestor contracte de donaţie, fiind încheiate fără intenţia de a produce efecte juridice, urmîrind scopul de a se eschiva de la repararea prejudiciului material şi moral, reclamanta Gulpe Ala, s-a adresat în judecată cu solicitarea de a le declara nule.

Prima instanţă şi instanţa de apel, fiind investite cu judecare cauzei, au respins acţiunea, motivîndu-şi concluziile prin faptul că Gulpe Ala, nefiind parte a actelor juridice descrise mai sus, invocînd nulitatea contractelor de donaţie, în calitate de terţă persoană nu a prezentat instanţei careva probe pertinente, ce ar confirma că la momentul încheierii actelor juridice nulitatea cărora se solicită – respectiv la data de 20 octombrie 2010 şi 28 octombrie 2010, dînsa deţinea o creanţă concretă, legală şi licită faţă de pîrîtul Furnică Valeriu, nevalorificată la acel moment de ultimul urmare a eschivării acestuia de la executarea respectivei obligaţiuni. 3 Instanţa de recurs consideră eronate concluziile primei instanţe şi instanţei de apel, fiind emisă în contradicţie cu circumstanţele pricinii.

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră oportun de a reitera în prezenta speţă prevederile art. 827 alin. (1) CPC, conform cărora, prin contract de donaţie, o parte (donator) se obligă să mărească din contul patrimoniului său, cu titlu gratuit, patrimoniul celeilalte părţi (donatar). Conform art.117 alin. (1) Code civil, nulitatea absolută a actului juridic poate fi invocată de orice persoană care are un interes născut şi actual. Instanţa de judecată o invocă din oficiu. Iar, conform art. 221 alin. (1) Cod civil, actul juridic încheiat fără intenţia de a produce efecte juridice (actul juridic fictiv) este nul. În interpretarea normei enunţate, instanţa de recurs relevă că actele juridice fictive au menirea să creeze o aparenţă juridică pentru terţi şi implică o neconcordanţă intenţionată între voinţa reală şi voinţa declarată, care are ca scop amăgirea terţilor.

Astfel, actul juridic încheiat fără intenţia de a produce efecte juridice (actul juridic fictiv) este lovit de nulitate absolută, deoarece în cazul acestui act lipseşte unul din elementele definitorii ale actului juridic consfinţit în art. 195 – intenţia de a da naştere, modica, sau stinge drepturi şi obligaţii civile. Manifestarea de voinţă în cazul actului juridic fictiv este falsă şi are ca scop inducerea în eroare a altor persoane, creînd aparenţa existenţei actului juridic în realitate.

Respectiv, motivele actelor juridice fictive pot fi diferire, cum ar fi ocolirea unor dispoziţii legale imperative, fraudarea fiscului, ascunderea faţă de public a anumitor operaţii juridice, etc. Raportînd la caz prevederile enunţate în coraborare cu cele stabilite, instanţa de recurs conchide că deşi la materialele dosarului există contractele de donaţie nr.11470 din 20 octombrie 2010 şi nr. 11672 din 28 octombrie 2010, încheiate între părinţii Furtună Victor, Furtună Veronica şi copiii lor - Frtună Victor, Furtună Elena, prin care primii au donat bunurile imobile ce le aparţineau în proprietate, aceasta, însă, nu poate justifica realitatea unei asemenea convenţii, în situaţia în care în speţă contractele de donaţie enunţate au fost încheiate fără intenţia de a produce efecte juridice şi au avut drept scop eschivarea lui Furtună Victor de la repararea eventualului prejudiciu material şi moral care ar fi putut fi încasat de către instanţă.

Astfel, materialele dosarului atestă că în urma accidentului rutier produs la data de 12 august 2002 pe teritoriul Republicii Bulgariei reclamanta Gulpe Ala a primit o traumă la coloana vertebrală, fiindu-i stabilit gradul I de invaliditate. La aceeaşi dată, pe faptul dat s-a pornit urmărirea penală de către Serviciul Teritorial de anchetă din Bulgaria. Prin ordonanţa Procurorului în Procuratura Hînceşti din 04 august 2010, urmărirea penală în privinţa lui Furtună Victor pe faptul dat a fost încetată în temeiul art. 275 alin. (4) CPP, în legătură cu amnistia (f.d. 167 vol. I). 4 La data de 04 octombrie 2010 Procurorul sectorului Botanica mun. Chişinău, în interesele Alei Gulpe, a depus cerere de chemare în judecată cu privire la repararea prejudiciului material şi moral cauzat în rezultatul accidentului rutier, care s-a produs la data de 12 august 2002 din vina lui Furnică Valeriu pe teritoriul Republicii Bulgaria.

Între timp, la data de 20 octombrie 2010 şi ulterior la data de 28 octombrie 2010 Furnică Valeriu şi soţia sa Furnică Veronica, fiind proprietari devălmaşi ai bunurilor imobile, au întocmit un contractele de donaţie condiţionată (cu păstrarea dreptului de abitaţie) sub nr. 11470 şi nr. 11672, prin care au transmis cu titlu gratuit în proprietatea copiilor săi – Furtună Elena şi Furtună Victor, în cote părţi egale bunurile imobile aflate în proprietatea lor. Prin hotărîrea Judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 15 august 2011 acţiunea depusă de Ala Gulpe a fost admisă în partea reparării prejudiciului moral, dispunîndu-se încasarea de la Valeriu Futnică în beneficiul Alei Gulpe suma de 1 000 000 lei cu titlu de prejudiciu moral.

Ulterior, hotărîrea Judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 15 august 2011 a fost modificată prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 13 decembrie 2012, prin micşorarea cuantumului prejudiciului moral dispus spre încasare de la suma de 1 000 000 lei pînă la suma de 500 000 lei. Instanţa de recurs remarcă că după intentarea acţiunii la data de 04 octombrie 2010, de către Procurorul sectorului Botanica mun. Chişinău, în interesele Alei Gulpe, privind repararea prejudiciului material şi moral cauzat în urma accidentului rutier, peste cîteva zile - la data de 20 octombrie 2010 şi ulterior la data de 28 octombrie 2010, Furnică Valeriu şi soţia sa Furnică Veronica, au întocmit contractele de donaţie menţionate.

Mai mult ca atît, Furnică Valeriu avea cunoştinţă de faptul că a existat dosar penal intentat în privinţa sa, care a fost încetat la data de 04 august 2010. Materialele dosarului atestă că pîrîtul Furnică Valeriu cunoştea despre intentarea în privinţa sa a acţiunii privind repararea prejudiciului material şi moral, fapt probat prin copia avizului de recepţie anexat la materialele dosarului, prin care se atestă că acesta la data de 11 octombrie 2010 a fost înştiinţat legal despre şedinţa de judecată, semnînd pe aviz (f.d. 76 vol. I). Astfel, instanţa de recurs menţionează că la data de 11 octombrie 2010, pîrîtul Furnică Valeriu ştia cu certitudine că Gulpe Ala a înaintat o acţiune de reparare a prejudiciului cauzat în urma accidentului rutier.

Finalitatea procesului civil, precum şi suma solicitată, putea fi presupusă de către pîrît, deoarece acesta se eschiva de la adresările reclamantei în prealabil privind soluţionarea pe cale amiabilă a litigiului. Instanţa de recurs consideră că pîtîtul, înstrăinînd prin donaţie bunurile sale la data de 20 octombrie 2010 şi ulterior la data de 28 octombrie 2010, a acţionat cu rea-credinţă, cu scopul de a se eschiva de la executarea unei eventuale hotărîri judecătoreşti. Acţiunile de rea-credinţă ale pîrîtului se confirmă prin faptul că bunurile sale au trecut formal pe numele rudelor sale, şi anume fiicei Furnică Elena 5 şi fiului Furnică Victor, dînsul rămînînd de facto în posesia bunurilor.

Conform contractului nr. 11 470 din 20 octombrie 2010, Furnică Valeriu şi Furnică Veronca au donat condiţionat în cote-părţi egale bunul imobil, cu dreptul lor de a beneficia de dreptul de abitaţie şi anume de dreptul de a locui cu titlu gratuit toată viaţa în imobilul nominalizat în contract. Deci, acest contrat de donaţie a fost încheiat între părţi fără intenţia de a da naştere, modifica sau stinge drepturi şi obligaţii civile – elementele definitorii ale actului juridic în sensul art. 195 Cod civil, ci doar a creat aparenţa existenţei actului juridic în realitate, existînd o neconcordanţă între voinţa reală şi cea declarată.

Prin urmare, analizînd data depunerii acţiunii de către Gulpe Ala privind reparare prejudiciului material şi moral – 04 octombrie 2010 şi data întocmirii contractelor de donaţie a bunurilor, concluzia este că actele juridice încheiate la 20 octombrie 2010 şi respectiv 28 octombrie 2010 nu sunt altceva decît acte juridice fictive, întrucît scopul încheierii lor este eschivarea pîrîtului de la eventuala reparare a prejudiciului cauzat reclamantei, adică fără intenţia de a transmite proprietatea, ci doar în scopul creării aparenţei săvîrşirii actului în cauză.

În susţinerea acestei idei, instanţa de recurs menţionează că pîrîtul, fiind predispus să doneze bunurile copiilor săi în vîrstă tînără inspiră încredere în urmaşii săi, însă neargumentat rămîne faptul rezervării dreptului de folosinţă (abitaţie) a acestor bunuri (şi anume dreptul de a locui cu titlu gratuit toată viaţa în imobilul nominalizat în contract), prin ce se face concludentă intenţia de a ascunde bunurile de o eventuală executare. Reieşind din circumstanţele expuse, instanţa de recurs constată că actele juridice supuse contestării în speţa dată, sunt întocmit în neconformitatea voinţei reale şi rezultatului atins, neconformităţile date urmărind scopul înşelăciunii persoanei terţe - Gulpe Ala.

În asemenea împrejurări, instanţa de recurs, în temeiul art. 217 alin. (1) Cod civil, coraborat cu art. 221 Cod civil şi art. 24 alin. (Codul familiei) ajunge la concluzia că faptele constatate reprezintă motiv suficient pentru a conchide că contractele de donaţie nr. 11470 din 20 octombrie 2010 şi nr. 11672 din 28 octombrie 2010, reprezintă nişte acte juridice fictive, prin urmare şi temei de a constata nulitatea acestora în baza art. 217 Cod civil. În astfel de circumstanţe, instanţa de recurs apreciază hotărîrea primei instanţe şi decizia instanţei de apel ca fiind neîntemeiate, emise cu aplicarea eronată a normelor de drept material, fapt ce impune necesitatea admiterii recursului, casării lor şi emiterii unei noi hotărîri de admitere a acţiunii.

În conformitate cu art. 445 al. (1) lit. b) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, 6 d e c i d e: Se admite recursul declarat de Gulpe Ala, prin intermediul avocatului Russu Ivan. Se casează decizia Curţii de Apel Chişinău din Chişinău din 21 ianuarie 2015 şi hotărîrea Judecătoriei Hînceşti din 26 decembrie 2013, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Gulpe Ala împotriva lui Furnică Valeriu, Furnică Elena, Furnică Victor şi Furnică Veronica cu privire la declararea nulităţii contractelor de donaţie şi se emite o nouă hotărîre prin care: Se admite cererea de chemare în judecată înaintată de Gulpe Ala împotriva lui Furnică Valeriu, Furnică Elena, Furnică Victor şi Furnică Veronica cu privire la recunoaşterea nulităţii contractelor de donaţie.

Se declară nul contractul de donaţie nr. 11470 a imobilelor situate în or. Hînceşti, str. I. Creangă 134 şi anume : terenul pentru construcţie cu suprafaţa de 0,0625 ha, casa de locuit cu suprafaţa de 148,6 m. p. cu construcţiile accesorii, încheiat la 20 octombrie 2010, între Furnică Victor, Furnică Veronica şi Furnică Elena şi Furnică Victor. Se declară nul contractul de donaţie nr. 11672 a imobilului şi anume terenul pentru construcţie cu suprafaţa de 0,06 ha, situat în or. Hînceşti, str. E. Doga încheiat la 28 octombrie 2010 între Furnică Valeriu, Furnică Veronica şi Furnică Elena. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Tatiana Vieru Judecătorii Valentina Clevadî Oleg Sternioală Petru Moraru Iurie Bejenaru 7